Pelerinaj zona Vaslui

atul Pârveşti se găseşte pe valea Bârladului, la obârşia Albiei, pe DC 31 A, la 6 km sud - vest de centrul de comună (DJ 245 L, din DN 24).

Sub denumirea actuală, localitatea Pârveşti este atestată documentar târziu, în anul 1666, o dată cu întemeierea schitului cu acelaşi nume, de către Apostol Talpeş, vornic de poartă şi nepoţii săi, Ioan şi Simion Popescu, postelnici de Bilahoi.
Biserica de lemn Sfântul Nicolae, Pârveşti

Biserica schitului cu hramul "Sfântul Nicolae" a fost refăcută între anii 1816 - 1820 de monahul Nicodim Popescu, urmaşul ctitorilor, împreună cu serdarul Gheorghe Gociu şi Ioan Nedelcu. La acea vreme, schitul era deservit de 80 de călugări. Pe lângă biserica a funcţionat şi o şcoală.

În anul 1864, schitul a fost secularizat, iar biserica a devenit biserică de mir, până în anul 1993, când a fost redeschisă mănăstirea de maici.

Biserica actuală, ctitoria monahului Nicodim Popescu din secolul al XIX - lea, construită din lemnul provenit din codrii Pârveştilor, impresionează atât prin tehnica de construcţie, armonia volumelor, sistemul de boltire şi decor, cât şi prin aşezarea în cadrul natural.

Planul este triconc, cu trei turle octogonale, absida altarului cu şapte laturi, iar absidele laterale cu cinci laturi, intrare vest, pridvor iniţial deschis, sprijinit pe stâlpi încastraţi în fruntar.

Pereţii portanţi duraţi din bârne de stejar cioplite cu barda, încheiate în cheotoare dreaptă, se sprijină pe tălpoaie de lemn (astăzi acoperite cu ciment) şi temelie de piatră de râu.
Sistemul de boltire - detaliu Cornisa - detaliu

Aceştia sunt protejaţi de un acoperiş în patru ape şi învelitoare de şindrilă. Faţadele sunt decorate cu denticuli sub cornişă.

La interior, se remarcă prin măreţia sistemului de boltire, cu trei turle octogonale pe pronaos, naos şi altar, îmbinate armonios de semicalote pe nervuri pe absidele laterale. Pridvorul este tăvănit. Lăcaşul necesită intervenţii de consolidare.

Clopotniţa detaşată, situată în partea de vest a bisericii este construită în acelaşi stil cu biserica, unică în eparhia Huşilor prin sistemul de îmbinare a bârnelor, structură şi decor.

Are plan pătrat cu două niveluri, intrare est, temelie de piatră de râu, tălpoaie de lemn, pereţi portanţi din bârne de stejar, încheiate în cheotoare dreaptă, acoperiş în patru ape cu streaşină dublă, învelitoare de şindrilă, ferestre rectangulare cu deschidere în arc teşit şi scară interioară de lemn.

Înregul complex, deosebit de monumental prin felul artistic al construcţiei şi ca ambianţă naturală care întregeşte ansamblul, ilustrează evoluţia arhitecturii ecleziastice aflate la interferenţa dintre arta populară şi cea de cult. Mănăstirea dispune de spaţii de masă şi cazare.
Ferestră - detaliu Clopotnita detaşată, construită în acelaşi stil cu biserica

Surse: I. Antonovici - "Documente ale foastelor schituri: Orgoeştii, Bogdăniţa, Pârveştii, Cârţibaşii, şi Mânzaţii din jud. Tutova, Huşi, 1929"; Doina Rotaru, Const. Aghion - "Contributii privind arhitectura populara în lemn din judetul Vaslui", în "Acta Moldaviae Meridionalis", Anuarul Muzeului judetean Vaslui, nr. VII-VIII, Vaslui, 1985-1986; Dorinel Ichim - "Biserici de lemn din eparhia Husilor", Husi, 2001.

[cherub]

adorcrysti, imi poti 'furniza', te rog (trim. mesaj privat, daca se poate, sau raspunde aici pe forum, cum iti este mai la indemana si mai convenabil) cateva detalii despre cum se poate ajunge la man. Hadambu, plecand din Bucuresti? (...presupunand ca esti din Bucuresti)... intreb, fiindca am vazut ca tu ai postat niste referiri la man. Hadambu etc.