Familia si iubirea necontenita

[Marius22]

Este minunata si fireasca dragostea din sanul familiei, in orice directie s-ar manifesta, dinspre bunici spre nepoti, parinti spre copii, copii spre parinti etc. Ce trebuie sa nu trecem cu vederea pe parcursul vietii, este faptul ca avem un Tata si un Frate ce ne iubesc, si se cer iubiti, inifinit mai mult decat toate rudele noastre dupa trup.

Abia stabilind astfel "prioritatile", vom putea spune ca ii iubim cu adevarat pe cei din familia noastra si pe semeni. In virtutea acestei iubiri vom putea suporta mai usor durerea inevitabilelor "despartiri". Aceeasi iubire ne face sa-i purtam in rugaciune atat in viata aceasta, cat si dupa mutarea lor la cele vesnice.

Lasati-ne sa fim parinti! Acesta e sloganul parintilor britanici in fata revoltei tinerilor britanici. Parintii atribuie criza tineretului britanic politicii sociale britanice care in ultimele decade le-a exclus rolul principal in educarea copiilor lor. De aceea isi cer dreptul fundamental de a fi parinti: “Lasati-ne sa fim parinti!” (link)

[alina.elie]

stiti de cate ori am adormit cu dorinta de a ma trezi la varsta de 13 ani, varsta la care inca nu cunoscusem nimic: moarte, iubire, dezamagiri, prieteni adevarati, etc....??? cel putin o data pe luna ma amagesc cu idee ca intr-o zi va fi posibil... de 5 ani nu mai traiesc in sanul familiei care m-a crescut, nu am prieteni si viata pe care o duc de 3 ani e diferita de viata pe care am trait-o 24-25 de ani in Romania... ei nu cunosc iubirea, educatia si respectul pe care le-am cunoscut eu si niciodata nu ii pot convinge de faptul ca, desi avem o reputatie destul de proasta in toate colturile lumii, suntem mai buni si avem o inima mai buna decat majoritatea popoarelor... si aici ma refer la persoanele care sunt trecute de varsta de 25 de ani si stiu cum apreciam o eugenie pe vremea lu' Ceausescu... hai ca am deviat rau de la subiect :))... idee e ca si eu mi-as dori si mi-as fi dorit sa raman mereu in sanul familiei, sa fiu chemata la masa, sa mi se dea bani de iesit in oras sau de o pereche noua de blugi, etc, insa viata ne ofera posibilitatea de a fi pusi in situatia parintilor nostri tocmai pentru a-i aprecia intr-o buna zi cum de fapt ar fi trebuit sa fie apreciati din ziua in care ne-am nascut :D