Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #11  
Vechi 13.06.2010, 18:06:58
colaps's Avatar
colaps colaps is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.04.2010
Locație: dor de Moldova...
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.210
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir Vezi mesajul
Ați observat și o creștere a forței musculare în asemenea împrejurări ? O tensiune în mușchii bicepși, care devin neliniștiți după scurt timp de la ingestia unui prânz bogat în spanac ?
Cum sa nu! Eu cand mananc spanac iute fac 1000 de metanii de se uita si popa inmarmurit la mine.
__________________
Sunt împotriva: avortului, homosexualității, sectelor, ateismului, masoneriei, păgânătății, ereziilor, ecumenismului, băncilor, cipurilor și actelor cu cip, politicianismului și a părăsirii patriei.

Să ascultăm de poruncile lui Dumnezeu și atât! Viitoarele legi și acțiuni statale nu vor duce decât la compromiterea noastră ca ființe dumnezeiești și la pierderea libertății. Noi nu suntem legați de aceste rânduieli lumești deșarte și satanice, ci doar de voia Domnului!
Reply With Quote
  #12  
Vechi 13.06.2010, 19:53:41
carmina carmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 30.01.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 693
Implicit

Citat:
În prealabil postat de andreicozia Vezi mesajul
A-ti bate joc de mincare chiar si prin poze este UN PACAT DE MOARTE!
Atentie deci ce promovam!
Cred ca exagerezi.
Reply With Quote
  #13  
Vechi 13.06.2010, 19:58:29
carmina carmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 30.01.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 693
Implicit

Citat:
În prealabil postat de colaps Vezi mesajul
Ar fi putut sa dea unui om nevoias.
Putea, in schimb, sa faca poze cu chipsuri, cola si alte chimicale ca daca le irosesti pe alea nimeni nu se supara.
Mai stiu pe cineva care-si facea probleme cu mirul care se iroseste, in loc sa fie valorificat...

(Intre noi fie vorba:de cate ori ati aruncat frunzele vestede ale verzei sau alte resturi de mancare, va apuca asa, o nostalgie de nespus, sau cum se manifesta ...?)
Reply With Quote
  #14  
Vechi 13.06.2010, 20:06:24
arwein's Avatar
arwein arwein is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 07.01.2010
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 582
Implicit

Cartea lui Mecinicopschi.
Disclaimer- nu am procent din vanzari.
Reply With Quote
  #15  
Vechi 13.06.2010, 20:11:44
KittyNou KittyNou is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 13.06.2010
Mesaje: 27
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihnea Dragomir Vezi mesajul
Ați observat și o creștere a forței musculare în asemenea împrejurări ? O tensiune în mușchii bicepși, care devin neliniștiți după scurt timp de la ingestia unui prânz bogat în spanac ?
Hm ai grija poti sa te transformi in Popeye marinarul.











Autosugestie.
Reply With Quote
  #16  
Vechi 13.06.2010, 20:22:45
KittyNou KittyNou is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 13.06.2010
Mesaje: 27
Implicit

Citat:
În prealabil postat de andreicozia Vezi mesajul
A-ti bate joc de mincare chiar si prin poze este UN PACAT DE MOARTE!
Atentie deci ce promovam!
Pentru voi este tot pacat, chiar si un talent care face arte cu mancarea.
Reply With Quote
  #17  
Vechi 13.06.2010, 21:04:59
mihele_m's Avatar
mihele_m mihele_m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 01.02.2010
Locație: Timisoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 309
Post

Citat:
În prealabil postat de absolutep0wer Vezi mesajul
Ce ar trebui să consumăm zilnic pentru o sănătate ca la carte? Pește, cel puțin de 2 ori pe săptămână dar sa fie foarte proaspat. În funcție de modul de pregătire, un pește are un conținut variabil în grăsimi.

Pentru a beneficia la maximum de acizii săi grași esențiali, nimic nu este mai bun decât un pește pregătit în folie. Carne: da, dar nu prea multă! - carnea este o excelentă sursă de proteine, fier și vitamine (B și B12), dar și de... grăsimi.

Pentru o sanatate ca la carte,n-ar trebui sa lipseasca din alimentatia noastra cele 5 categorii de alimente de mai jos:

Peste, un aliment foarte protector - peste cel putin de 2 ori pe saptamina si rigurozitate in ceea ce priveste prospetimea lor. In functie de modul de pregatire, un peste are un continut variabil in grasimi. Pentru a beneficia la maximum de acizii sai grasi esentiali, nimic nu este mai bun decit un peste pregatit in folie.

Carne: da, dar nu prea multa! - carnea este o excelenta sursa de proteine, fier si vitamine (B si B12), dar si de... grasimi. Nu trebuie deci sa mincam de mai mult de 2 ori pe saptamina. Carnea alba, iepurele, pasarea sau vitelul sunt cel mai usor de digerat.

Fructe si legume aproape la discretie - o alimentatie sanatoasa ar trebui sa integreze cel putin 2 pina la 4 portii de fructe si 3 pina la 5 portii de legume zilnic.

Lactate: nu este nevoie de prea multe - trebuie sa incercam sa diminuam consumul de lactate si sa trecem la brinzeturi slabe si putin fermentate: beaufort, brinza de capra, comté etc. Dintre toate varietatile de lapte, cel de vaca este cel mai indigest.

Cereale - Cerealele se potrivesc foarte bine cu legumele care contin mai mult de 80% umiditate. Incearca asocierea cu morcovii sau cu prazul iarna sau cu ardeii iuti, dovleceii sau rosiile vara.
Bune sfaturile cam neasociate legumele cu cerealele ,dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa incercam . Doamne Ajuta sa fie de folos tuturor grasanilor ca si "MINE"
Reply With Quote
  #18  
Vechi 13.06.2010, 22:03:58
LapetiteMoc LapetiteMoc is offline
Banned
 
Data înregistrării: 04.05.2009
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.900
Lightbulb frumos

Peisajele realizate din alimente sunt exceptionale, rodul unui suflet de artist inzestrat cu rabdare si tenacitate. Si nu gasesc nimic nelalocul lui, intrucat acele alimente au fost aranjate intai pentru se obtine produsul artistic (fotografii, imagini poate si video), iar apoi au fost cu siguranta folosite la prepararea hranei.
Reply With Quote
  #19  
Vechi 19.08.2010, 16:28:54
Scotianul
Guest
 
Mesaje: n/a
Post Ce mancau stramosii: ROMANII

,,Din timpuri imemoriale și până prin secolul al II-lea, înainte de Hristos, romanii n-au mâncat pâine, ci un fel de fiertură, mai bine zis un terci din mei sau din făină de grâu cu tărâțe, care se fierbeau în apă sau lapte. O altă curiozitate este faptul că romanii nu beau laptele, ci îl foloseau doar la prepararea diferitelor mâncăruri. Lângă acest terci, fiecare familie romană adăuga, după gust sau posibilități materiale, ouă, brânză, miere, diferite condimente sau bucăți de carne. Istoricii antichității susțin că aceasta a rămas mâncarea de bază, aproape zilnică, a celor săraci, până în primele veacuri ale erei creștine. Pâinea a fost considerată, multă vreme, un produs de lux. La început, plămădeala era pregătită, în mod ciudat, cu făină din mei amestecată cu must de struguri.

Mai târziu, romanii au învățat să facă pâine cu lapte, cu untdelemn sau cu untură, în combinație cu tot felul de condimente, cu ouă sau chiar stafide. Dar baza alimentației zilnice, cum a fost cazul și în Dacia ocupată, o formau legumele. Varza, ceapa, usturoiul, sfecla albă, lăptucile, măcrișul, castraveții, fasolea, lintea, frunzele de hrean, ridichile, urzicile sau prazul erau fierte, de obicei, și pregătite cu untdelemn, oțet sau vin. Carne nu se mânca zilnic, însă oaia era un animal mai ușor de crescut decât vaca. Aceasta din urmă era păstrată în viață pentru lapte, tăindu-se mai mult vițeii.Existau crescătorii în care iepurii și hârciogii erau îngrășați pentru a fi sacrificați. Păsările de casă erau la fel de des gătite, ca și în ziua de azi.

Pentru mesele celor foarte bogați, dar și pentru marile ospețe, se vânau cerbi și porci mistreți, de care pădurile Daciei erau pline, dar se mai pregăteau și fazan, bibilică, porumbel sau păun îngrășat, acesta din urmă fiind o raritate. Romanii beau mai ales lapte acru, „bătut”, cum spunem azi, de oaie și de capră. Laptele dulce era folosit pentru cașcaval și diferite sortimente de brânzeturi, ce se condimentau cu tot felul de ierburi, de fructe și de substanțe aromatice. În mod neașteptat, conform istoricilor, romanii nu consumau smântână și nici unt, folosindu-le doar pentru plăcinte. Deși cunoșteau uleiul de nucă, de migdale, de susan, de rapiță și de floarea soarelui, romanii foloseau în bucătărie mai ales uleiul de măsline, cu toate că era foarte scump. La rândul lor, măslinele se consumau în cantitate mare, proaspete sau conservate, iar dacă erau îndulcite cu miere se serveau fie ca aperitiv, fie ca desert. Uneori se mai prepara și o turtă din măsline tocate. Smochinele, strugurii, alunele și prunele se mâncau cu pâine. Merele, perele și prunele erau puse la uscat, pentru iarnă, și se numeau „poame”, ca și azi.

Secrete culinare

S-au păstrat numeroase rețete și multe informații despre bucătăria romanilor, însă majoritatea modurilor de preparare sunt foarte ciudate pentru gusturile lumii contemporane. Carnea de porumbel, de pildă, era pregătită cu miere, curmale, piper, untdelemn și muștar. Țiparul se servea cu garnitură de piersici, iar alte specii de pești aveau drept garnituri prune, marmeladă de caise sau piure de gutui. Romanii erau pasionați după ciuperci, pe care le pregăteau cu miere de albine! De altfel, aproape toată bucătăria romană era o combinație de sărat, dulce și picant, ceea ce ne amintește, în mod izbitor, de bucătăria chinezească de astăzi. Acest aspect este ilustrat și de felul în care preparau romanii dulciurile, combinând ciudat mierea, brânza, vinul, grăsimea de porc, anasonul și chimionul. Cele mai pitorești exemple sunt omleta pregătită cu lapte, apoi acoperită cu miere și piper, sau „prăjitura” cu nuci, curmale și migdale fierte în miere și apoi aromatizate cu felurite condimente picante.

Masa principală din existența unui cetățean roman obișnuit, era cina.Dimineața se gusta ceva pe fugă, iar prânzul era sărit, de cele mai multe ori. Când cina devenea ospăț, începea de la ora 3 după-amiaza, în „triclinium”, adică sufrageria, care era încăperea cea mai mare a casei. De-a lungul celor trei pereți, în afară de cel cu ușa de intrare, erau trei așa-numite „paturi-canapele”, iar în mijloc se afla masa. Aceste obiecte de mobilier înlocuiau atât scaunul, cât și noțiunea de sofa. Pe fiecare luau loc câte trei invitați, numărul ideal de musafiri pentru un ospăț fiind acela de 9 persoane. Fiecare invitat se întindea pe o parte, cu cotul drept sprijinit pe o pernă. Abia în epoca lui Traian a apărut fața de masă. Farfuria se ținea în mâna stângă, iar resturile culinare se aruncau pe jos. Se mânca cu mâna. Când au apărut tacâmurile, invitații n-au mai servit ospețele într-o rână. Femeilor le era interzis prin lege să bea vin, însă această regulă nu era respectată în casele nobililor."

Last edited by Scotianul; 19.08.2010 at 16:48:12.
Reply With Quote
  #20  
Vechi 19.08.2010, 16:45:57
Scotianul
Guest
 
Mesaje: n/a
Post Ce mancau stramosii: DACII

PARTEA I

,,Conform celor mai noi descoperiri arheologice (si nu numai) bucataria geto-dacica pare sa fi fost simpla, sobra, dar bine armonizata; nutritiv, oferind toate elementele necesare organismului uman. Într-un posibil retetar ar fi intrat, pe lânga pâine, diferite terciuri preparate din cereale (grâu, mei, secara, orz, ovaz) în combinatie sau nu cu alte alimente (laptele, brânza, mierea, ouale, spanacul, loboda, lintea si mazarea); alte fierturi de legume (naut, bob, linte, mazare, mazariche) sau diverse plante de sezon (macris, stevie, spanac, loboda, ciuperci, morcovi) însoteau preparatele din carne, fiarta sau prajita, de vita, oaie, porc, cal, pasare, peste, vânat si, sporadic, chiar de câine, condimentate cu usturoi, mustar, otet si, bineînteles, nelipsita sare. Fructele, mierea, lactatele, vinul, berea si posibil si alte bauturi (miedul, braga, borsul) completau meniul dacilor.

Unele alimente au fost servite si în stare cruda si, cu siguranta, secretele conservarii nu au fost cu totul straine dacilor. Diferitele practici de conservare (sararea, afumarea, murarea, fermentarea, uscarea, congelarea) sunt, oricum, modalitati de prelucrare primara a alimentelor, iar chiupurile (amfore dacice) mari de lut ajunse pâna la noi au avut cu siguranta si astfel de întrebuintari, nu doar pe aceea de depozitare a cerealelor, a mierii, vinului si uleiului. La fel poate fi interpretata si existenta hambarelor de suprafata si a gropilor pentru pastrarea proviziilor, atât de frecvent atestate în jurul locuintelor.

I CEREALE

a.Meiul este cereala cea mai des intalnita in asezarile dacice. Meiul putea fi consumat in mai multe moduri: macinat apoi fierte in apa sau lapte (putandu-se adauga si alte ingrediente cum ar fi branza, miere, oua, etc), terci de mei in care dacii introduceau frecvent spanac sau loboda, faina dadea un ferment (drojdie) prin amestecare cu vin dulce. Terciul de mei este cunoscut atat in lumea greco-romana dar si de catre celti, sarmati, probabil germani etc.
b.Graul este a doua cereala ca importanta in siturile dacice. Graul a constituit baza alimentatiei pentru majoritatea popoarelor Europei. Dacii au preferat cateva specii: Triticum aestivum, Triticum dicoccum si Triticum monococcum. Graul putea fi gatit fie fiert sub forma de terci, fie macinat si utilizat la producerea unor lipii sau chiar a painii dospite. Desi nu s-au gasit bucati de paine carbonizata, se poate presupune existenta acesteia si la daci, dupa cazul popoarelor europene din acea perioada. O argument in acest sens ar fi cuptoare menajere descoperite in asezarile dacice. Prepararea painii necesita apa, sare si ferment
c.Secara . Aceasta apare in asezarile dacice numai insotita cu seminte ale altor cereale (amestecate sau separate). Secara are calitatile nutritive net superioare celorlalte cereale. De obicei s-a gasit un amestec de grau si secara in raport de 2:1. Amestecarea fainii de grau cu cea de secara se intalneste in bucataria romaneasca pana tarziu in epoca moderna.
d.Orzul are multe avantaje: dezvoltare vegetativa rapida, rezistenta la frig si seceta. Orzul putea fi consumat fie fiert, sub forma de terciuri, singur sau impreuna cu leguminoase, fie transformat in faina si utilizat la producerea lipiilor si a painii. Columella mentioneaza ca painea din faina de orz era mai buna decat cea de grau, de calitate inferioara. Faina de orz s-a folosit pana nu demult la obtinerea mamaligii, atunci cand taranii nu aveau la indemana porumb. O alta modalitate importanta de utilizare a orzului era prin obtinerea maltului si fermentarea lui pentru bere.
e.Ovazul. Acesta apare insa mult mai rar. Probabil ca aceasta cereala era utilizata in hrana animalelor ca furaj, dar intrebuintarea ei ca aliment de catre comunitatile umane, nu este exclusa. Se putea prepara ca fiertura, simpla sau in combinatie cu alte cereale si legume sau transformat in faina si folosit la prepararea painii, in amestec cu faina de grau. Se pare ca faina din aceasta planta are proprietatea de a intarzia rancezirea produselor vechi (unt si a lapte inchegat).

2. LEGUME
a.Lintea, apare adesea in combinatie cu alte plante cerealiere sau leguminoase. Lintea era consumata sub forma de fiertura impreuna cu alte cereale sau legume (intreaga sau zdrobita), posibil si carne, grasimi (animale sau vegetale) si produse lactate sau sub forma de supa.
b.Mazarea sunt destul de rare. Ambele legume se puteau consuma fierte sub forma de supa sau terci (singure sau amestecate).
c.Bobul, se pare ca a aparut pe teritoriul Romaniei este intalnit rar dar in cantitati destul de mari Bobul putea fi consumat ca si celelalte legume sub forma de terci simplu sau in amestec.
d.Nautul intalnit foarte rar, este extrem de rezistent la frig. Se prepara atat prajit cat si fiert, era insotita cel mai adesea cu o turta de branza.
e.Spanac, loboda (Atriplex patula), macris (Rumex acetosa), morcov (Daucus carota) etc. Acestea se puteau consuma fie crude (salate), fie gatite (supe sau terci, singure sau amestecate). Interesant este ca, de obicei, spanacul este insotit de mei. Macrisul, datorita frunzelor sale acre, putea fi folosit crud, ca salata sau pregatit ca si spanacul.
f.Usturoiul. Se poate consuma crud (salata) sau poate intra in compozitia unor feluri de mancare, fiind pastrat impletit ca o funie.
g.Este destul de probabil ca dacii au consumat si alte tipuri de plante cum ar fi de exemplu ciupercile, chiar daca arheologic acestea nu lasa nici o urma, ciupercile cresc in toate zonele de relief, de primavara pana toamna tarziu si sunt frecvent consumate de oameni fie crude fie gatite (prajite, fierte).
Spre deosebire de cereale care se puteau conserva foarte usor, legumele erau consumate doar in sezoanele cand se culegeau sau conservate prin diverse procedee: uscarea la soare, saramura,etc.

3.FRUCTE
a.Strugurii, folosti pentru obtinerea vinului, erau consumati si cruzi.
b.Marul putea fi consumat crud sau transformat prin fermentare in bautura.
c.Se poate presupune si consumul fructelor de padure: fragi, zmeura, afine, mure etc.

Last edited by Scotianul; 19.08.2010 at 16:48:31.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Sa mancam sanatos! Melissa Postul 523 14.07.2019 16:35:08
Otrava pe care o mancam anna21 Generalitati 108 14.02.2012 06:20:29
Mai mancam porc ...sau.. sunsray Spiritualitatea ortodoxa 22 13.12.2011 09:55:36
rugaciuni pentru nasterea de prunci sanatosi lidiap Rugaciuni 10 10.05.2010 23:51:06
ANI MULTI SI SANATOSI SPRE BINELE TUTUROR,PARINTE aez Generalitati 4 08.08.2008 06:55:06