preotul calugar hirotonit poate deveni apoi preot mirean?

Totodata cunosc o maicuta ( acum s-a mutat la Domul) ce a fost alungata din manastire ( pe vremea lui Ceausescu) DAR a continuat sa traisca in lume ca si la manstire. Si-a facut chilie din propria casa. Ingrijea batranii, sfatuia tinerii si umbla mereu imbracata in negru si cu batic pe cap. Odata am intrebat-o, maicuta de ce ai ales acesta viata? Mi-a spus ca monahul ramane monah ( si in lume) daca acesta doreste cu adevarat chiar daca a fost alungat..

[Thheo]

Cu putina mea stiinta in ale teologiei cred totusi ca nu este bine ca o calugarita sa lase manastirea ptr a venii in lume.....nu poate venii si pleca cine vrea si cand vrea ....daca nu ar fii rugaciunile calugarilor si felul in care ei se roaga....lumea demult ar fii pedepsita....
Imi doresc f mult sa ajung la un preot calugar sa ma spovedesc.....experinta asta ar fi f buna ptr sufletul meu si al familiei mele....
Asa ca repet cine se calugareste si are chemare ferice de el ....

În prealabil postat de Thheo

Cu putina mea stiinta in ale teologiei cred totusi ca nu este bine ca o calugarita sa lase manastirea ptr a venii in lume....

Teo, pentru a nu leza pe nimeni doresc sa precizez ca fiecare dintre noi este responsabil de faptele sale. Fie el preot sau monahie sau mirean. Nu am cautat si nici nu caut sa conving pe cineva de ceva anume. Fiecare este responsabil de ale sale indiferent de ceea ce scriem sau nui pe acest forum. Mai mult e f. usor de judecat din afara.[COLOR=Red] Nu indreptatsesc nici nu acuz insa e bine ca fiecare dintre noi sa isi asume responsabilitatea faptei sale nearuncand vina pe diavol, staret, femeie, barbat sau chiar Hristos.
[/COLOR]

[Thheo]

În prealabil postat de eduardd

Teo, pentru a nu leza pe nimeni doresc sa precizez ca fiecare dintre noi este responsabil de faptele sale. Fie el preot sau monahie sau mirean. Nu am cautat si nici nu caut sa conving pe cineva de ceva anume. Fiecare este responsabil de ale sale indiferent de ceea ce scriem sau nui pe acest forum. Mai mult e f. usor de judecat din afara.[COLOR=Red] Nu indreptatsesc nici nu acuz insa e bine ca fiecare dintre noi sa isi asume responsabilitatea faptei sale nearuncand vina pe diavol, staret, femeie, barbat sau chiar Hristos.
[/COLOR]

Va rog din suflet sa ma iertati....asa fac eu mereu ....dau cu bata in balta.....cand am spus ca nu e bine ca o calugarita sa plece din manastire m-am gandit la cele care o fac de bunavoie....dar va multumesc ptr cele scrise si o sa incerc sa -mi formulez mai bine postarile....sper din suflet ca atunci cand gresesc sa fiu corectata ....asa poate reusesc sa invat si eu cate ceva...Doamne ajuta!

Teo, esti prea sensibila. Am vorbit la general.
bucurii........

[ovidiu-s]

În prealabil postat de ory

...Doamne!,mie mi se face rau cand aud astfel de remarci,nu-mi pot crede ratiunii cum putem concepe asemenea aberatii despre mantuire si slujirea fata de Dumnezeu. Cine spune ca cel care pleaca din manastire, sau oricare alt om.nu are mantuire?Si,cine spune ca cel care paraseste niste"ziduri",il paraseste neaparat pe Dumnezeu?!...Numai crestinii pot emite asemenea tampenii,si nu cei cu duhul,caci intru duh smerit si duh plin de iubire nu ai cum sa concepi asemenea lucruri,deci raman cei cu numele si cu statutul subtil dar marinimos de atata mandrie si vrednicie cu o asemenea judecata.

Aberaţiile îţi aparţin dumitale. Nimeni, nu a spus pe acest forum că e obligatoriu să te călugăreşti pentru mântuire. Şi Hristos spune:
Matei 19.12 "Că sunt fameni care s-au născut aşa din pântecele mamei lor; sunt fameni pe care oamenii i-au făcut fameni, şi sunt fameni care s-au făcut fameni pe ei înşişi, pentru împărăţia cerurilor. Cine poate înţelege să înţeleagă."
şi sf Pavel atrage atenţia asupra acestui lucru, dar nu obliga pe nimeni:
1 Cor.7.7-9 " Eu voiesc ca toţi oamenii să fie cum sunt eu însumi. Dar fiecare are de la Dumnezeu darul lui: unul aşa, altul într-alt fel. Celor ce sunt necăsătoriţi şi văduvelor le spun: Bine este pentru ei să rămână ca şi mine. Dacă însă nu pot să se înfrâneze, să se căsătorească. Fiindcă mai bine este să se căsătorească, decât să ardă.
1 Cor 7.32-33 "Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului. Cel ce s-a căsătorit se îngrijeşte de cele ale lumii, cum să placă femeii."
Dar, din moment ce creştinul a făcut legământul monahal e dator să îl respecte cu stricteţe:
2 Petru 21.22 "Căci mai bine era pentru ei să nu fi cunoscut calea dreptăţii, decât, după ce au cunoscut-o, să se întoarcă de la porunca sfântă, dată lor. Cu ei s-a întâmplat adevărul din zicală: Câinele se întoarce la vărsătura lui şi porcul scăldat la noroiul mocirlei lui."
spune Sfantul Ioan Scararul : "monahul este stapanul lumii care a incredintat lui Dumnezeu grija despre sine". Calugarul se leapada de grija lumii si de grija sa proprie, nu printr-o tagaduire a vietii, ci, dimpotriva, din dragoste fata de ea. El fuge nu de lume, ci de lumesc, adica de aspectul pacatos, corupt al creaturii, aspect care il impiedica sa se apropie duhovniceste de ea. Departandu-se de lume si de sine insusi (adica de omul vechi), monahul ramane liber pentru slujirea lui Dumnezeu si a aproapelui său (caci, intr-un anume fel, aproapele nostru este loctiitorul permanent al lui Dumnezeu pe pamant).
Iar pentru tine mănăstirile,instituţiile pe care s- a clădit Biserica, Patristica şi cultura europeană, sunt doar nişte "ziduri"?

În prealabil postat de ory

Iar cel mai elocvent este integrarea in manastire de la varsta de 15-17 ani, specifica unui procent de aproximativ 80% din existenta indivizilor din manastire.

Baţi câmpii. Astea sunt cazuri izolate, nu majoritare cum încerci d-ta să le prezinţi. Binenţeles că au existat dintotdeauna şi excepţii, oamenii care au fugit din mănăstire, călugări care au căzut în erezie, curvii, s-au întors chiar la o viaţă păgână, dar asta nu a fost reprezentativ pentru viaţa călugărească.

În prealabil postat de ory

....Va rog,nu mai emiteti asemenea lucruri fiindca uit,efectiv,ca ne aflam in anul 2008,afundandu-ma astfel in primitivismul superstitios si impovarat de neinteles.

Da, da , da. adică pentru tine învăţăturile Bibliei şi al sfinţilor părinţi sunt doar nişte deviaţii învechite? Nu degeaba spune sf. Pavel:
1 Tim 6.20 "păzeşte comoara ce ţi s-a încredinţat, depărtându-te de vorbirile deşarte şi lumeşti şi de împotrivirile ştiinţei mincinoase, Pe care unii, mărturisind-o, au rătăcit de la credinţă."
2 Tim 4.3 "Căci va veni o vreme când nu vor mai suferi învăţătura sănătoasă, ci - dornici să-şi desfăteze auzul - îşi vor grămădi învăţători după poftele lor, Şi îşi vor întoarce auzul de la adevăr şi se vor abate către basme."

[ory]

Povesti!.....eu vorbesc de ceea ce este calugaria in perioada contemporana,nu de ceea ce a fost(probabil)odata,sau ce ar dori ea sa fie,dar nu este.

[ory]

În prealabil postat de eduardd

Totodata cunosc o maicuta ( acum s-a mutat la Domul) ce a fost alungata din manastire ( pe vremea lui Ceausescu) DAR a continuat sa traisca in lume ca si la manstire. Si-a facut chilie din propria casa. Ingrijea batranii, sfatuia tinerii si umbla mereu imbracata in negru si cu batic pe cap. Odata am intrebat-o, maicuta de ce ai ales acesta viata? Mi-a spus ca monahul ramane monah ( si in lume) daca acesta doreste cu adevarat chiar daca a fost alungat..

...Mda!,am inteles aluzia,dar tot nu gasesc temeiul unor astfel de remarci care sa va justifice credinta,si nu judecata.Si,bine spus,a fost odata...pe timpul lui Ceausescu,caci de la revolutie incoace,nu doar societatea a suportat atatea schimbari,ci si cadrul monahal.Cat despre maicuta care si-a facut din casuta ei loc de traire monahala in societate,este ceva,dar ce se facea daca era data afara din manastire la 19 ani si nu avea casuta ei ci hoinarea pe drumuri neintelese?Dar,la acea varsta nu cred ca ea concepea sa-si duca in continuare calugaria in lume,varsta nu-i permitea aceasta,imaturitatea si organismul construit spre alte aspecte sociale,firesti,de altfel.
Deci,pana una alta,tot subiectivi ramanem,si nu judecam ;"de ce a trebuit sa o dea afara din manastire"...ci de ce a facut altceva dupa ce a fost alungata.Totul tine de rautate si viciu,si nicidecum de credinta si desavarsire,iar un suflet de parinte,de mama ori de tata,ar trebui sa inteleaga aceasta mai presus de toate aceste teorii care nu fac decat sa scuze ura si nepasarea dintre noi...care aduc cu sine lipsa de intelepciune si moralitate.

[ory]

Ovidiu-s,am o intrebare,cine da dovada de mai multa veridicitate,cel care abereaza cunoscand situatia din interior,sau cel care nu abereaza cunoscand situatia din carti(teoretic)?
Personal,cred ca de la teorie la fapta este o cale foarte lunga,care din pacate nu prea s-a reusit a fi strabatuta,mai mult decat teoretic.
Am vazut o emisiune pe discovery,despre un reporter ca a vrut sa faca un proiect amplu in ceea ce priveste diferitele religii din lume.Si a strabatut pamantul in lung si-n lat,cercetand prin liderii diferitelor religii,considerentele acestora.A vrut sa vada ceea ce deosebeste religiile diferite,dar si ceea ce le aseamana,a vrut sa le cunoasca tuturor oful dar si bucuria.Stiti la ce concluzie a ajuns?La concluzia acelui filozof care spunea,si este hoarte adevarat;"GASIM DESTULA CREDINTA IN NOI PENTRU A URA,DAR NU GASIM DESTULA CREDINTA IN NOI PENTRU A IUBI!"

În prealabil postat de ory

...Mda!,am inteles aluzia,dar tot nu gasesc temeiul unor astfel de remarci care sa va justifice credinta,si nu judecata.Si,bine spus,a fost odata...pe timpul lui Ceausescu,caci de la revolutie incoace,nu doar societatea a suportat atatea schimbari,ci si cadrul monahal.Cat despre maicuta care si-a facut din casuta ei loc de traire monahala in societate,este ceva,dar ce se facea daca era data afara din manastire la 19 ani si nu avea casuta ei ci hoinarea pe drumuri neintelese?Dar,la acea varsta nu cred ca ea concepea sa-si duca in continuare calugaria in lume,varsta nu-i permitea aceasta,imaturitatea si organismul construit spre alte aspecte sociale,firesti,de altfel.
Deci,pana una alta,tot subiectivi ramanem,si nu judecam ;"de ce a trebuit sa o dea afara din manastire"...ci de ce a facut altceva dupa ce a fost alungata.Totul tine de rautate si viciu,si nicidecum de credinta si desavarsire,iar un suflet de parinte,de mama ori de tata,ar trebui sa inteleaga aceasta mai presus de toate aceste teorii care nu fac decat sa scuze ura si nepasarea dintre noi...care aduc cu sine lipsa de intelepciune si moralitate.

soro ory, moralitatea ta s-ar putea, de fapt e sigur, este departe departe de Intelepciunea Sfintilor Parinti.
da?
asa ca, matale nu mai interpreta de una singura Traditia si Dogmele Bisericii Ortodoxe.

sarmana femeie pe care o cainezi este un suflet pierdut. si ea si copilasii si barbatul cu care traieste in curvie.
cel mai mila mi-e de copilasi.