|
#1
|
||||
|
||||
Iubirea vrajmasilor
Cand crestinii erau persecutati, spune Sfantul Iustin Martirul si Filosoful in secolul al II-lea, ei se rugau pentru imparatul prigonitor si motivau rugaciunea lor astfel: ne rugam pentru imparat, desi el ne uraste si ne persecuta, pentru ca Dumnezeu sa-l elibereze de duhurile diavolesti care-l stapanesc atunci cand ne uraste pe noi, crestinii, fiindca Il iubim pe Hristos. Imparatul are, deci, nevoie de rugaciunile noastre pentru ca Dumnezeu sa-l schimbe din om rau in om bun, sa-i lumineze mintea si sa-i incalzeasca inima cu harul Sau.
Asta ar trebui sa faca fiecare om - sa se roage nu numai pentru cei ce-l iubesc, ci si pentru vrajmasii sai. |
#2
|
||||
|
||||
Eu cred ca atunci cand vom ajunge sa intelegem si sa simtim iubirea hristica in adevaratul sens al cuvantului vom putea sa-i iubim inclusiv pe dusmani.
A-i iubi pe dusmani nu inseamna sa tolerezi absolut orice sau sa stai sa fii calcat in picioare,ci sa te aperi asa cum poti,fara a urmari sa ii lezezi pe ceilalti,chiar daca sunt vrajmasi,fara a nutri sentimente de ura si razbunare,ci eventual de compasiune,nu vreau sa spun inca iubire,pentru ca multi o sa-mi spuneti ca traiesc in lumea viselor,dar,macar atat pentru prima etapa...compasiune:sa ii privim ca pe niste oameni bolnavi,slabi,care altfel nu stiu sa actioneze. Sa iubesti pe cei care te iubesc e cel mai simplu lucru si un animalutz poate face asta,insa sa ajungi sa ai iubire,compasiune pentru cei care incearca sa iti faca rau,acela cred ca este un pas maretz in evolutia spirituala a fiintei umane.Mai precis,atunci cand vom inceta sa conditionam sentimentele oferite de ceea ce primim sau nu primim...sa iubim si atat. Stiu ca pare simplu deloc,insa o alta cale nu cred ca exista si la Dumnezeu nu cred ca merge cu jumatati de masura.Suntem aici sa invatam aceste lectii si cred ca este alegerea noastra daca o vom face prin iubire sau suferinta.Nu stiu despre voi,insa eu una as prefera-o pe prima...:)
__________________
Sa invatam de la ingerul nostru pazitor...http://www.youtube.com/watch?v=pG52f...&feature=share |
#3
|
||||
|
||||
Iubirea vrasmasului
[quote=costel;293500]Cand crestinii erau persecutati, spune Sfantul Iustin Martirul si Filosoful in secolul al II-lea, ei se rugau pentru imparatul prigonitor si motivau rugaciunea lor astfel: ne rugam pentru imparat, desi el ne uraste si ne persecuta, pentru ca Dumnezeu sa-l elibereze de duhurile diavolesti care-l stapanesc atunci cand ne uraste pe noi, crestinii, fiindca Il iubim pe Hristos. Imparatul are, deci, nevoie de rugaciunile noastre pentru ca Dumnezeu sa-l schimbe din om rau in om bun, sa-i lumineze mintea si sa-i incalzeasca inima cu harul Sau.
Asta ar trebui sa faca fiecare om - sa se roage nu numai pentru cei ce-l iubesc, ci si pentru vrajmasii sai.[/QU Isus a povestit urmatoarea parabola ."Imparatia cerurilor este asemanata ca un graunte de mustar pe care un om il ea si il seamana in ograda lui .aceasta seminta este mai mica decit toate semintele ,insa dupa ce a crescut este mai mare decit toate legumele si devine copac , asa in cit vin pasarile cerului si isi fsc cuiburi in ramurile lui '(Mt.13 ,31-32 ,) sa nu ne fie teama sa fim buni , sa fim pavaza ,adapost pentru aproapele nostru . Tot ceia ce facem pentru aproapele nostru facem pentru Dumnezeu . Si cum bunaoara lui Dumnezeu este mult mai mare decit a noastra el ne va rasplati de zeci de sute , de mii de mai mult. sa nu te temem sa ne aratam buni , intelegatori , generosi . Chiar daca vom face tot ce ne sta in putinta . dumnezeu intotdeauna ne va intrece . Niciodata nu ne vom apropia nici pe departe de bunatatea lui . Doame intelepteste poporul tau si pe noi toti . Amin ! |
#4
|
|||
|
|||
Dintr-un cuvant foarte frumos al parintelui Cleopa despre acest subiect:
Citat:
Citat:
Citat:
„Fericiți sunt cei ce trăiesc în pace cu toți oamenii“ Oare câți dintre noi avem atâta dragoste să iertăm din inimă pe cei ce ne urăsc și ne fac rău? Câți dintre credincioșii noștri se mai jertfesc astăzi pentru mântuirea, pentru salvarea vieții și ajutorul oamenilor din spitale, a celor de aproape ai lor? Dimpotrivă, astăzi se întâlnesc peste tot certuri în familie, neînțelegeri între părinți și copii, ură și judecată între rude și vecini, dușmănie, invidie și neîmpăcare între creștini. De ce oare nu ne împăcăm frate cu frate, vecin cu vecin? Cum mai pot zice „Tatăl nostru“ cei ce nu iartă pe frații și vrăjmașii lor? Cum putem împlini porunca lui Hristos, Care zice: „Iubiți pe vrăjmașii voștri“, dacă noi nu ne cerem iertare nici de la părinții și binefăcătorii noștri și nu iertăm pe cei ce ne fac rău? Când spunem cuvintele din Tatăl nostru: „Și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri“, singuri ne cerem osândă dacă nu iertăm pe cei care ne-au supărat. Să ne împăcăm deci unii cu alții și să iertăm din inimă pe vrăjmașii noștri dacă vrem să ne mântuim. Să ne rugăm pentru cei ce ne defaimă și ne urăsc și să nu ne răzbunăm pe cei ce ne fac rău. Să ne bucurăm când suntem defăimați și osândiți pe nedrept, că numai așa ne putem smeri mai mult și vom reuși să fim următori ai lui Hristos. Altfel, Mântuitorul nu primește nici rugăciunea noastră, nici darurile aduse la sfântul altar, nici postul și milostenia noastră, nu primește în rai pe cei ce mor în ură și dușmănie. Fericiți sunt cei ce trăiesc în pace cu toți oamenii și care nu au nici un dușman, afară de diavolul! Fericiți sunt creștinii ce trăiesc în desăvârșită dragoste unii cu alții! Să rugăm pe Dumnezeul dragostei și al milei să ne împace în Hristos pe toți și să ne învrednicească împărăției cerești, care este împărăția iubirii veșnice. Amin.
__________________
Ca sub stapanirea Ta totdeauna fiind paziti, Tie slava sa inaltam, Tatalui si Fiului si Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor Amin. Last edited by adam000; 02.10.2010 at 22:47:09. |
#5
|
||||
|
||||
Cum sa ne iubim noi vrajmasii cand noi ne iubim doar pe noi si, eventual,
pe cei ce ne iubesc? Vorbesc de mine, evident, dar ma dau exemplu la plural. Ne mai spalam noi picioarele unii altora? Mai intoarcem noi obrazul celalalt? Mai rabdam noi , nu ocari, nu jigniri, nu ofense, ci o simpla parere care nu coincide cu a noastra? Mai vedem noi Omul de langa noi? Nu pe dusman, ci macar pe omul simplu de alaturi, cu nevoile si necazurile lui? Pai, da, dar e mai interesant sa ne dam noi superortodocsi! Vorbesc iarasi de mine si ma dau exemplu tot la plural. Har, smerenie si jertfa de sine.
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele? Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11) Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie. |
#6
|
||||
|
||||
Iubirea de vrajmasi
De pe CrestinOrtodox-comentariu:
RUGĂCIUNE PENTRU VRĂJMAȘI Doamne binecuvântează pe vrăjmașii mei! Și eu îi binecuvântez și nu-i blestem! Vrăjmașii m-au împins și mai mult spre Tine, în brațele Tale, mai mult decât prietenii. Aceștia m-au legat de pământ și mi-au răsturnat orice nădejde spre pământ. Vrăjmașii m-au făcut străin față de împărățiile pământești și un locuitor netrebnic, față de pământ. Precum o fiară prigonită, așa și eu, prigonit fiind, în fața vrăjmașilor, am aflat un adăpost mai sigur, ascunzându-mă sub cortul Tău, unde nici vrăjmașii, nici prietenii, nu pot pierde sufletul meu. Doamne, binecuvântează pe vrăjmașii mei! Și eu îi binecuvântez și nu-i blestem. Ei au mărturisit în locul meu păcatele mele în fața lumii. Ei m-au biciuit, când eu m-am cruțat de biciuire. Ei m-au chinuit atunci când eu am fugit de chinuri. Ei m-au hulit atunci când eu m-am măgulit pe mine însumi. Ei m-au scuipat atunci când eu m-am mândrit cu mine însumi. Când eu m-am făcut înțelept, ei m-au numit nebun. Când m-am făcut puternic, ei au râs de mine ca de un pitic. Când am vrut să conduc pe oameni ei m-au împins înapoi. Când m-am grăbit să mă îmbogățesc, ei m-au smucit înapoi cu mână de fier. Când m-am gândit să dorm liniștit, ei m-au trezit din somn. Când mi-am zidit casă pentru viață lungă și liniștită, ei au răsturnat-o și m-au izgonit afară. Într-adevăr vrăjmașii m-au dezlegat de lume și mi-au prelungit mâinile până la veșmântul Tău. Binecuvântează Doamne pe vrăjmașii mei! Binecuvântează-i și-i înmulțește; asmute-i și mai mult împotriva mea, ca fuga mea spre Tine să fie fără întoarcere; ca să se rupă nădejdea mea în oameni ca pânza de păianjen; ca smerenia să împărățească deplin în inima mea; ca inima mea să devină mormântul celor rele. Ca toată comoara mea să o aduni în ceruri. Ah, de m-aș elibera odată de autoamăgire, care m-a încâlcit într-o mreajă cumplită a vieții înșelătoare! Vrăjmașii m-au învățat să știu ceea ce puțin știu în lume: că omul nu are pe pământ vrăjmași afară de sine însuși. Doar acela urăște pe vrăjmași, care nu știe că vrăjmași nu sunt vrăjmași, ci prieteni severi. De aceea, Doamne, binecuvântează pe prietenii și pe vrăjmașii mei! Sluga blestemă pe vrăjmași căci nu știe, iar Fiul îi binecuvântează căci știe. Fiul știe că vrăjmașii nu pot să se atingă de viața lui. De aceea El pășește liber între ei și se roagă lui Dumnezeu pentru aceștia. Doamne binecuvântează pe vrăjmașii mei! Și eu îi binecuvântez și nu-i blestem! Sfintul Ierarh Nicolae Velimirovici, Si ar mai fi de spus: iubire, bunatate, milostenie...
__________________
Cel ce crede, se teme; cel ce se teme, se smereste; cel ce se smereste, se îmblânzeste; cel blând, pazeste poruncile; cel ce pazeste poruncile se lumineaza; cel luminat se împartaseste de tainele Cuvântului dumnezeiesc. (Sfântul Maxim Marturisitorul) |
#7
|
|||
|
|||
Mi-a ramas in minte o intamplare din copilaria scriitorului Virgil Gheorghiu evocata intr-una din cartile sale. Acesta inca de mic era fascinat de sfintenie astfel incat il va intreba pe tatal sau (care era preot) cum poate ajunge sfant. Acesta i-a raspuns ca trebuie sa-i iubeasca pe vrasmasi. Contrariat, copilul s-a mahnit intru sine, gandindu-se ca nu va putea niciodata atinge sfintenia, pentru ca nu avea vrasmasi.
Bine ne este noua sa fim asemenea unui copil incat sa nu vedem in persoana niciunui semen chipul unui vrasmas. Atunci cand ajungem sa consideram pe cineva astfel deja este o cadere din iubire. De aceea, aceasta lipsa trebuie plinita cu "dumnezeiasca iubire de vrasmasi". |
#8
|
|||
|
|||
"Fara de Mine nu puteti face nimic"
Doamne-ajuta!
"Dai vointa, primesti putere!" Nu un singur om am auzit povestind ca a avut un moment in viata cand a simtit ca din el se revarsa preaplinul iubirii. O iubire atat de puternica ca ii venea sa imbratiseze pe toti pe care ii intalnea si sa strige "Te iubesc, Doamne, din toata fiinta mea! Va iubesc pe toti, pe toti, pe toti!". Unii au reusit sa-si pastreze si sa-si cultive aceasta stare, altii au pierdut-o foarte repede. Sunt multe trepte de urcat in drumul spre mantuire. Necazul nostru este ca incercam sa le urcam pe sarite. Cum se nimereste. Si atunci cadem chiar mai jos decat eram inainte. Adica nu avem rabdare si metoda. Rabdarea se educa in timp si metoda ti-o da duhovnicul. Treapta iubirii de vrajmasi este una din ultimele la care trebuie macar sa ajungem in aceasta viata pentru a nadajdui la mantuire. Dar, inainte ca iubirea de semeni sa devina deplina, avem multe altele de rezolvat. Iata, doar cateva: - sa capatam deprinderea de a-L aseza pe Dumnezeu inaintea noastra - sa gandim frumos - sa traim frumos - sa invatam si sa traim ce este dragostea - sa invatam si sa traim ce este credinta - sa invatam si sa traim ce este nadejdea - sa invatam si sa traim ce este libertatea - sa ne rugam asa cum ne hranim - sa facem curat in fiinta noastra - sa facem curat in casa noastra - sa ne oprim pornirile de manie - sa ne obisnuim sa vedem dincolo de cel ce se comporta urat cu noi. In spatele fiecarui om rau este o legiune de draci. - sa invatam sa tacem - sa nu mai ezitam sa facem bine - sa ne obisnuim sa nu mai facem doar calcule lumesti - sa inveti sa pastrezi cele bune si frumoase primite in dar - sa inveti sa primesti si ceea ce pare a fi rau, caci acelea sunt incercari pentru ridicarea ta - sa inveti sa te ridici ori de cate ori cazi - .... multe, foarte multe altele care trebuie cu vointa exersate si traite cand realizezi ca NIMIC NU POTI FACE FARA HRISTOS. Dupa toate acestea, dupa multa vointa si rabdare, iubirea de vrajmasi va veni singura, de la sine, firesc. Deocamdata stii ca trebuie sa ajungi si la acest deziderat si ca pana acolo, TREBUIE SA DAI VOINTA CA SA ITI DEA DUMNEZEU PUTERE. Doamne-ajuta!
__________________
Parintele Arsenie Boca: Am vrut sa pun mana pe radacina durerii, care nu este alta decat pacatul... Rugandu-ma - pentru Pacea a toata lumea si pentru bunastarea Sfintelor lui Dumnezeu Biserici - aud deodata in urechea dinauntru infruntarea amarnica: "Nu te ruga de Mine sa le dau Pace, roaga-te de oameni sa-si schimbe purtarile, daca vor sa mai vada Pace pe pamant"..." Last edited by laurschepsis; 04.10.2010 at 12:54:12. |
#9
|
|||
|
|||
Trebuie sa avem in vedere faptul ca cei ce ne dusmanesc sunt legati cu lanturile rautatii de catre duhurile intunecate. Sunt slabi, neputinciosi sa iubeasca. Raspunzandu-le rautatii lor cu neiubire, vom cadea si noi in robia demonica.
In Hristos aflam puterea de a iubi intreaga omenire, de a raspunde cu dragoste si celor ce ne urasc; El ne vindeca de neputinta de a iubi, care ne chinuie ingrozitor. Se cade sa ne rugam lui Dumnezeu pentru cei ce ne urasc, sa-i elibereze din lanturile dusmaniei, prin care satan ii tine captivi in imparatia lui. Sfantul isaac Sirul ne indeamna: "Sa nu urasti pe pacatos. Caci toti suntem vinovati. Si daca te misti catre el pentru Dumnezeu, plangi pentru el. Si de ce il urasti pe el? Uraste pacatele lui si roaga-te pentru el, ca sa te asemeni cu Hristos, care nu Se mania impotriva pacatosilor, ci Se ruga pentru ei. Nu vezi cum Se ruga pentru Ierusalim? Caci prin multe suntem batjocoriti si noi de diavol. Si de ce uram pe cel batjocorit ca si noi, de diavolul care ne batjocoreste pe noi? De ce urasti pe pacatos, o, omule? Oare pentru ca nu e drept cu tine? Dar unde este dreptatea ta, odata ce nu ai iubire? De ce nu plangi pentru el, ci il prigonesti? Caci din nestiinta se misca unii in mania lor, desi socotesc ca deosebesc faptele pacatosilor". |
#10
|
||||
|
||||
Nu suntem chemati doar sa-i iubim pe vrajmasi, ci sa ne si rugam pentru schimbarea lor in bine: "Necredinciosii sa se intoarca la dreapta credinta, iar credinciosii sa se intareasca in dreapta credinta, si toata vrajba si ura, in iubire de frati, in pace si dragoste desavarsita sa se prefaca". (Rugaciunea pentru vrajmasii cei ce ne urasc si ne asupresc pe noi)Iar daca simtim ca suntem lipsiti de puterea de a ne ruga pentru ei, sa cerem de la Dumnezeu putere si pentru acest lucru.
|
Tags |
iubirea vrajmasilor |
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Iubirea de aproape-Iubirea de vrajmasi | OvidiuO | Pocainta | 76 | 19.04.2013 20:51:24 |
Ce inseamna iubirea vrajmasilor | MihaiFloarea | Biserica Ortodoxa si Massmedia | 90 | 23.07.2012 11:46:15 |
Predica de pe munte - Iubirea vrajmasilor | proaspeti | Intrebari utilizatori | 0 | 03.10.2010 16:10:21 |
Iubirea | caiusltd | Rugaciuni | 1 | 27.08.2010 16:01:07 |
|