Guvern Tehnocrat! inseamna marire la impozite si taxe?

[Ion Pop]

Pana in zi de azi nu am inteles ce inseamna Guvern format din Tehnocrati. Adica se spune sunt SPECIALISTI in DOMENILE lor si formeaza Guvernul protejati de o majoritate parlamentara ( care astfel renunta la Fotolii pentru ei) pentru BINELE si PROGRESUL POPORULUI.


Cand auzim de numele de SPECIALISTI ne bucuram intotdeauna. Pentru noi inseamna oameni care se pricep la cea ce fac si o fac in mod exceptional.


Privim insa ca Taxele si Impozitele au crescut exorbitant!


Ni se spune ca Tehnocratii nu fac Politica si nu vor sa candideze la Alegeri. de acea ei pot taia in "carne vie" pentru ca nu pot fi "pedepsiti" de alegatorii care nu stiu ce e bine pentru ei ( mai nou pe toate Forumulile se rosteste Lozinca: Voi sunteti Vinovati pentru soarta voastra pentru ca ati Votat pe Cutarica)

Impozitul pe case si Terenuri a crescut cu peste 30%, practic este un lux sa il platesti pentru a te numii PROPRIETAR.

Cu ani in urma citeam ca UE si tarile Vestice nu privesc cu ochi buni faptul ca in ROMANIA aproximativ 90% din POPOR este PROPRIETAR, fata de cota de 60% in tarile cu traditie CAPITALISTA si VESTICA.


In Brazila printr-o Acuzatie ( care nu era Dovedita) adusa de Specialisti sau Experti, Votat de Parlament, a fost inlaturat de la Putere Presedinta Votata de peste 50 de Milioane de alegatori. In locul ei a fost pus un om NEVOTAT de nimeni si care vrea sa PRIVATIZEZE "TOTUL" dupa cum ii spun EXPETII straini.

[Ion Pop]

Cum se calculează impozitul pe clădiri în 2016?
http://www.zf.ro/banci-si-asigurari/...-2016-14996273

Noile reglementări legale cu privire la impozitul pe clădiri au adus atât surprize plăcute, cum este reducerea semnificativă a cotei pentru firmele care au clădiri cu utilizare rezidenţială, dar şi mai puţin plăcute, în cazul proprietarilor de case şi apartamente folosite ca locuinţă, care vor plăti din acest an cu până la 30% mai mult.

„Fiecare contribuabil trebuie să evalueze care este statutul lui. Este o matrice simplă, şase categorii de contribuabili. Sunt persoană fizică şi am o clădire rezidenţială sau nerezidenţială ca utilizare sau cu utilizare mixtă sau sunt persoană juridică cu clădire folosită rezidenţial, mixt sau nerezidenţial“, a spus la ZF Live Adrian Vascu, senior partner la Veridio şi fost preşedinte al ANEVAR.

Astfel, o persoană fizică cu o clădire folosită rezidenţial nu trebuie să facă niciun demers, urmând ca autorităţile locale să calculeze impozitul, în condiţiile unei creşteri a bazei de impozitare de la 935 lei la 1.000 lei în acest an. Un astfel de proprietar va plăti un impozit majorat cu maximum 30% faţă de nivelul de anul trecut.

Dacă o persoană fizică are un sediu de firmă pe apartament, respectiv un PFA care nu are activitate acolo, se consideră că deţine o clădire cu domiciliu fiscal fără activitate şi va fi impozitat tot pentru utilizare rezidenţială.
Este posibil însă să fie obligat să depună o declaraţie în acest sens. Dacă o persoană fizică are un apartament care este sediu de firmă cu activitate suspendată la 31 decembrie 2015, se consideră persoană fizică cu clădire cu domiciliu fiscal fără activitate economică şi plăteşte impozit tot ca rezidenţial.

O altă situaţie prevăzută în normele de aplicare a Codului fiscal se referă la persoana fizică care are şi activitate economică în apartament, dar în contractul dintre ea şi firmă nu se precizează ce suprafaţă foloseşte. În acest caz, dacă utilităţile sunt deduse de firma care are sediul în apartament, atunci se consideră clădire nerezidenţială şi impozitul creşte, cota de neimpozitare fiind acum 0,2-1,3%, faţă de 0,1% anul trecut. În Bucureşti, cota e 0,2%, stabilită de Consiliul General.

Dacă însă, este vorba de o persoană fizică, cu activitate economică în apartament, fără suprafaţă declarată, dar utilităţile sunt plătite de ea, atunci clădirea este considerată rezidenţială.

În acest caz, proprietarul trebuie practic să calculeze ce variantă este mai avantajoasă pentru el.

„Dacă firma mea este chiriaşă în apartamentul meu, atunci mai bine plătesc eu utilităţile şi rămân cu impozit pe rezidenţial. Dacă însă am un apartament şi l-am închiriat unei alte firme, care foloseşte de exemplu o cameră, fără suprafaţa declarată în contract, fac un calcul şi văd dacă e mai bine să deduc utilităţile sau nu“.

În ceea ce priveşte situaţia în care clădirea este deţinută de o firmă, Codul Fiscal aduce veşti bune proprietarilor, cota de impozit scăzând semnificativ pentru utilizarea rezidenţială.

„De exemplu, dacă ai 10 apartamente pe firmă, înainte plăteai un impozit de 0,5-1,5% din valoarea de inventar a apartamentelor. Acum cota este 0,08-0,2% dintr-o valoare stabilită de un evaluator privind valoarea impozabilă a apartamentelor. Din experienţa mea, valorile impozabile nu sunt mult diferite de cele din contabilitate“, a mai spus Adrian Vascu.

În Bucureşti cota este 0,08%.

Fostul preşedinte ANEVAR a precizat că metodologia de evaluare a clădirilor este foarte strictă din acest an, scopul fiind eliminarea interpretărilor de orice fel. „Vor fi creşteri şi scăderi de impozite, dar o reaşezare generală, care va fi o bază foarte bună de la anul pentru predictibilitatea impozitelor“.

Astfel, din acest an, toate clădirile cu utilizare rezidenţială din România au aceeaşi cotă de impozitare şi toate clădirile care au utilizare nerezidenţială au acelaşi impozit, indiferent cine e proprietar.

„Anul trecut, dacă o persoană fizică construia un hotel, plătea cât plătea un proprietar de apartament. Acum plăteşte cât plăteşte şi persoana juridică deţinând acelaşi hotel“.

Cine trebuie să facă evaluarea anul acesta

Codul Fiscal stabileşte două categorii de contribuabili care trebuie să depună reevaluări ale clădirilor în acest an, pentru a nu avea o cotă majorată de impozit.

În primul rând este vorba de persoanele juridice care nu şi-au reevaluat activele în ultimii trei ani şi care, dacă nu o fac acum, vor plăti o cotă de impozitare majorată de 5%, în loc de 0,2-1,3%. Este cazul companiilor care au înregistrat ultima reevaluare în evidenţele contabile la 31 decembrie 2012. În schimb, cei care au făcut evaluarea în 2013 de exemplu pot face o reevaluare acum, fiind posibil ca noile reguli şi valori impozabile să îi avantajeze, să funcţioneze ca o optimizare fiscală.

A doua categorie de contribuabili sunt persoanele fizice care au clădiri nerezidenţiale şi care nu şi-au reevaluat în ultimii 5 ani valoarea fiscală, aceştia urmând să plătească o cotă majorată de 2% dacă nu depun raport de evaluare. „Dar acest lucru încă nu funcţionează pentru că persoanele fizice care deţin clădiri nerezidenţiale sunt o noutate, nu au istoric, nu au depus niciodată declaraţie că ar avea clădiri nerezidenţiale. În acest caz se va calcula din 2021“.

Raportul de evaluare ar trebui depus până la 31 martie, dar evaluatorii sfătuiesc contribuabilii persoane juridice să ceară rapoartele din timp, pentru a nu se crea aglomerări în ultimele zile.

Utilizarea mixtă pentru clădirile persoanelor fizice

Un exemplu de utilizare mixtă pură este situaţia unui bloc de locuinţe care are la parter spaţii comeciale, în acest caz urmând ca proprietarul să plătească ca până acum pentru apartamente, iar pentru magazine impozitul se va calcula cu cota de clădire nerezidenţială aplicată la valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare.

Există însă situaţia în care suprafeţele nu sunt clar delimitate, nu reies din cadastru. Este cazul unui apartament de trei camere, de 100 mp, din care o cameră, 20 mp, este folosită pentru masaj sau altă activitate economică. „Autoritatea locală calculează impozit rezidenţial pe cei 80 mp folosiţi ca locuinţă, iar pentru cei 20 mp cu activitate economică proprietarul face un raport de evaluare, evaluatorul va evalua întreaga locuinţă ca fiind nerezidenţială, duce raportul la primărie şi primăria pentru cei 20 mp calculează valoarea impozabilă pro-rata.“

Practic, la un apartament de 100 mp folosit mixt, în Bucureşti, pentru cei 80 mp folosiţi rezidenţial se plăteşte un impozit de 300 lei, iar pentru cei 20 mp folosiţi cu activitate economică, însemnând 20% din aceeaşi valoare impozabilă, se plăteşte încă 160 lei. Anul trecut, proprietarul plătea un pic peste 300 lei doar ca rezidenţial.




Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 27.01.2016

[Ion Pop]

Impozitul pe teren agricol în 2016: cum se calculează și ce trebuie să știi pentru a evita penalizările!
http://agrointel.ro/46193/impozit-te...ul-cod-fiscal/

Începând de luni, 11 ianuarie, cele mai multe administrații încep să încaseze impozitul pe 2016, inclusiv impozitul pentru terenurile agricole. Agrointeligența a analizat noul Cod Fiscal și vă spune cât este și cum se calculează anul acesta impozitul pentru suprafețele agricole, dar și ce puteți face pentru a beneficia de reduceri fiscale și pentru a evita penalizările.

Potrivit noului Cod Fiscal, la fel ca și până acum, impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul suprafaţa terenului, rangul localităţii în care este amplasat terenul, zona şi categoria de folosinţă a terenului, conform încadrării făcute de Consiliile Locale. Tot prin decizie de Consiliu Local se stabilește și valoarea impozitului pe teren dar cuantumul nu poate să depășească cu mai mult de 50% sumele standard prevăzute de noul Cod Fiscal.

Cum se calculează impozitul pe teren în 2016

În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul/taxa pe teren se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulţită cu coeficientul de corecţie, prezentat în tabelul de mai jos.
Nr. crt. Categoria de folosinţă Impozit (lei)
1 Teren cu construcţii 22 – 31
2 Teren arabil 42 – 50
3 Păşune 20 – 28
4 Fâneaţă 20 – 28
5 Vie pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 5.1 48 – 55
5.1 Vie până la intrarea pe rod 0
6 Livadă pe rod, alta decât cea prevăzută la nr. crt. 6.1 48 – 56
6.1 Livadă până la intrarea pe rod 0
7 Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră, cu excepţia celui prevăzut la nr. crt. 7.1 8 – 16
7.1 Pădure în vârstă de până la 20 de ani şi pădure cu rol de protecţie 0
8 Teren cu apă, altul decît cel cu amenajări piscicole 1 – 6
8.1 Teren cu amenajări piscicole 26 – 34
9 Drumuri şi căi ferate 0
10 Teren neproductiv 0


Rangul localităţii Coeficientul de corecţie
0 8,00
I 5,00
II 4,00
III 3,00
IV 1,10
V 1,00

Precizăm că rangul localității este stabilit de legislația în vigoare astfel:
a) rangul 0 – Capitala României, municipiu de importanţă europeană;
b) rangul I – municipii de importanţă naţională, cu influenţă potenţială la nivel european;
c) rangul II – municipii de importanţă interjudeţeană, judeţeană sau cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi;
d) rangul III – oraşe;
e) rangul IV – sate reşedinţă de comună;
f) rangul V – sate componente ale comunelor şi sate aparţinând municipiilor şi oraşelor.

Model de calcul pentru 2 hectare de teren arabil în extravilan, localizat pe raza unui sat reședință de comună (localitate cu rangul IV):

2 (hectare) X 42 (lei, conform unei presupuse hotărâri de CL) X 1,10 (rangul) = 92,4 lei

Model de calcul pentru 5 hectare de pășune localizate pe raza unui sat

5 (hectare) X 28 (lei, conform unei presupuse hotărâri de CL) X 1 (rangul localității) = 140 lei

*Notă: Puteți solicita primăriei de care aparțineți sau funcționarului de la ghișeu să vă pună la dispoziție sumele adoptate de Consiliul Local pentru fiecare categorie de folosință a terenurilor. Unele autorități locale au afișate aceste informații chiar și pe site.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosinţă decât cea de terenuri cu construcţii, pentru suprafaţa care depăşeşte 400 m2 , impozitul se stabileşte prin înmulţirea suprafeţei terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în tabelul de mai jos iar acest rezultat se înmulţeşte cu coeficientul de corecţie (același ca și pentru terenul extravilan).
Nr. crt. Zona

Categoria de folosinţă
A B C D
1 Teren arabil 28 21 19 15
2 Păşune 21 19 15 13
3 Fâneaţă 21 19 15 13
4 Vie 46 35 28 19
5 Livadă 53 46 35 28
6 Pădure sau alt teren cu vegetaţie forestieră 28 21 19 15
7 Teren cu ape 15 13 8 0
8 Teren neproductiv 0 0 0 0

Cine plătește impozitul pe teren

Impozitul pe teren este datorat pentru întregul an fiscal de persoana care are în proprietate terenul la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior. În cazul dobândirii unui teren în cursul anului, proprietarul acestuia are obligaţia să depună o nouă declaraţie de impunere la organul fiscal local în a cărui rază teritorială de competenţă se află terenul, în termen de 30 de zile de la data dobândirii, şi datorează impozit pe teren începând cu data de 1 ianuarie a anului următor. În cazul în care dreptul de proprietate asupra unui teren este transmis în cursul unui an fiscal, impozitul este datorat de persoana care deţine dreptul de proprietate asupra terenului la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior anului în care se înstrăinează.

Dacă încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

În cazul terenului care este deţinut în comun de două sau mai multe persoane, fiecare proprietar datorează impozit pentru partea din teren aflată în proprietatea sa. În cazul în care nu se pot stabili părţile individuale ale proprietarilor în comun, fiecare proprietar în comun datorează o parte egală din impozitul pentru terenul respectiv.

Impozitul pe teren se plătește anual, în două tranșe egale

Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30 septembrie inclusiv. ”Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv, a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. La nivelul municipiului Bucureşti, această atribuţie revine Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Impozitul pe teren, datorat aceluiaşi buget local de către contribuabili, persoane fizice şi juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral până la primul termen de plată”, se arată în Codul Fiscal.

Sunt scutiți de la plata impozitului doar fermierii care dețin terenuri extravilane situate în arii naturale protejate supuse unor restricţii de utilizare sau terenuri care au fost afectate de calamităţi naturale, pentru o perioadă de până la 5 ani. Începând cu data de 1 ianuarie a anului următor celui în care persoana depune documentele justificative.

Scutirea de impozit pentru terenul agricol pentru fermierii afectați de secetă, o idee primită bine de agricultori

O mare parte dintre fermieri au sperat că vor fi scutiți de la plata impozitului pe teren dacă au suferit pagube survenite în urma secetei din 2015. ”Ar trebuie să existe o scutire pentru că dacă fermierul a avut numai pierderi atunci automat trebuie să existe măcar o reducere de 50 la sută. Și în 2016 se anunță un an agricol cu probleme. Dar fermierul nu este întrebat dacă are sau nu bani, el trebuie să plătească dările către stat indiferent de pierderile pe care le-a suferit, ceea ce nu este tocmai în regulă”, ne-a declarat Cristian Lungu, fermier din comuna Dascălu, județul Ilfov.

Și Cornel Stroescu, președintele Camerei Agricole Naționale este de părere că fermierii afectați de calamități naturale ar trebui scutiți pe impozitul pe terenul agricol. După cum se știe, județul Mehedinți, unde Stroescu face și agricultură a fost unul dintre cele mai lovite de secetă în 2015. ”Autoritățile locale ar trebuie să aibă în vedere acest lucru mai ales după un an catastrofal. Măcar o parte din impozitare iar acolo unde au existat suprafețe calamitate 100 la sută, fermierul să fie scutit în totalitate de la impozit, ca să poată să își revinsă și să reia ciclul de producție”, ne-a explicat Stroescu.

Președintele Asociației Producătorilor Agricolo ARAGRA 2008 – Arad, ing. Ioan Andru este de părere însă că cele două, impozitarea și calamitățile, nu au niciun punct comun astfel că fermierii ar trebuie să plătească dările către stat indiferent de cum a fosta nul agricol. ”Eu nu cred că se corelează cele două, impozitul datorat pe teren cu calamitățile. Eu am și renunțat la dosarul pentru despăgubiri deoarece comisia nu cred că a avut o competență legală să facă constatările. În opinia mea a fost mai mult o măsură electorală și mai puțin una care să ajute fermierii. Dar și în aceste condiții nu cred că trebuie asociată calamitatea cu scutirea de impozit pe utilaje sau teren”, ne-a explicat fermierul arădean.

[Ion Pop]

Si parerea lui Andrei, care a scris la articol mi se pare ca trebuie citita:

"Inca o lege abuziva, din categoria „ala mare sa-l manance pe ala mic”.
Toate legile UE au ca scop distrugerea micului fermier, intoxicarea populatiei si mediului.
Cum dovedeste „taranul” ca si-a „lucrat” pamantul, cine constata ?
De ce saracirea si prelucrarea abuziva(mecanizata) a solului, care duce la eroziune, este impusa prin lege ?
De ce e jaful permis prin lege ?
De ce alte tari care au saracit solul platesc fermierii sa nu-l lucreze ?
Noi avem obsesia cu parloaga, partial indreptatita, insa parloaga nu distruge solul si nu e responsabila pentru faptul ca nu avem hrana sanatoasa in comert.
Prefer sa cumpar de la taranii mei care n-au unde-si vinde laptele si ouale decat de la sistemul de crima organizata, platit de guvern din banii prostilor."

1. Codul fiscal pe 2016 a fost facut de guvernul Ponta la sfarsitul anului trecut.

2. Exista o balanta in toate; da, au crescut anumite taxe, dar au si scazut unele, precum TVA-ul.

[AlinB]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

1. Codul fiscal pe 2016 a fost facut de guvernul Ponta la sfarsitul anului trecut.

2. Exista o balanta in toate; da, au crescut anumite taxe, dar au si scazut unele, precum TVA-ul.

Pai japca trebuia sa ramana per total aceeasi, daca nu sa si creasca, nu?

[Ion Pop]

În prealabil postat de abaaaabbbb63

1. Codul fiscal pe 2016 a fost facut de guvernul Ponta la sfarsitul anului trecut.

2. Exista o balanta in toate; da, au crescut anumite taxe, dar au si scazut unele, precum TVA-ul.

La fel si in Germania, Guvernul Socialist aflat in ultimul an inainte de plecare a dat legi foarte antisociale, ca si cadou pentru cei de Centru-Dreapta, pentru ca acestia sa nu isi murdareasca ...minutele. Normalitate in Politica.


Asa zic ei, mai todeauna, dar unde se duc atata Banet?


Ca nu construiesc nici o fabrica iar Poporul duce lipsa de detoate, traind de pe o zi pe alta.


Comunisti si construiau sute de Fabrici in Proprietatea Poporului si Hraneau o tara intreaga, nimeni nu dormea sub pod ( in Germania sunt 500 000).