Comunicat de presa din partea Patriarhiei Romane

[cristiboss56]

În toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe din ţară şi străinătate ale Patriarhiei Române va fi oficiată vineri, 22 decembrie 2017, o slujbă de pomenire a eroilor care s-au jertfit în decembrie 1989 pentru libertatea, credinţa şi demnitatea poporului român.
Slujba de pomenire a eroilor din decembrie 1989 de la Catedrala patriarhală va fi oficiată de la ora 12.00.
În zilele de 21 şi 22 decembrie 2017, la cimitirele, monumentele şi troiţele închinate eroilor din decembrie 1989 din întreaga ţară, ierarhi, preoţi şi diaconi vor oficia slujbe de pomenire a celor care şi-au jertfit viaţa în urmă cu 28 de ani, pentru libertatea poporului român.
În Bucureşti, slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor fi oficiate la:
Troiţa din CimitirulEroilor Revoluţiei (cartierul Pieptănari, sector 4), 21 decembrie 2017, ora 10.00;Troiţele de la Piaţa Universităţii, 21 decembrie 2017, ora 12.30;Monumentul pentru Cinstirea Eroilor Revoluţiei (Piaţa Revoluţiei), 22 decembrie 2017, ora 9.00;Troiţa de la Radio, 22 decembrie 2017, ora 10.00;Troiţa de la Televiziune, 22 decembrie 2017, ora 11.00Troiţa Paraşutiştilor din curtea Televiziunii, 22 decembrie 2017, ora 11.30.
Slujbe de pomenire ale eroilor din decembrie 1989 vor mai fi oficiate de asemenea la Monumentul Eroilor căzuţi la Revoluţie (bulevardul Timişoarei, sector 6 Bucureşti) şi la Monumentul Eroilor Jandarmi (Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni).
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

[cristiboss56]

Cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului, Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, transmite un mesaj tuturor românilor.
Patriarhul îndeamnă la milostenie, întrucât Sărbătoarea Crăciunului este sărbătoarea milostivirii și a bucuriei. Cel care dăruiește semenilor săi umple sufletul său de iubirea milostivă a lui Dumnezeu.
În această perioadă, insistă Preafericirea Sa, suntem chemați să oferim mai mult ajutor celor aflați în nevoi și să răspândim în jurul nostru pace și bucurie din pacea și bucuria lui Hristos.
Sărbătoarea Nașterii Domnului sau Crăciunul este Sărbătoarea în care prăznuim iubirea smerită a lui Dumnezeu față de oameni. Dumnezeu Cel veșnic trimite pe Fiul Său în lume ca să mântuiască lumea. Hristos Domnul Se face om pământean pentru ca pe pământeni să-i ridice la viață veșnică cerească. Se naște din Fecioara Maria prin lucrarea Duhului Sfânt ca să sfințească umanitatea din interiorul ei. Se naște într-o peșteră a pământului pentru a sfinți pământul din interiorul lui.
Nașterea Mântuitorului Iisus Hristos la Betleem ne arată legătura dintre cer și pământ, dintre îngeri și oameni. Atunci au cântat îngerii «Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pe pământ pace, între oameni bunăvoire».
Prin urmare, Sărbătoarea Nașterii Domnului este o sărbătoare a preaslăvirii lui Dumnezeu Care Se face om din iubire pentru oameni și pentru mântuirea lor, o sărbătoare a păcii sufletești, o sărbătoare a bucuriei sau a bunei voiri între oameni.
De aceea, cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului oferim daruri celor dragi și celor care sunt neajutorați. Oferim daruri ale iubirii noastre ca răspuns la iubirea lui Dumnezeu pentru noi. Cu alte cuvinte, Sărbătoarea Crăciunului este sărbătoarea milostivirii și, în același timp, a bucuriei. Cel care dăruiește semenilor săi umple sufletul său de iubirea milostivă a lui Dumnezeu.
Cu prilejul acestei mari sărbători a creștinătății ne gândim în mod deosebit la românii din țară, dar și din afara țării, la românii de lângă granițele actuale ale României, dar și la românii din diaspora. Îi pomenim în rugăciunile noastre și trebuie să arătăm semne de frățietate și de comuniune românească.
De asemenea, în aceste zile suntem chemați să ajutăm pe cei săraci, pe cei bătrâni, pe oamenii bolnavi, însingurați și neajutorați, să răspândim în jurul nostru pace și bucurie din pacea și bucuria lui Hristos.
Cu prilejul Sărbătorii Nașterii Domnului nostru Iisus Hristos, Anului Nou și Botezului Domnului vă dorim tuturor sănătate și mântuire, pace și bucurie, întru mulți și binecuvântați ani!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[cristiboss56]

Cu prilejul Anului Nou 2018 vă dorim tuturor sănătate și mântuire, pace și bucurie întru mulţi şi binecuvântaţi ani!
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

[cristiboss56]

Bucureşti, 30 decembrie 2017
Sanctităţii Sale Tawadros II,
Papa şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Copte
Sanctitatea Voastră,
Am aflat cu durere şi îngrijorare despre atentatul terorist comis vineri, 29 decembrie 2017, în apropierea bisericii creştine copte Mar Mina din Cairo, care a cauzat moartea a nouă persoane şi rănirea altora.
În numele ierarhilor, clericilor şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Romane, transmitem sentimente de compasiune familiilor celor ucişi sau răniţi şi ne rugăm pentru sufletele celor decedaţi, ca Hristos-Domnul, Cel Răstignit şi Înviat, să le odihnească în lumina iubirii Sale.
În aceste momente de mare durere, exprimăm solidaritatea noastră cu Biserica Ortodoxă Coptă şi ne rugăm ca pacea să înlocuiască violenţa, iar religia să nu fie semn al morţii, ci al vieţii şi înţelegerii între oameni.
Cu stimă şi dragoste în Hristos Domnul,
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

[cristiboss56]

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a proclamat anul 2018 drept Anul Omagial al unității de credință și de neam și Anul comemorativ al făuritorilor Marii Uniri din 1918 pe tot cuprinsul Patriarhiei Române.
Credința creștină este, încă de la apariția poporului român în istorie, principalul element constitutiv al conștiinței de sine a românilor, al identității românești, alături de latinitate sau romanitate.
Este o realitate istorică incontestabilă faptul că etnogeneza românească și creștinarea au fost două procese concomitente și convergente. Încreştinaţi sau creștinați, adică uniți cu Hristos prin Botez, pe când se formau ca popor nou în istorie, românii poartă în sufletele lor pecetea tainei Crucii și Învierii lui Hristos, trăind ritmic istoria ca pe o Cruce și o Înviere, suferință și speranță, întristare și bucurie.
Biserica Ortodoxă Română a avut o contribuție majoră la promovarea conștiinței identităţii şi a unității spirituale a neamului românesc.
Ea a cultivat cu insistență în sufletele credincioșilor români conștiința că au aceeași obârșie, ca neam, aceeași limbă romanică (neolatină) și aceeași credință creștină. Altfel spus, adevărul originii daco-romane și al latinității limbii sau adevărul „romanităţii românilor” a fost conștientizat în Biserică și transmis de ierarhi, preoți și diaconi prin predici, dar mai ales prin tipărirea cărților bisericești și difuzarea lor în toate provinciile locuite de români, inclusiv în Transilvania.
În predosloviile sau prefețele tipăriturilor importante întâlnim adesea afirmarea originii romane și unității de credință a românilor. Toți clericii tipografi au avut conștiința că tipăriturile lor sunt adresate întregii seminții românești.
După ce limba română orală a luat forma scrisului, ea a fost folosită pentru a traduce textul Sfintei Scripturi din limba greacă, în limba vie a poporului român. Când a devenit și limbă de cult sau liturgică, limba română a dobândit statutul de limbă de cultură şi civilizație creștină. Liturghia săvârșită în limba română în toate provinciile locuite de români a devenit, astfel, un factor de unificare spirituală etnică, de promovare a conştiinţei identității și unităţii naționale, dar și a culturii românești.
Mihai Eminescu, cunoscând rolul Bisericii și al credinței creștine în dezvoltarea culturii și a limbii române ca veșmânt viu al învățăturilor de credință și al cultului liturgic, a numit Biserica Ortodoxă Română „maica spirituală a neamului românesc, care a născut unitatea limbii și unitatea etnică a poporului”[1].
Biserica Ortodoxă Română a slujit întotdeauna poporul român și a sprijinit aspirațiile lui. În acest sens, marele istoric Nicolae Iorga scria: „Mitropoliții, episcopii, egumenii și așa de adesea ori și smeriții călugări ori umilii preoți de mir au dat poporului, ei singuri aproape, toată învățătura, au înzestrat neamul cu o limbă literară, cu o literatură sfântă, cu o artă în legătură cu gustul și nevoile lui, au sprijinit Statul fără să se lase a fi înghițiți de dânsul, au călăuzit neamul pe drumul pământului fără a-și desface ochii de la cer (…), dând istoriei noastre cărturari, caligrafi, sculptori în lemn, argintari, oameni de Stat, ostași, mucenici și sfinți”[2].
Cultivând conștiința unității de credință și neam, Biserica Ortodoxă Română a contribuit la pregătirea marilor evenimente istorice, având ca scop unitatea naţională a românilor, şi anume: Unirea Principatelor din 1859, obținerea Independenței de stat a României (1877-1878) și Marea Unire din 1918, decisivă pentru constituirea statului național unitar România.
Sărbătorim în acest an, 2018, împlinirea Centenarului de la înfăptuirea Unirii Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Regatul României, în anul 1918, după încheierea Primului Război Mondial. Intrarea României în această conflagrație mondială (4/17 august 1916) a urmărit, de fapt, întregirea neamului românesc și făurirea statului național unitar.
În cei doi ani de război, clerul ortodox român a fost foarte activ: o parte a clerului ortodox român din Regatul României a însoțit trupele române pe câmpurile de luptă, o altă parte a rămas alături de credincioșii din teritoriile româneşti ocupate de trupele germane și bulgare, iar mulți monahi și monahii din mănăstiri s-au angajat ca voluntari în serviciile sanitare ale Armatei române.
În 27 martie/9 aprilie 1918, la Chișinău, Sfatul Țării a hotărât cu majoritate de voturi Unirea Basarabiei cu România. În cuvântul regelui Ferdinand, rostit în cadrul dejunului oficial de la Palatul Regal din Iași, oferit în cinstea delegației basarabene, era menționată importanța momentului: „V-ați alipit în timpuri grele pentru Țara Mamă, ca un copil tânăr, însă cu inima adevărat românească. Salutăm în voi o parte frumoasă a unui vis care niciodată nu se va șterge (…) Trăiască copilul cel mai mic, dar poate cel mai voinic, al României Mari”[3].
La 15/28 noiembrie 1918, în Sala Sinodală a Palatului Mitropolitan din Cernăuți, s-au desfășurat lucrările Congresului General al Bucovinei, care a hotărât „Unirea necondiționată și pentru vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”[4].
Desăvârşirea României mari a fost înfăptuită prin proclamarea Unirii Transilvaniei cu România, în 18 noiembrie /1 decembrie 1918, la Alba Iulia. Cele două Biserici românești din Transilvania, Ortodoxă și Greco-Catolică, dincolo de anumite suspiciuni și neînțelegeri între ele, au contribuit mult la efortul de emancipare națională.
În dimineața zilei de 1 decembrie 1918, la sfârșitul Sfintei Liturghii, săvârșite în biserica ortodoxă din Alba Iulia, episcopul Miron Cristea al Caransebeşului, a citit rugăciunea pentru dezrobirea neamului românesc. Cuprinsul profund al rugăciunii rostite a creat o emoție foarte puternică în rândul celor prezenți, încât întreaga biserică a intonat apoi imnul Deșteaptă-te, române. Se spune că atunci: „nu era nici un ochiu uscat. Din ochii tuturor curgeau sfintele lacrimi ale învierii noastre naționale”[5].
Ședința Adunării Naționale Constituante s-a încheiat cu un cuvânt festiv al episcopului ortodox Ioan I. Papp al Aradului, care accentua ideea potrivit căreia clerul și poporul sunt „una în cugete și simțiri, sunt una în dorințele și aspirațiunile naționale”[6].
Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 a avut urmări pozitive pentru noul stat român întregit și pentru Biserica Ortodoxă Română. La 18/31 decembrie 1919, în scaunul vacant de mitropolit primat al României a fost ales episcopul Caransebeșului, Miron Cristea, care, în anul 1925, a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, urmând apoi desfășurarea procesului de organizare unitară a Bisericii din întreaga Românie.
La 15 octombrie 1922, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba Iulia, regele Ferdinand I și regina Maria au fost încoronați ca suverani ai României Mari, act ce simboliza unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa” sub același sceptru.
Comemorarea făuritorilor Marii Uniri și a contribuției istorice majore a acestora la îndeplinirea idealului național de unitate constituie o ofrandă de recunoștință, dar și prilej pentru generația actuală de a cunoaște mai bine virtuțile lor, de a le prețui și a le pune în lucrare, fiind chipuri de lumină și întărire spirituală pentru viața și lucrarea Bisericii astăzi.
După Revoluția din decembrie 1989, ziua de 1 decembrie 1918 a devenit Ziua Națională a României, Ziua Unității și Demnității Naționale a Românilor. Întrucât unitatea teritorială realizată în anul 1918 nu mai este astăzi pe deplin aceeași, trebuie să sporim mai mult comuniunea cu frații noștri români din apropierea granițelor actuale ale României și cu românii de pretutindeni. De asemenea, trebuie să apărăm și să cultivăm unitatea de credință și neam, pentru a promova demnitatea poporului român în dialog și cooperare cu celelalte popoare ale lumii.
Prin milostivirea lui Dumnezeu, cu rugăciunile Maicii Domnului și ale tuturor sfinților, prin dărnicia clerului și credincioșilor din Patriarhia Română, dar și a Guvernului României, a municipiului Bucureşti şi a unor primării şi consilii judeţene din ţară, în ziua de 30 noiembrie 2018, la sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, va fi sfințită Catedrala Națională, acest edificiu nou fiind o necesitate liturgică practică, dar și un simbol al spiritualității românești.
Catedrala Mântuirii Neamului sau Catedrala Națională, cu hramul principal Înălțarea Domnului și Ziua Eroilor, unește simbolic iubirea faţă de Dumnezeu a unui popor creştin, jertfelnic şi darnic, cu recunoștința pe care o datorăm permanent Eroilor Neamului.
Ne rugăm Preasfintei Treimi să ne dăruiască tuturor bucuria comuniunii frățești în păstrarea dreptei credințe, a unității și a demnității noastre naționale.
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Note:
[1] Timpul, 14 august 1882, în: Mihai Eminescu, Opere, vol. 13, Bucureşti, Ed. Academiei, 1989, pp. 168-169.
[2] Nicolae Iorga, Istoriei Bisericii româneşti şi a vieţii religioase a românilor, vol. I, ediţie revăzută şi adăugită, Bucureşti, Ed. Ministeriului de Culte, 21928, p. 4.
[3] „Basarabenii în Iași și toastul Sfatului Țării la palatul Regal”, Mișcarea, 1 aprilie 1918, apud I. Agrigoroaiei, „Marea Unire”, în: Gheorghe Platon (coord.), Istoria Românilor, volumul VII, tom II, Ed. Enciclopedică, București, 2003, p. 496.
[4] 1918 la români. Desăvârșirea unității național-statale a poporului român. Documente externe. 1916-1918, vol. 2, București, 1983, p. 1240, apud I. Agrigoroaiei, „Marea Unire”, p. 506.
[5] Biserica și Școala, XLII (1918), 47, p. 2.
[6] Biserica și Școala, XLII (1918), 49, p. 1.

[cristiboss56]

Miercuri, 24 ianuarie 2018, se împlinesc 159 de ani de la Unirea Principatelor Române (24 ianuarie 1859), moment deosebit din istoria poporului român, înfăptuit la Bucureşti de Adunarea Electivă a Munteniei, care a ales domnitor al Ţării Româneşti pe Alexandru Ioan Cuza, într-o clădire a Bisericii Ortodoxe Române de pe Dealul Mitropoliei, pe locul căreia se află astăzi Palatul Patriarhiei.
De aceea, la Sfânta Liturghie oficiată miercuri, 24 ianuarie 2018, în Catedrala Patriarhală, vor fi pomeniţi Domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropoliţii Nifon al Ţării Româneşti şi Sofronie Miclescu al Moldovei, precum şi ceilalţi făuritori ai Unirii Principatelor Române.
După Sfânta Liturghie, începând cu ora 10.00, va fi oficiată slujba de Te Deum ca mulţumire adusă lui Dumnezeu pentru realizarea acestui act fundamental din istoria noastră naţională, la care Biserica Ortodoxă Română a contribuit în mod semnificativ.
Totodată, în ziua de 24 ianuarie 2018, ierarhii şi preoţii Bisericii Ortodoxe Române vor oficia slujba de Te Deum în toate bisericile din Patriarhia Română, în memoria celor care au contribuit la realizarea Unirii Principatelor, iar la sfârșitul slujbei, la toate bisericile, vor fi trase clopotele timp de un minut.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

[cristiboss56]

Academia Română şi Patriarhia Română organizează în ziua de miercuri, 24 ianuarie 2018, Sesiunea de comunicări științifice „Unirea Principatelor Române, temelie a Marii Uniri de la 1918”.
La acest important eveniment, care va avea loc la Palatul Patriarhiei, vor participa Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preşedintele României, Domnul Klaus Iohannis, Președintele Academiei Române, Domnul Academician Cristian Hera, şi Domnul Academician Dan Berindei, care vor susţine câte un cuvânt în deschiderea Sesiunii ştiinţifice.
Programul evenimentului este următorul:
Orele 815 – 1000: Sfânta Liturghie în Catedrala Patriarhală.Orele 1000 – 1020: Te-Deum în Catedrala Patriarhală.Orele 1025 – 1040: Depunere coroane de flori la statuia Domnitorului Alexandru Ioan Cuza.Orele 1045 – 1300: Sesiunea de comunicări științifice şi lansarea unor volume apărute la Editura Basilica – în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei.
Biroul de Presă al Patriarhiei Române

[cristiboss56]

Sinodul Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei s-a întrunit marţi la Reşedinţa Patriarhală sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul şedinţei a fost aprobată propunerea ca Sfânta Cuv. Matrona din Moscova să fie introdusă în calendarul Bisericii Ortodoxe Române.
Pentru finalizarea demersurilor este necesară validarea din partea Sfântului Sinod care se va întruni în viitorul apropiat în şedinţă de lucru.
Sfânta Matrona a fost canonizată de Biserica Ortodoxă a Rusiei în anul 1999. Aflat în Moscova în luna decembrie a anului trecut, la festivităţile prilejuite de împlinirea a 100 de ani de la restabilirea patriarhatului în Biserica Ortodoxă Rusă, Părintele Patriarh Daniel a slujit la mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Moscova unde se află moaştele sfintei Matrona.
Părintele Patriarh Daniel a adus cinstire moaștelor Sfintei Matrona
În cadrul şedinţei de marţi a Sinodului Mitropolitan au fost definitivate slujbele şi acatistele unor sfinţi care urmează să fie înaintate Sfântului Sinod:
Acatistul Sfântului Mare Mucenic Hristosfor;Slujba şi Acatistul Sfinţilor Claudiu, Sempronian, Castor şi Nicostrat;Slujba şi Acatistul Sfinţilor 26 mucenici din Goţia;Acatistul Sfântului Apostol şi Evanghelist Luca;Slujba şi Acatistul icoanei Maicii Domnului „Siriaca” de la Mănăstirea Ghighiu.
De asemenea, pe ordinea de zi s-a aflat introducerea de amendamente la Regulamentul Organismelor Centrale din Biserica Ortodoxă Română şi la Regulamentul Administrării Bunurilor Bisericeşti, precum şi alte aspecte de ordin administrativ.
În timpul şedinţei ierarhii au numit un membru titular pentru consistoriul Superior Bisericesc şi au fost stabilite anumite aspecte organizatorice privind tabăra pentru tineret „Tradiţie şi noutate”.
La şedinţa Sinodului Mitropolitan din data de 6 februarie, prezidată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, au participat următorii ierarhi:
Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviștei și exarh patriarhal,Înaltpreasfințitul Părinte Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului,Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscopul Argeșului și Muscelului,Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos,Preasfințitul Părinte Vincențiu, Episcopul Sloboziei și Călărașilor,Preasfințitul Părinte Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului,Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului,Preasfințitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii,Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei,Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor.
Potrivit Statutului pentru organizarea și funcționarea Bisericii Ortodoxe Române, Mitropolitul, împreună cu Arhiepiscopii, Episcopii, precum şi Episcopii vicari şi Arhiereii vicari de la Eparhiile sufragane alcătuiesc Sinodul Mitropolitan.

[cristiboss56]

Membrii Consiliului Național Bisericesc s-au întrunit marți în ședință anuală sub președinția Preafericitului Părinte Patriarh Daniel. În cadrul ședinței care se desfășoară în aceste momente la Reședința Patriarhală este evaluată activitatea Bisericii din anul trecut și sunt stabilite propuneri pentru anul în curs.
Părintele Patriarh a prezentat raportul sinteză privind activitățile din Patriarhia Română în anul 2017, raport în care a precizat stadiul lucrărilor realizate la Catedrala Mântuirii Neamului și a spus că festivitătile legate de sfințirea locașului de cult vor dura cinci zile, din 25 până în 30 noiembrie.
De asemenea, Preafericirea Sa a anunțat că în data de 25 noiembrie 2018 va veni la București Patriarhul Ecumenic Bartolomeu pentru a participa la sfințirea Catedralei Naționale.
Miercuri se vor întruni la Palatul Patriarhiei membrii Adunării Naționale Bisericești, organismul central deliberativ al Bisericii Ortodoxe Române. Adunarea este alcătuită din aproape 150 de persoane, câte trei reprezentanți ai fiecărei eparhii, un cleric și doi mireni. Ei vor aproba raportul întocmit de Consiliul Național Bisericesc și vor formula propuneri pentru dezvoltarea activităților Bisericii.
Evaluările și rapoartele făcute în aceste zile vor fi prezentate membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române care se vor reuni joi în ședință de lucru.
Știre în curs de actualizare…

[cristiboss56]

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu va participa la sfinţirea Catedralei Naţionale, a anunţat marţi Părintele Patriarh Daniel în cadrul şedinţei Consiliului Național Bisericesc întrunit la Reşedinţa Patriarhală.
Sanctitatea Sa Bartolomeu, Patriarhul Ecumenic, a fost invitat verbal de Părintele Patriarh Daniel în timpul Sfântului și Marelui Sinod care a avut loc în Creta în anul 2016, apoi prin intermediul unei scrisori oficiale.
Anul trecut, Patriarhul Ecumenic și-a exprimat dorința de a participa la acest eveniment deosebit de important pentru Ortodoxia românească într-un interviu acordat postului de televiziune al Patriarhiei Române.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, încă de anul trecut, după Sfântul și Marele Sinod din Creta, m-a chemat să iau parte la târnosirea acestei Catedrale. De fiecare dată, când revin în România, pentru mine este un prilej special de bucurie, veselie și cinstire, cu atât mai mult atunci când voi veni, dacă mă voi învrednici să vin, la un eveniment atât de mare și istoric, cum va fi inaugurarea noii Catedrale Patriarhale în inima Bucureștilor, spunea Sanctitatea Sa în interviul din 27 august 2017.
Festivitătile legate de sfințirea locașului de cult vor dura cinci zile, din 25 până în 30 noiembrie, a evidenţiat astăzi Patriarhul Daniel care prezentat şi stadiul actual al lucrărilor la Catedrala Naţională.
„Au fost realizate în proporție de 80% lucrările de execuție a suprastructurii Catedralei Naționale, între cotele + 36,00 – + 62,00 metri”, a spus Preafericirea Sa.