Sfantul Grigorie Palama si energiile necreate

[cristiboss56]

Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari Părinţi ai Bisericii Ortodoxe din mileniul al doilea creştin. Numele lui se leagă , in special, de prezicerea invăţăturii despre harul necreat, cunoaşterea nemijlocită a lui Dumnezeu şi indumnezeirea omului. Sfântul Grigorie s-a născut in anul 1296 in Constantinopol. Tatăl său, Constantin , a fost un important demnitar al impăratului bizantin Andronic II Paleologul ( + 1328 ) . In ciuda funcţiei sale inalte, tatăl lui Grigorie a dus o viaţă sfântă. Cu puţin inainte de a muri, s-a călugărit, luând numele de Constanţiu. I-au rămas cinci copii mici : trei băieţi şi două fete, cărora insuşi impăratul le-a devenit tutore. Grigorie avea şapte ani. Intrucât nu reuşea să ţină minte noţiunile pe care trebuia să le inveţe, a hotărât să nu inceapă niciodată citirea şi invăţătura fără să facă trei metanii mari şi o rugăciune inaintea icoanei Maicii Domnului. Ajutorul Maicii Domnului nu a întârziat , nu după multă vreme, Grigorie a sporit mult in ştiinta de carte, incât mulţi erau impresionaţi de inţelepciunea lui. La vârsta de 20 de ani, a ales o altă cale decât cea pentru care îl pregătise impăratul. In vreme ce Andronic al II - lea l-ar fi dorit colaborator la conducerea imperiului, asemenea tatălui său, Constantin, tânărul Grigorie s-a călugărit la Mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Aici a intrat sub indrumarea duhovnicească a părintelui Nicodim, cunoscut isihast, renumit atât prin făptuire, cât şi prin vederea lui Dumnezeu. După doi ani de nevoinţă, intr-una din zile , i s-a arătat Sfântul Ioan Evanghelistul. Acesta i-a spus :"Am fost trimis de Impărăteasa tuturor să te intreb de ce strigi neâncetat către Dumnezeu < Luminează-mi intunericul, luminează-mi intunericul > ? . Sfântul Grigorie i- a răspuns : "Ce altceva trebuie să cer eu, cel pătimaş şi plin de păcate, decât numai să fiu miluit şi luminat, spre a afla şi a face voia Lui cea sfântă ? ". Atunci , Sfântul Ioan l-a încredinţat că Maica Domnului nu îl va părăsi niciodată şi îi va fi totdeauna ajutătoare. ( Va urma )

În prealabil postat de cristiboss56

Grigorie avea şapte ani. Intrucât nu reuşea să ţină minte noţiunile pe care trebuia să le inveţe, a hotărât să nu inceapă niciodată citirea şi invăţătura fără să facă trei metanii mari şi o rugăciune inaintea icoanei Maicii Domnului. Ajutorul Maicii Domnului nu a întârziat , nu după multă vreme, Grigorie a sporit mult in ştiinta de carte, incât mulţi erau impresionaţi de inţelepciunea lui.

Cati copii, cu aceleasi probleme, nu si-ar putea schimba cursul vietii, daca ar proceda la fel!
Ar putea lua aminte Ministerul Invatamantului... in loc sa scoata icoanele din scoli.

[cristiboss56]

În prealabil postat de Anca-Miha

Cati copii, cu aceleasi probleme, nu si-ar putea schimba cursul vietii, daca ar proceda la fel!
Ar putea lua aminte Ministerul Invatamantului... in loc sa scoata icoanele din scoli.

Anca dragă, o veste bună , din păcate doar una ! Am postat ceva mai devreme la Stiri de la Centrul de presă Basilica, cum la un liceu din Bucureşti, s-a construit o biserică in curtea scolii . O stire imbucurătoare, dar cam singura, din păcate ! ! !

[patinina34]

În prealabil postat de cristiboss56

Anca dragă, o veste bună , din păcate doar una ! Am postat ceva mai devreme la Stiri de la Centrul de presă Basilica, cum la un liceu din Bucureşti, s-a construit o biserică in curtea scolii . O stire imbucurătoare, dar cam singura, din păcate ! ! !

Ei, curaj!
SE INCEPE CU UNA!!!!

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Sfântul Grigorie Palama este unul dintre cei mai mari Părinţi ai Bisericii Ortodoxe din mileniul al doilea creştin. Numele lui se leagă , in special, de prezicerea invăţăturii despre harul necreat, cunoaşterea nemijlocită a lui Dumnezeu şi indumnezeirea omului. Sfântul Grigorie s-a născut in anul 1296 in Constantinopol. Tatăl său, Constantin , a fost un important demnitar al impăratului bizantin Andronic II Paleologul ( + 1328 ) . In ciuda funcţiei sale inalte, tatăl lui Grigorie a dus o viaţă sfântă. Cu puţin inainte de a muri, s-a călugărit, luând numele de Constanţiu. I-au rămas cinci copii mici : trei băieţi şi două fete, cărora insuşi impăratul le-a devenit tutore. Grigorie avea şapte ani. Intrucât nu reuşea să ţină minte noţiunile pe care trebuia să le inveţe, a hotărât să nu inceapă niciodată citirea şi invăţătura fără să facă trei metanii mari şi o rugăciune inaintea icoanei Maicii Domnului. Ajutorul Maicii Domnului nu a întârziat , nu după multă vreme, Grigorie a sporit mult in ştiinta de carte, incât mulţi erau impresionaţi de inţelepciunea lui. La vârsta de 20 de ani, a ales o altă cale decât cea pentru care îl pregătise impăratul. In vreme ce Andronic al II - lea l-ar fi dorit colaborator la conducerea imperiului, asemenea tatălui său, Constantin, tânărul Grigorie s-a călugărit la Mânăstirea Vatoped, din Muntele Athos. Aici a intrat sub indrumarea duhovnicească a părintelui Nicodim, cunoscut isihast, renumit atât prin făptuire, cât şi prin vederea lui Dumnezeu. După doi ani de nevoinţă, intr-una din zile , i s-a arătat Sfântul Ioan Evanghelistul. Acesta i-a spus :"Am fost trimis de Impărăteasa tuturor să te intreb de ce strigi neâncetat către Dumnezeu < Luminează-mi intunericul, luminează-mi intunericul > ? . Sfântul Grigorie i- a răspuns : "Ce altceva trebuie să cer eu, cel pătimaş şi plin de păcate, decât numai să fiu miluit şi luminat, spre a afla şi a face voia Lui cea sfântă ? ". Atunci , Sfântul Ioan l-a încredinţat că Maica Domnului nu îl va părăsi niciodată şi îi va fi totdeauna ajutătoare. ( Va urma )

De la Vatoped, a mers la Mânăstirea Sfântului Atanasie Athonitul, unde a slujit la bucătărie şi a cântat in biserică alături de ceilalţi psalţi. Despre viaţa lui de asceză din această perioadă ne vorbeşte biograful său patriarhul Filotei Kokkinos ( +1379) :" . . .Se lupta ca şi cum voia să se facă netrupesc. Somnul şi-l biruise atât de mult, incât a rămas treaz trei luni intregi, ca şi când ar fi fost fără de trup, afară de un scurt răgaz, in care se odihnea puţin, după ce işi lua hrana, spre a nu pătimi cu ceva rânduielile firii. "După trei ani s-a stabilit la Schitul Glossia, unde un grup de isihaşti se nevoiau in asceză şi in rugăciunea minţii, sub călăuzirea unui monah, Grigorie, originar din Constantinopol. Desele incursiuni ale turcilor din jurul anului 1326 l-au silit pe Grigorie să se mute cu intregul grup de 12 monahi isihaşti la Tesalonic. Aici, a fost hirotonit preot. Impreună cu ceilalţi călugări, s-a stabilit apoi intr un schit de pe muntele de lângă Veria. Aici , a continuat viaţa de asceză din Sfântul Munte : cinci zile pe săptămână petrecea in rugăciune şi post, fără să intâlnească pe nimeni, iar sâmbăta şi duminica cobora in mijlocul fraţilor şi al credincioşilor, slujind Sfânta Liturghie şi predicând. Nu a rămas mult nici aici ; din cauza sârbilor, care atacau des regiunea, s-a intors la Athos şi s-a aşezat in Schitul "Sf. Sava", de lângă Marea Lavră. { Va urma }

[cristiboss56]

Pe la 1334, au sosit la Constantinopol nişte dominicani pentru a discuta cu ortodocşii problema unirii Bisericilor Ortodoxă şi Catolică. Era perioada in care se duceau intense tratative pentru unire. Cu acest prilej, Varlaam, un tânăr foarte bine pregătit , originar din Calabria ( Italia ) , călugărit de câţiva ani in Constantinopol, dorind să câştige simpatia ortodocşilor care il suspectau de catolicism ascuns, a scris mai multe tratate despre purcederea Sfântului Duh, dorind să apere poziţia ortodoxă, şi anume că originea sau principiul Duhului este numai Tatăl. A făcut-o insă intr-o manieră care relativiza ambele perspective. Atunci, prietenii Sfântului Grigorie din Tesalonic i-au scris acestuia , rugândul să-i lămurească cu privire la teza lui Varlaam. . Sfântul Grigorie a scris mai multe tratate despre purcederea Sfântului Duh, trimiţind, in celaşi timp, câte o scrisoare şi lui Varlaam şi prietenului acestuia, Achindim. Atitudinea Sfântului Grigorie l-a deranjat pe Varlaam. Pentru a se revanşa oarecum, a scris trei tratate impotriva isihaştilor , ştiind că Grigorie insuşi era adept al acestei mişcări. Fără să inţeleagă ce inseamnă, de fapt rugăciunea minţii şi vederea luminii dumnezeieşti, oprindu-se la explicaţiile unor monahi simplii, Varlaam a inceput să ridiculizeze isihasmul. Sfântul Grigorie i-a răspuns, la rândul său, printr-o serie de şase tratate, in care apăra poziţia monahilor isihaşti. In celaşi timp , Palama, in 1341 , a alcătuit o lungă scrisoare - Tomosul aghioritic- care a fost semnată de toate căpeteniile monahismului atonit, fiind aprobată apoi de episcopul Iacob de Ierissos. Au avut loc apoi dispute publice intre Palama şi Varlaam. In urma acestora, Varlaam a publicat lucrarea " Contra mesalienilor", in care il ataca personal pe Grigorie. Fac o paranteză aici şi arăt că Mesalienii, erau atestaţi incă din secolul al IV-lea in Siria, şi au fost nişte eretici care nesocoteau rolul Tainei Botezului, afirmând că numai prin rugăciune omul se poate mântui. Erezia a dăinuit sub diverse denumiri şi forme până prin secolul al XIV-lea. Revenind , amintesc că Grigorie Palama răspunde şi de data asta prin trei tratate, respingând invăţătura lui Varlaam. In cele ce vor urma voi rezuma câte ceva despre victoria lui Palama in disputa cu Varlaam.
{ Va urma }

[cristiboss56]

In primăvara lui 1341 , Sfântul Grigorie merge la Constantinopol pentru a prezenta poziţia sa patriarhului şi sinodului. Intrucât mulţi erau deja de partea lui Varlaam, Palama a petrecut mult timp in discuţii cu arhiereii, pentru a le demonstra care este invăţătura ortodoxă . La 11 iunie 1341 , s-a intrunit un sinod care a dat dreptate isihaştilor. Varlaam, pentru a evita condamnarea, şi-a cerut iertare şi a plecat in Occident. Evenimentele politice care au urmat morţii impăratului Andronic III Paleologul ( +1341 ) au făcut ca balanţa să incline in favoarea adversarilor Sf. Grigorie : patriarhul Ioan Calecas ( 1341-1347 ) , sprijinitor al lui Achindim, condamnă pe isihaşti . Palama este inchis in 1343, alături de şase ierarhi sustinători lui. In anul 1347 are loc insă un nou sinod care il condamnă pe Ioan Calecas şi reconfirmă invăţătura Sfântului Grigorie, care este scos din inchisoare.
{ Va urma }

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

In primăvara lui 1341 , Sfântul Grigorie merge la Constantinopol pentru a prezenta poziţia sa patriarhului şi sinodului. Intrucât mulţi erau deja de partea lui Varlaam, Palama a petrecut mult timp in discuţii cu arhiereii, pentru a le demonstra care este invăţătura ortodoxă . La 11 iunie 1341 , s-a intrunit un sinod care a dat dreptate isihaştilor. Varlaam, pentru a evita condamnarea, şi-a cerut iertare şi a plecat in Occident. Evenimentele politice care au urmat morţii impăratului Andronic III Paleologul ( +1341 ) au făcut ca balanţa să incline in favoarea adversarilor Sf. Grigorie : patriarhul Ioan Calecas ( 1341-1347 ) , sprijinitor al lui Achindim, condamnă pe isihaşti . Palama este inchis in 1343, alături de şase ierarhi sustinători lui. In anul 1347 are loc insă un nou sinod care il condamnă pe Ioan Calecas şi reconfirmă invăţătura Sfântului Grigorie, care este scos din inchisoare.
{ Va urma }

Patriarh al Constantinopolului ajunge prietenul său, Isidor ( 1347-1349 ) , care ocupă scaunele vacante cu ierarhi susţinători ai lui Palama. Sfântul Grigorie insuşi este hirotonit şi instalat arhiepiscop al Tesalonicului, al doile oraş important al imperiului. Confruntările intre adepţii lui Achindin şi cei ai lui Palama nu au încetat insă. În 1351 , s-a ţinut un alt sinod care, in final, a reafirmat invăţătura Sfântului Grigorie, elaborând şi un Tomos sinodal. Nici ultima perioadă a vieţii Sfântului Grigorie nu a fost mai liniştit : la cumpăna anilor 1352-1353, s-a îmbolnăvit grav ; abia refăcut in cursul unei călătorii cu corabia spre Constantinopol, a fost răpit de turci şi luat prizonier, fiind eliberat numai după un an. A făcut multe minuni, vindecând bolnavi, mai ales in anii ce au premers morţii sale. A murit la 14 noiembrie 1359. In ajunul plecării din această lume, i s-a arătat Sf. Ioan Gură de Aur , care i-a adresat cuvintele : "Spre Inălţimi ! Spre Inălţimi ! ". Moaştele Sf. Grigorie se păstrează la Tesalonic , in Biserica ce i-a fost inchinată. La numai nouă ani de la moartea sa, a fost canonizat de sinodul convocat de ucenicul şi biograful său Filotei Kokkinos al Constantinopolului.
{ Va urma }

[cristiboss56]

Chiar dacă, pentru un om al zilelor noastre disputa dintre Sfântul Grigorie Palama şi Varlaam din Calabria ar părea o simplă contrazicere de idei, miza controversei a fost şi a rămas până astăzi una esenţială pentru Biserica Ortodoxă : este sau nu posibilă o cunoaştere directă, nemijlocită a lui Dumnezeu ? In dispută s-au aflat , de fapt, două concepţii total diferite privitoare la Dumnezeu şi relaţia omului cu El : cea occidentală, a teologiei scolastice, tributară filozofiei, şi cea a tradiţiei răsăritene. Pentru Varlam şi adepţii săi, Dumnezeu nu poate fi cunoscut direct, intrucât El se face cunoscut şi intră in relaţia cu omul prin intermediul harului creat. Câtă vreme există un intermediar , harul creat, nu poate fi vorba de o unire directă a omului cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie vorbeşte despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii nemijlocite cu Dumnezeu. El spune că nu există natură ( fiinţă ) nelucrătoare, care să nu se manifeste in afară prin energii. Numai inexistenţa este nelucrătoare şi neenergetică. Orice persoană care are natură proprie poate fi cunoscută prin manifestările ei. Dumnezeu , fiind necreat, se manifestă prin energii necreate ( harul lui Dumnezeu ) ; omul şi întreaga creaţie au energii create, corespunzătoare naturii lor.
{ Va urma }

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Chiar dacă, pentru un om al zilelor noastre disputa dintre Sfântul Grigorie Palama şi Varlaam din Calabria ar părea o simplă contrazicere de idei, miza controversei a fost şi a rămas până astăzi una esenţială pentru Biserica Ortodoxă : este sau nu posibilă o cunoaştere directă, nemijlocită a lui Dumnezeu ? In dispută s-au aflat , de fapt, două concepţii total diferite privitoare la Dumnezeu şi relaţia omului cu El : cea occidentală, a teologiei scolastice, tributară filozofiei, şi cea a tradiţiei răsăritene. Pentru Varlam şi adepţii săi, Dumnezeu nu poate fi cunoscut direct, intrucât El se face cunoscut şi intră in relaţia cu omul prin intermediul harului creat. Câtă vreme există un intermediar , harul creat, nu poate fi vorba de o unire directă a omului cu Dumnezeu. Sfântul Grigorie vorbeşte despre posibilitatea cunoaşterii şi a unirii nemijlocite cu Dumnezeu. El spune că nu există natură ( fiinţă ) nelucrătoare, care să nu se manifeste in afară prin energii. Numai inexistenţa este nelucrătoare şi neenergetică. Orice persoană care are natură proprie poate fi cunoscută prin manifestările ei. Dumnezeu , fiind necreat, se manifestă prin energii necreate ( harul lui Dumnezeu ) ; omul şi întreaga creaţie au energii create, corespunzătoare naturii lor.
{ Va urma }

Energiile-necreate sau create sunt distincte de persoana care le generează, dar nu sunt diferite sau separate de aceasta. Astfel, ele fac cunoscută persoana, însă esenţa persoanei nu se epuizează în manifestările ei, rămânând intotdeauna dincolo de aceste. Pentru a ilustra cele două concepţii diferite, ne-am putea folosi imaginea soarelui ( exemplu ce trebuie primit, desigur, păstrând proporţiile ) : pentru adepţii lui Varlaam, Dumnezeu erte ca şi discul solar lipsit de raze ( situaţie in care lipseşte şi lumina, şi căldura ) , în vreme ce penru Sfântul Grigorie Palama, El este ca soarele care incălzeşte şi luminează pământul , graţie razelor sale. Cele două perspective au şi consecinţe diferite : în relaţia prin energii dintre Dumnezeu şi lume, păcatele sunt considerate boli, iar calea spre mântuire presupune pocăinţa şi vindecarea prin unirea cu Dumnezeu şi sălăşuirea harului Său în om ; în relaţia indirectă cu Dumnezeu - prin harul creat - , avem de-a face cu o religie morală în care păcatele sunt considerate încălcări ale legii, ceea ce face ca în indreptare să predomine pedeapsa şi se minimalizează iubirea. Din contră, invăţătura despre mântuirea ca vindecare accentuează foarte mult iubirea, iar libertatea dobândeşte un loc important.
{ Va urma }