|
#51
|
|||
|
|||
Deh, "paradoxurile" creștinilor, cum ar zice "teologii"...
|
#52
|
|||
|
|||
Citat:
Dar cand lucrezi la altii/pt altii...nu poti sa "concediezi" pe nimeni ... |
#53
|
|||
|
|||
Citat:
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#54
|
|||
|
|||
Nu vreau sa fac viata amara la nimeni. Dar uneori asa e ea ( viata) si nu e vina mea cae asa si nici nu pot eu sa o schimb. ( toata lumea vrea sa nu faca nimic sau sa faca cat mai putin, si sa ie totul bine, iar daca se poate sa faca altcineva totul in acest sens)
|
#55
|
|||
|
|||
Problema e alta.
Esti si tu ca "toata lumea"?
__________________
Suprema intelepciune este a distinge binele de rau. |
#56
|
|||
|
|||
Citat:
|
#57
|
|||
|
|||
Am cunoscut destui comercianti. Unii se fac pres, altii au coloana vertebrala. Unii sunt chiar revoltator de nesimtiti cutoata lumea si, culmea, tot le merge bine...probabil ar fi s mai bine, mai multi clienti daca s-ar purta mai frumos dar, pana la urma in piata legea o fac cererea si oferta...
Dar ma tem ca/nu despre asta era vorba, adica comert si cum sa te porti cu clientii sau cu angajatii,'ci despre altcva mut mai interesant, si anume daca vorbele pot ucide si cum, in ce imprejurari...un subiect mult mai amplu dpdv psihologic, o arma de tip bumerang, care poate rani atar victima cat si autorul, cateodata...si aici se pot da multe, multe exemple... Last edited by fallen; 20.06.2015 at 19:07:50. |
#58
|
|||
|
|||
Responsabilitatea a ceea ce postam pe Internet
Era in urma cu cativa ani eram pe un Forum ortodox si un preot face o afirmatie extrem de dubioasa sau zice-tii cum vreti, in care spunea ca :"Holocaustul nu a avut loc!" si dadea in acest sens una sau doua link-uri care spuneau despre ce spunea dansul.
I-am rraspuns sec, parinte cu toata stima, am citit doua carti "In umbra crematoriului" si "Am fost medic la Auschwitz" si i-am mai spus de faptul ca un general american, atunci cand a ajuns in lagar a spus tocmai asta"Face-ti poze ca sa nu se gaseasca careva peste ani, sa spuna ca astea nu au existat!" Asa ca daca undeva apare un link dubios, noi sa nu luam de buna orice aiureala ce ar pune-o cineva undeva pe Net.Sa discernem ce citim si sa nu luam de bun.Nu stiu ce link-uri dubioase, nu schimba istoria,nu schimba realitatea. La fel trebuie sa fim foarte responsabili cu ceea ce scriem in relatiile dintre noi. |
#59
|
||||
|
||||
Citat:
Dupa multi ani, cand aveam deja o familie, si alte prioritati, am luat la ocazie o doamna. Si cum eu niciodata nu accept bani pentru asemenea fapte, femeia s-a simtit totusi datoare intr-un fel si mi-a lasat pe canapea o carte. In primul moment n-am stiut ce carte, considerand ca este una dintre acele carti pe care le impart sectarii. Ajuns acasa am fost placut surprins sa descopar ca acea carte era despre viata Sf. Ioan Rusu. Citind-o, cred ca am plans la fiecare pagina in parte, fiindca cel ce o scrisese fusese in mare har. Dar intr-o zi, cineva mi-a sugerat sa fac o vizita unui bolnav de cancer pe care nu-l cunosteam personal, dar caruia i se vorbise despre mine si despre faptul ca si eu la randul meu am scapat cand nimeni nu mai credea. Era asadar vorba de un cuvant de imbarbatare. Inainte sa plec spre locuinta lui, m-am gandit indelung ce sa-i duc in dar, fiindca imi doream sa nu intru pentru prima data in casa omului, cu mainile goale. De pe birou, cartea Sf Ioan Rusu, parca abia astepta sa fie daruita si altuia... Fara sa mai stau pe ganduri, am luat-o pur si simplu, fara s-o mai impachetez in vreun ambalaj, considerand ca acea carte in sine reprezinta insasi VINDECAREA, daca Dumnezeu vrea. Si iata ca de-atunci au trecut vreo 7 ani, iar barbatul este bine si vioi. Nu stiu daca Sf Ioan Rusu a facut vreo minune, sau nu stiu prin ce minune acel om si-a revenit spectaculos, dar cand m-am intalnit la oras cu el, arata plin de energie si seninatate. Dar mai ales se impacase cu fratele lui cu care l-am rugat de fapt sa inceapa... "terapia"! Fara a fi inteles gresit, cred cu tarie ca cel mai frumos si desavarsit dar de carte, este darul de "Cartea sfanta"! Iar acest dar nu se face oricum, oricui, ci numai aceluia care are bucuria sufleteasca sa primeasca un astfel de dar si sa-l pretuiasca in asa fel incat sa devina din "culegator", "semanator"! In momentele mele de liniste imi doream sa am ocazia sa impart astfel de carti, dar nu mergand din usa-n usa si nici impartindu-le pe strada, pentru ca acele daruri ajung in foarte scurt timp in galeata de gunoi. Imi doream sa am sansa sa daruiesc celui ce are nevoie. A fost de-ajuns sa gandesc asta, fiindca nu odata, avand anumite discutii cu cineva, il auzeam spunand ca mult ar vrea sa aiba de unde citi Paraclisul atat de mult ajutator la nevoie, sau psalmi... Si astfel ocazia de a darui se implinea de la sine, prin marea mila a lui Dumnezeu care le oranduia cu mare grija, pe toate. Despre "Pelerinul rus", pot spune cu mana pe inima ca este cartea mea de capatai, fiindca nu a fost vreo carte in viata mea pe care s-o fi urmarit de atatea zeci si zeci de ori. Sunt atat de multe detalii acolo incat nu exista om pe fata pamantului sa nu se poata mantui daca tine cont de toate acele detalii si intamplari pe cat de simple, pe atat de adanci si de bogate in intelepciune. Iar asta tine iarasi de Har!... Nu trebuie sa ne punem noi, intrebari de genul "cum trimite Dumnezeu Harul?", ci doar sa acceptam gandul ca intotdeuna gaseste El o cale anume!...
__________________
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ Iubirea de vrajmasi, nu e un sfat, este o porunca! (Parintele Arsenie Papacioc) |
#60
|
|||
|
|||
O,om!...
In vara am fost la mare, acolo un prieten citea din cartea :Pelerinul rus, si in ea avea un semn de carte, pe care era scris urmatoarea poezie:
Traian Dorz - O, OM!... O, om!… ce mari raspunderi ai de tot ce faci pe lume! De tot ce spui în scris sau grai, de pilda ce la altii-o dai, caci ea mereu spre iad sau rai pe multi o sa-i îndrume! Ce grija trebuie sa pui în viata ta, în toata, caci gândul care-l scrii sau spui s-a dus... si-n veci nu-l mai adui, dar vei culege roada lui ori viu, ori mort odata. Ai spus o vorba – vorba ta, mergând din gura-n gura, va veseli sau va-ntrista, va curati sau va-ntina, rodind samânta pusa-n ea de dragoste sau ura. Scrii un cuvânt – cuvântul scris e-un leac sau e-o otrava! Tu vei muri, dar tot ce-ai zis ramâne-n urma-un drum deschis înspre Infern sau Paradis, spre-ocara sau spre slava. Spui o cântare – viersul tau ramâne dupa tine îndemn spre bine sau spre rau, spre curatie sau desfrau, lasând în inimi rodul sau de har sau de rusine! Arati o cale – calea ta în urma ta nu piere. E calea buna sau e rea, va prabusi sau va ’nalta, vor merge suflete pe ea spre rai sau spre durere. Traiesti o viata – viata ta e una, numai una; oricum ar fi, tu nu uita, cum ti-o traiesti, vei câstiga ori fericirea-n veci prin ea, ori chin pe totdeauna!… O, om!... ce mari raspunderi ai, tu vei pleca din lume! Dar ce scrii azi, ce spui în grai, ce lasi prin pilda care-o dai, pe multi, pe multi, mereu spre rai sau iad o sa-i îndrume. O, nu uita!... fii credincios, cu grija si cu teama! Sa lasi în urma luminos un grai, un gând, un drum frumos! – Caci pentru toate, ne-ndoios, odata vei da seama!... |
|