Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 13.06.2008, 13:41:01
costel's Avatar
costel costel is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 22.09.2006
Mesaje: 4.834
Implicit

Obiceiuri de Rusalii

In traditia populara, Rusaliile sunt niste fiinte fantastice, malefice, asemanatoare ielelor, care umbla prin vazduh incepand cu ziua de Strat de Rusalii (miercuri, a 25-a zi dupa Pasti) si provoaca mult rau oamenilor: ii pocesc, ii schimonosesc si ii innebunesc pe toti cei care nu le respecta zilele. De aceea, femeile nu lucrau nimic in toate miercurile care se derulau de la Stratul de Rusalii pana la Duminica Mare. Pentru a apara gospodaria de invazia acestor spirite, in sambata Rusaliilor oamenii obisnuiesc si astazi, in virtutea traditiei, sa arboreze la porti, in foisoare, pe ganguri sau la intrarile in case, ramuri verzi de tei, planta considerata a avea proprietati apotropaice.

Mosii de vara, tinuti in sambata Rusaliilor, sunt unul dintre cele mai importante momente ale cultului mortilor. Inainte se credea ca sufletele mortilor, dupa ce au parasit mormintele in Joia Mare si au zburat slobode timp de 50 de zile, se intorc in lumea subterana in sambata Rusaliilor. Pentru ca aceasta reintoarcere sa se desfasoare fara incidente, oamenii savarseau rituri de induplecare si de imbunare a spiritelor mortilor: impodobeau gospodariile si mormintele cu ramuri de tei si faceau pomeni fastuoase, practici ce s-au pastrat pana astazi in satele bucovinene.

De Rusalii se dau de pomana vase de lut sau de portelan, cani, strachini si vase de lemn (cofe, cofaiele), impodobite cu flori si umplute cu lapte, vin sau apa. In unele sate bucovinene Mosii de vara incep inca in dimineata sambetei de Rusalii, cand pomenile amintite mai sus se trimit pe la casele vecinilor. Dar ritualul de pomenire are loc mai ales in cimitire, unde mormintele sunt curatate si impodobite din timp iar lumanarile ard intreaga perioada in care se desfasoara ceremonialului de pomenire. Impacarea sufletelor mortilor si intoarcerea lor fara incidente in morminte depinde de bogatia ofrandelor (pomenilor) si de respectarea ritualului. In aceste zile, la portile cimitirelor, se intind mese pline cu colaci si sticle de vin impodobite cu verdeata si flori si au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, dupa care acesta parcurge intregul cimitir pentru a sfinti fiecare mormant. Dupa incheierea ceremonialului, satenii isi daruiesc unii altora ofrandele sfintite de catre preot sau le impart saracilor.

Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt pastrate peste vara pentru a putea fi folosite in practicile de alungare a furtunilor si a grindinii. Alta data, preotul si satenii ieseau in camp, in ziua a doua de Rusalii, pentru a sfinti apa si a stropi campul, crezandu-se ca, astfel, nu va bate grindina.
Duminica Mare a asimilat si elemente specifice renovarii timpului. Acum se deschidea sezonul culegerii plantelor de leac ce se considerau a fi contaminate, pana la aceasta data, de catre Rusalii.

Goana Rusaliilor
Pentru a scapa de demoni se organizeaza un ritual numit Goana Rusaliilor. Ceata fecioarelor, cu varste intre opt si paisprezece ani, intotdeauna in numar fara sot, se forma sub juramant solemn: "Am sa implinesc Goana Rusaliilor pana voi iesi la hora si nimeni decat mine si ai mei sa nu stie, altfel Rusaliile sa ma pedepseasca!". In dimineata zilei de vineri dinaintea Rusaliilor se intalneau si mergeau in taina in padure sau pe camp pentru a strange flori, faceau din ele cununite, cingatori si buchete si tineau post negru pana a doua zi. In noaptea de sambata, dupa cantatul cocosilor de miezul noptii, fetele se sculau, se imbracau in alb, mergeau fara sa vorbeasca, in camp, acolo unde, cu o zi inainte, impletisera cununile. Primele cuvinte insoteau sosirea ultimei fete: "Buna dimineata, surata! - Buna dimineata, fete curate! Sa pornim goana Rusaliilor". Cea mai mare surata incheie dialogul cu cuvintele: "Gonim lucrurile necurate, sa ne ramana vetrele curate ca roadele de roua din cer picate!". Dupa impodobirea cu cununile si cingatorile de flori aduse de acasa, fetele deveneau foarte vesele, incepeau sa cante, se prindeau intr-o hora navalnica si inconjurau vatra satului. Fetele se intorceau apoi acasa, mancau si beau apa, incheind postul negru.
Reply With Quote
  #2  
Vechi 22.06.2013, 19:10:32
Ekaterina's Avatar
Ekaterina Ekaterina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 24.03.2012
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.286
Implicit Obicei străvechi de Rusalii în Transilvania

"Obicei străvechi de Rusalii în Transilvania, înrudit cu coridele spaniole: „Înstruțatul boului“

Muzeul Satului din Cluj a organizat sâmbătă, 22 iunie, un ritual practicat de sute de ani în zona Transilvaniei. Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, în subordinea căruia se află muzeul amintit, spune că acest obicei este înrudit, pe undeva, cu coridele din Spania. La Cluj, organizatorii evenimentului nu au avut un bou și au folosit o vacă dintr-o rasă românească.

"Împănatul boului“ sau „Înstruțatul boului“ este un obicei străvechi practicat în câteva sate din Transilvania de Rusalii cu scopul de a aduce noroc, belșug oamenilor și pământului. „Este una dintre cele mai interesante și arhaice tradiție care a supraviețuit dintr-o arie foarte restrânsă din Transilvania. Este un obicei care se mai practică doar în câteva localități din județele Bistrița-Năsăud și Cluj (n.r. pe Văile Someșului și Țibleșului). Ceea ce încercăm noi aici este să oferim acest eveniment ca o reconstiture pentru publicul clujean.

Sătenii din Batin ne oferă acest eveniment ca o avanpremieră pentru că mâine (duminică, 23 iunie, în ziua de Rusalii) se va desfășura în realitate în comuna clujeană Unguraș“, explică directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean.

În ce constă obiceiul. Ce zice tradiția

Cel mai vestit fecior din sat alegea în ajunul Rusaliilor un bou frumos, pe care îl ducea la păscut într-o poiană, unde era lăsat liber o noapte întreagă. La revărsatul zorilor, boul era readus în sat și pregătit pentru ceremonial. Boul era „purificat“ prin spălare. I se punea la gât o cunună de flori de câmp, spice de grâu si sânziene, clopoței în coarne. Fetele „îl îmbrăcau“ cu fețe de masă, covoare țesute la război (n..r război de țesut), cu panglici și brâie. Feciorii din alaiul însoțitor își făceau coifuri, obrăzare din coajă de cireș sălbatic pentru a-și ascunde identitatea ca să înlăture astfel posibila agresiune a forțelor malefice. Îndrumat de un vătaf, alaiul ducea „boul înstruțat” din gospodărie în gospodărie, în timp ce feciorii cântau orații-colinde dedicate zeului suprem (Soarelui). Acest ceremonial se organiza cu scopul de a aduce noroc, belșug și sănătate oamenilor și pământului.

Se merge în fiecare gospodărie dintr-o localitate, iar colindătorii erau răsplătiți cu produse și băuturi. Se pare că obiceiul are o tradiție foarte îndelungată care datează, cu siguranță, din preistorie, se practică și în epoca romană. Este înrudit pe undeva cu coridele“, adaugă Sălăgean.

Fata care îl prinde se mărită peste un an

O „Mărie“ din satul clujean Batin, Maria Mora, povestește că după ce e plimbat pe la preot, prin sat, alaiul cu boul se oprește în centrul localității, unde este un loc mare, larg. „Se înconjoară boul de trei ori, după aceea îi dau drumul și fata care prinde boul știe că se va căsători peste un an“, explică săteanca. „Eu m-am măriti chiar în toamna acelui an“, adaugă femeia.

In timp ce animalul era împodobit, cu țesături, panglici și flori, o săteancă îi omenea pe clujeni cu prăjituri și țuică scoase dintr-o plasă cu sigla Napolact.

Boul „înlocuit“ cu o vacă

Organizatorii evenimentului nu au găsit un bou și au folosit o vacă dintr-o rasă mai rar întâlnită în țară - deși are origini românești: Sura de Stepă. Cercetătorul clujean Valentin Adrian Bâlteanu, care lucrează la Institutul pentru Științele Vieții din cadrul Universității de Medicină Veterinară și Științele Naturii, spune că Sura de Stepă este înrudită cu bourul românesc, cel de pe stema veche a Moldovei. Și, ca „înaintașul“ său, văcuța fost încăpățânată și s-a lăsat cu greu dusă pe potecile din Muzeul Satului din Cluj.

După prezentarea obiceiului, sătenii din Batin s-au pus pe dans, au mâncat balmoș cu tocăniță de miel, și salată de varză cu roșii. La fel și vizitatorii Muzeului Satului din Cluj." (Sursa: Ziarul Adevarul)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Ziua de Rusalii Danut7 Rusaliile 27 09.06.2014 13:47:16
Randuiala postirii de la Pasti pana la Rusalii costel Postul 13 06.04.2011 22:09:50
Traditii de rusalii lamaita48 Rusaliile 21 10.10.2010 18:56:49
Harti in saptamana dupa Rusalii costel Postul 1 29.05.2010 16:35:30