UMILIREA ATEILOR la emisiunea „Jocuri de putere” + video

În prealabil postat de AlinB

De ce n-ar trebui pana la urma sa opteze pentru ...?

De ce da pentru religie dar nu si pentru ... lb. romana?

Tu trebuia sa inveti mongola!
Din fariseism iti faci o iurta,
Si te tarasti fara sa lasi urma!
Corcind prostia si cultura...

[bluelight]

Bun titlu de propaganda cu topicul. Dar de unde atata umilire a ateilor? S-au facut singuri de ras, prin nepregatire. Cand te duci la meci fara antrenament, e rusinica sa spui ca ai fost umilit de adversar cu 3-0.

[stefan florin]

În prealabil postat de GMihai

Si ce crestineste e sa ne bucuram de umilirea dusmanilor....

s-a umilit singur. Ce vina avem noi?!

[GMihai]

În prealabil postat de stefan florin

s-a umilit singur. Ce vina avem noi?!

Avem daca ne bucuram de umilinta altora.

[stefan florin]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

Pentru ca lumea este plina de matematica si statistica. De ce NU ai sustine matematica obligatorie? Inclusiv un om simplu de la tara poate sa-si eficientizeze mult agricultura prin matematica.

stiu ca este necesara matematica, dar pana la un anumit nivel. Sa spunem ca pana in clasa a VIII-a este suficienta pentru a te descurca in viata. Sa fim seriosi, matricile, permutarile, te ajuta acum in viata de zi cu zi?

[stefan florin]

În prealabil postat de GMihai

Avem daca ne bucuram de umilinta altora.

de UMILIREA altora poate, dar de UMILINTA altora NICIODATA!

[Parascheva16]

CHIAR, PE CINE INCOMODEAZĂ ORA DE RELIGIE? sau DEVIDE ET IMPERA

Am urmărit, la îndemnul multor prieteni, o emisiune de la Realitatea TV despre ora de religie.

O emisiune interesantă, care a ridicat mai multe întrebări decât a putut da răspunsuri, ca orice emisiune de calitate. Pentru că rostul unui reportaj bun, rostul unei prezentări tv sau radio într-adevăr bune este acela de a genera căutări, nu de a oferi pere mălăieţe pentru unii.

Totuşi, trebuie să spun că emisiunea nu a fost echilibrată.

Au fost doi oameni care susţineau un punct de vedere – profesorul de filosofie Emil Moise şi politicianul Remus Cernea – faţă în faţă cu patru oameni care se aflau pe o poziţie opusă.

Mi se poate replica faptul că sunt nenumărate emisiuni radio şi tv, interviuri, editoriale, articole etc. în care se prezintă exclusiv punctul de vedere anti-ortodox. Ceea ce nu înseamnă că practica trebuie preluată.

De asemenea, mi se poate replica faptul că erau multe domenii implicate şi era nevoie de oameni cu pregătiri diferite.

Sunt de acord că tematica, aşa cum a fost ea promovată şi dezvoltată în ultimii ani, necesită specialişti din diverse domenii. Însă nu aş fi mers pe aducerea lor simultană. Şi mai ales unilaterală.

În faţa unui specialist ca prof. Gheorghe Iancu, de exemplu, doar un alt specialist în drept constituţional ar fi putut da replici care să nu cadă în derizoriu.

Pentru oricine cunoaşte ce înseamnă specializarea, este limpede că Facultatea de Drept nu te face expert în drept în general, cu atât mai mult într-un domeniu anume al dreptului (fie acesta drept penal, dreptul familiei, drept constituţional sau oricare altul).

Şi la această idee se poate replica, desigur.

Se poate spune că nu se puteau aduce prea mulţi oameni pentru o emisiune care, chiar şi în peste 2 ore – de fapt vreo 138 de minute – nu a putut oferi destul spaţiu pentru fiecare dintre vorbitori.
Pot aduce şi eu o contrareplică, la care de asemenea mi se poate răspunde.

Este foarte interesant de văzut acest lucru, pentru că ne arată două fapte foarte importante:
– nimic din ce face omul nu este perfect;
– sunt multe domenii în care, perfect civilizat, se pot aduce nenumărate replici contradictorii, foarte logice şi pertinente, fără ca un punct de vedere final să se poată impune ca total şi exclusiv adevărat.

Desigur, pentru a înţelege asta trebuie să ai un anume echilibru.
Şi din ultimul fapt amintit ne putem da seama şi că discuţia asupra emisiunii poate continua la nesfârşit.

În ceea ce mă priveşte, nu vreau să fac o analiză amănunţită.
Mă voi opri asupra problemei dialogului.

[Parascheva16]

Problema ridicată de Părintele Necula este foarte importantă: DE CE SE ÎNCEARCĂ DEZBINAREA ROMÂNILOR?

Este de observat că mai mulţi specialişti în drept, inclusiv în drept constituţional, au recunoscut public faptul că hotărârea Curţii Constituţionale (C.C.) în privinţa orei de religie este neconstituţională. Chiar şi prin faptul că face apel la practici judiciare – şi încă în mod incorect – în loc să facă apel, aşa cum este OBLIGATĂ prin însăşi raţiunea existenţei ei, la Constituţia României. Practic, C.C. nu a dat niciun text constituţional care ar fi contrazis prevederile referitoare la ora de religie. Ceea ce face hotărârea în cauză să fie lovită de nulitate, întrucât este luată cu încălcarea prevederilor legale, cu încălcarea atribuţiilor Curţii Constituţionale.

Aşa cum s-a amintit şi în discuţie, „argumentele” – care nu sunt, de fapt, juridice, ci filosofice! – aduse de dl. Moise Emil pot fi aduse, la fel de bine, şi în sens invers!

Dacă el şi alţii care nu vor să facă ora de religie se simt discriminaţi că trebuie să facă cerere de scutire, asta nu înseamnă că au dreptul să nu o facă şi să-i silească pe ceilalţi să fie discriminaţi!

Pentru că ori a face cerere este discriminare, şi atunci C.C. şi Emil Moise au hotărât discriminarea a peste 90% dintre români!

Ori a face cerere nu este discriminare şi atunci hotărârea C.C. este total greşită!

Suntem, într-o asemenea speţă, într-un joc nesfârşit de ping-pong, în care mingea e trimisă iar şi iar dintr-o parte în cealaltă, exact pe aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi forţă.

Ieşirea dintr-un asemenea cerc vicios se face de obicei prin apelul la obligaţiile statului şi instituţiilor oficiale.

Aşa cum au recunoscut şi Remus Cernea şi Emil Moise – fără să-şi dea seama ce spun – statul are obligaţia, şcoala are obligaţia de a asigura şi educaţia religioasă, care este un drept al copilului şi al omului. Prin urmare, din punct de vedere juridic – nu din punctul de vedere al ambiţiilor personale ale unora sau altora – este evident faptul că cererea de a nu beneficia de dreptul asigurat este cea care trebuie făcută. Aşa cum, de exemplu, cel care refuză tratamentul pe care doctorul sau spitalul au obligaţia să îl propună dă în scris faptul că i s-a propus tratamentul şi l-a refuzat pe proprie răspundere.

Juridic vorbind situaţia este extrem de clară iar practica judiciară în domeniu consacrată de foarte multă vreme (atât în România cât şi în celelalte ţări europene).

Ştiu acest lucru de la mai mulţi jurişti – avocaţi, profesori, procurori etc. – care mi-au expus atâtea cazuri şi forme de aplicare a principiilor în cauză încât era cât pe ce să mă cred tobă de Drept. Din fericire, bunul simţ nu m-a părăsit şi am încheiat discuţia cu înţelegerea faptului că ei sunt tobă de Drept, nu eu. Şi că juridic lucrurile sunt de fapt foarte clare.

După cum a arătat şi dl. prof. Gheorghe Iancu, atât argumentaţia d-lui prof. Moise, cât şi, extrem de grav, argumentaţia Curţii Constituţionale, ţin de filosofie, nu de drept. Că idei sau argumentaţii filosofice au fost prezentate ca argumente juridice de d-l. Emil Moise nu surprinde, dată fiind lipsa sa de practică judiciară – şi cu atât mai mult în drept constituţional – şi practica sa îndelungată ca profesor de filosofie. Era de aşteptat, deci, ca experienţa filosofică şi lipsa de experienţă juridică să se reflecte în actele elaborate.

Dar de ce CURTEA CONSTITUŢIONALĂ A IGNORAT CONSTITUŢIA?

De ce Curtea Constituţională a mers pe o argumentaţie filosofică, uşor de demontat la Curtea Europeană şi chiar, într-o altă fază, de aceeaşi Curte Constituţională în altă componenţă şi/sau sub alt regim. (Să nu uităm că această hotărâre contrazice alta, dată tot de C.C., ceea ce spune multe, mai ales că o contrazice fără nici un argument constituţional!)

[Parascheva16]

Altfel spus, PE CINE INCOMODEAZĂ ORA DE RELIGIE?

În emisiune au fost un preot, un profesor de drept constituţional, un politician fost ministru al învăţământului, un politician parlamentar ateu, un jurnalist, un profesor ateu.

SINGURUL incomodat de ora de religie a fost POLITICIANUL ATEU!

Deşi teoretic de aceeaşi parte, dl. Emil Moise şi politicianul Remus Cernea s-au distanţat gigantic atât prin argumentaţie cât şi prin poziţia faţă de ora de religie.

Dl. Moise a declarat repetat că nu este împotriva orei de religie. Că nu vrea scoaterea ei din şcoală. Că va sprijini pe cei al căror drept la educaţie religioasă este încălcat.

Nu sunt naiv, încât să cred neapărat aceste afirmaţii.

Până la urmă, dacă îţi educi copiii astfel încât să se simtă „traumatizaţi” de simbolurile religioase ale altor copii – icoane, crucifix, amulete etc. – este limpede că definiţia toleranţei este, pentru tine, una foarte specială.
Dar, dincolo de doza naturală de neîncredere, dacă ne uităm la afirmaţii, la argumentaţie, la atitudine, putem spune că dl. Emil Moise, cel puţin la această emisiune, nu a fost împotriva orei de religie.

Cel care a fost TOTAL ÎMPOTRIVĂ a fost politicianul ateu Remus Cernea.

Care nu a avut argumente împotriva orei de religie, dar a avut în schimb un discurs politicianist – adică manipulator şi incorect – atât împotriva preopinenţilor, cât şi împotriva Bisericii Ortodoxe şi Ortodoxiei CA ÎNTREG.
Ceea ce, după definiţiile Tribunalului de la Nurenberg, ale Curţii de la Haga, ale Curţii Europene etc. ESTE RASISM!
A ataca pe cineva datorită religiei sale este rasism.
A ataca o religie in corpore este rasism.
A ataca un cult in corpore este rasism.

Că un oarecare frustrat, lipsit fie de cunoştinţe elementare, fie de bunul simţ elementar, insultă public in corpore catolicismul, mozaismul, hinduismul etc. este o problemă. Că un oarecare nu înţelege deosebirea dintre disputa civilizată şi atacul rasist este o problemă.

Dar când un PARLAMENTAR, când UN POLITICIAN are public o atitudine rasistă faţă de o religie, faţă de un cult, faţă de o cultură, faţă de o comunitate, situaţia este EXTREM DE GRAVĂ.

Atunci când părintele Necula i-a catalogat AFIRMAŢIILE – nu persoana!!! – într-un mod negativ (ceea ce Remus Cernea a făcut repetat cu afirmaţiile celorlalţi), politicianul ateu nu doar că s-a dat „atacat”, dar a replicat prin incalificabile atacuri la adresa religiei preopinenţilor. A nu accepta părerea lui Remus Cernea sau, şi mai grav!, a o contrazice sau ataca în vreun fel înseamnă, după acest politician „INTOLERANŢĂ ORTODOXĂ”.

Dacă poziţia critică faţă de afirmaţiile politicienilor înseamnă „intoleranţă ortodoxă”, ar însemna că avem mare nevoie de această „intoleranţă”, că doar prin ea vom ajunge să scăpăm de credulitatea alegătorilor şi mizerabila clasă politică actuală.
Doar că nu este vorba de intoleranţă!

Este vorba de discernământ din partea noastră şi de manipulare politicianistă din partea celor ca Remus Cernea!
Atunci când dl. Emil Moise întrerupea vorbitorii şi le ataca părerile nu doar cu un limbaj mult mai dur decât o făcuse părintele Necula, ci şi pe un ton ridicat şi agresiv, politicianul ateu Remus Cernea a tăcut. Nici măcar o dată nu a spus că ceea ce face dl. profesor de filosofie este „INTOLERANŢĂ ATEE”!

Această dublă măsură a fost vizibilă şi în propria lui atitudine.
Politicianul ateu Remus Cernea, ca orice politician român corupt (cel puţin la nivelul moralităţii personale), consideră absolut normal să denigreze oamenii, să le atace convingerile şi credinţele religioase, dar se dă atacat de moarte la orice critică adusă spuselor sale.

Acest fapt este tipic pentru cei mai mulţi dintre politicienii români, din păcate. Şi este evident că afirmaţiile insultătoare la adresa BOR, cu tot caracterul lor puternic rasist şi intolerant, nu vor avea nici măcar una din consecinţele fireşti într-o ţară democratică.

Dar, pe de altă parte, ne arată cine şi de ce este împotriva orei de religie.

[Parascheva16]

România are o datorie externă gigantică.

Românii pleacă din ţară în masă.

Pădurile se taie masiv, ţara se deşertifică.

Se plătesc taxe de drum şi de pod, se plătesc accize la combustibil, se plătesc roviniete şi alte impozite pentru drumuri, iar drumurile sunt mizerabile.

Corupţia statului este gigantică.

Tot ce face bani în România intră pe mâna străinilor.

Cum puterea politică este pe bani, iar banii din România sunt ori ai străinilor, ori controlaţi de ei, România este pe mâna străinilor.

Alegerile sunt doar o păcăleală pentru public.

Unele marionete – aka politicieni români, atei sau nu – intră în puşcărie pentru o vreme, dar puterile corupţiei din spatele lor stau neclintite.

Românii se ridică, legal şi legitim, împotriva corporaţiilor şi sunt bătuţi şi terorizaţi de jandarmii plătiţi de ei, în ţara lor.

Săracii sunt închişi pe 10-15 ani pentru că au furat să nu moară de foame, copiii de politicieni, politicienii şi asociaţii lor ucid oameni pe trecerea de pietoni şi scapă rapid.

Şi lista poate continua la nesfârşit.

Pentru toate aceste probleme uriaşe VINA O POARTĂ CLASA POLITICĂ!

Şi oamenii au început să-şi dea seama.

Până acum corupta şi trădătoarea clasă politică s-a ascuns în spatele „instituţiilor”, „instituţiilor statului”, „statului” şi altor termeni înşelători.

Dar nu există un personaj numit stat care să pună taxele şi impozitele nemernice, ilegale, neconstituţionale şi criminale prin care sunt jefuiţi cetăţenii – CLASA POLITICĂ le pune.

Nu există un personaj numit stat care să vândă subsolul ţării unor corporaţii străine criminale – CLASA POLITICĂ îl vinde.

Nu există un personaj numit stat care să facă mârşave afaceri cu autostrăzile şi drumurile patriei – CLASA POLITICĂ le face.
Etc., etc., etc.

Vinovatul pentru situaţia României este clasa politică.

Şi oamenii au început să înţeleagă.

Oamenii au început să privească spre candidaţii real independenţi.

Oamenii au început să renunţe la vot şi să se gândească la alte mijloace pentru a-şi recupera ţara.

Oamenii încep să lupte în justiţie pentru drepturile lor şi încep să nu mai accepte să fie călcaţi în picioare.

Oamenii trebuie manipulaţi!

Şi, da, s-a reuşit ceva la ultimele alegeri.

S-a izbutit promovarea unui alt „salvator al ţării” – din nou! – şi oamenii au fost din nou păcăliţi că „şi-au luat ţara înapoi”.

Deşi totul a rămas la fel.

Da, s-a regizat spectacolul cu DNA, prin care toţi cei care nu sunt corupţi de cine trebuie sunt înlăturaţi, alături de câţiva „sacrificaţi” de serviciu.

Deşi totul rămâne la fel.

SITUAŢIA ROMÂNIEI RĂMÂNE ACEEAŞI – SE ÎNDREAPTĂ SPRE DISTRUGERE!

Şi vina este, clar, a clasei politice.
A d-lui Remus Cernea şi colegilor lui.
Care, nu degeaba, nu sunt preocupaţi de salvarea ţării, de renegocierile cu FMI, de drumurile distruse, de oamenii distruşi, de toată suferinţa unui neam întreg!
Nu, ei sunt preocupaţi de delfini, minorităţi sexuale şi ora de religie!
Cică!

Este evident că pe nici un politician român nu îl preocupă de fapt delfinii. Altfel ar fi lucrat în domeniu, nu în politică. Este evident că pe nici un politician român nu îl preocupă de fapt minorităţile sexuale, decât în măsura în care ţine de una, şi nici măcar atunci. Banii şi puterea vorbesc pentru politicieni! Numai acestea sunt auzite, de fapt, de ei. Ca urmare, nici ora de religie nu contează pentru politicieni.

Dar dezbinarea, da!

Rostul ilegalei şi neconstituţionalei hotărâri a Curţii… Constituţionale a fost acela de a stârni cât mai multă tulburare, cât mai multă dezbinare.

A fost acela de ai împărţi pe români în tabere adverse, pro şi contra orei de religie, pe termen lung.

După principiul „dezbină şi stăpâneşte”.

Dovezi, multe, ne-a adus politicianul ateu Remus Cernea în această emisiune.

Pentru că un politician cu un minim simţ democratic, şi cu atât mai mult unul care se dă mare luptător pentru libertate şi democraţie, în faţa unui procent de 90% ar fi renunţat la lupta împotriva orei de religie.

După cum bine a spus Patriarhia, această înscriere a avut valoare de referendum. Cu toate că 300.000 de copii nu au părinţii în ţară, 90% dintre elevi au fost înscrişi la ora de religie. Şi înscrierile continuă pentru cei din străinătate, evident.

Dacă politicianul ateu Remus Cernea ar fi un om al democraţiei în faţa unui asemenea vot naţional – pentru că a fost un vot naţional – ar fi renunţat la încercarea de a impune înlocuirea orei de religie cu una de etică sau altceva asemănător.
DAR!!!

Cu o nonşalanţă tipică politicianismului totalitarist – atât de frecventă în România, din păcate – ateul Remus Cernea a spus că nu este interesat de ceea ce vor românii. El ştie mai bine ce le trebuie şi va lupta mai departe să le calce în picioare voinţa, să le calce în picioare alegerea, să desfiinţeze ora de religie.

Cu toate că până şi Franţa, singurul stat ateu din Uniunea Europeană, asigură cadrul legal pentru educaţia religioasă! Cu toate că în toate celelalte state europene există ora de religie – şi chiar două – şi în multe ţări de frunte, inclusiv în Suedia, aceasta este obligatorie. Acolo nu se mai crede că religia îl face pe om înapoiat, aşa cum, rasist şi intolerant, declară politicianul ateu Remus Cernea.

Este evident după această emisiune că dl. Moise Emil a fost în tot ce s-a întâmplat doar un pion folosit de politicieni în jocurile lor.
Câtă vreme nu aveau nevoie de el nu a fost băgat în seamă deloc.
De cum le-a venit unor „strategi” ideea că se poate manipula astfel poporul, a căpătat un sprijin ce i-a depăşit toate speranţele.
Când va veni vremea, îl vor înlătura cum l-au înlăturat şi pe Pătrăşcanu, cum au înlăturat şi alţi pioni folosiţi „la moment”.

Profesorul de filosofie Emil Moise, cu obsesiile sale religioase, le-a oferit politicienilor un pretext foarte bun pentru o tulburare care să-i ţină pe români departe de problemele reale, departe de apropierea tot mai războiul ce bântuie deja în ţări vecine (Ucraina, Rusia, Turcia…), departe de problema fundamentală şi cumplită a unei clase politice care vinde şi distruge sistematic România.

Tot scandalul a fost stârnit nu pentru că incomodează pe cei mari ora de religie, ci pentru că li s-a părut un bun pretext pentru un scandal care să-i dezbine pe români. Astfel încât să fie stăpâniţi, mai departe, de aceeaşi clasă politică.

Până la distrugerea României.
După vechiul principiu „devide et impera” („dezbină şi stăpâneşte”).
Doar că iniţial acest principiu era aplicat ţărilor şi triburilor duşmane, nu propriilor cetăţeni.

Acum îl avem însă pe d-l Remus Cernea, îi avem pe colegii săi de Parlament, îi avem pe ceilalţi politicieni, care ştiu să aplice principiul pe noi, cetăţenii unei Românii nefericite, chinuit, torturate. Datorită acestei clase politice.

Uite că, în ciuda încercării voastre, nici nu ne-am dezbinat, nici nu am uitat de unde izvorăşte răul în România.

Dimpotrivă, prin ceea ce s-a întâmplat românii au făcut un pas înainte în unitate. Şi încă unul în înţelegerea profundei imoralităţi şi corupţii a clasei politice.
Părerea mea!

Mihai-Andrei Aldea