CREATIE sau EVOLUTIE?

[Krautrock]

În prealabil postat de iuliu46

Tot turui intr-una cu Kant in sus, Kant in jos, eu ti-am spus despre un argument al lui Descartes si tu m-ai trimis imediat sa-l citesc pe Kant ca i-a demolat aluia argumentele. :)
Pai uite asta este argumentul:

http://existentialcomics.com/comic/81

Da, se afla in cartea lui Descartes "Meditatii asupra filosofiei prime". Si cu asta ce e? Argumentul e nevalid! Parca ar fi singurul lucru inexact pe care il intalnim in lucrarile lui Descartes. Sa va dau ca exemplu ideea ca in lume obiectele se marginesc unele pe altele? Altfel spus, pentru Descartes nu exista spatiu vid deoarece el e umplut in intregime, lucru care face oarecum problematica explicarea miscarii. Faptul ca un lucru a fost spus de Descartes, nu inseamna neaparat ca lucrul acela e adevarat. O asemenea idee se crede ca a fost exprimata chiar de catre Aristotel: "Mi-e prieten Platon, dar mai prieten mi-e adevarul".

În prealabil postat de iuliu46

Spune-mi si mie unde anume Kant sau altcineva a reusit sa-i demoleze argumentul lui Descartes.

Vreti sa citesc "Critica ratiunii pure" in locul dumneavoastra?

În prealabil postat de suslik

Ateismul cosmologic este o forma de handicap sufletesc si de rigiditate mentala, dupa mine.

Nu am deloc impresia ca v-ati exprimat ideea intr-o maniera foarte flexibila. Cred ca singurul mod in care ne-ati putea dovedi ca ati inteles cosmologia ateista e sa ne-o explicati chiar dumneavoastra. Ce ziceti, va incumetati? Altfel degeaba spuneti ca e o forma de "handicap sufletesc" sau de "rigiditate mentala", deoarece veti vorbi despre lucruri despre care noi ceilalti nu suntem siguri ca le cunoasteti prea bine.

În prealabil postat de Demetrius

"Factorii" respectivi e lumina necreata.

Factorii respectivi nu fac parte din aparatul explicativ al evolutionismului. Ca dumneavoastra sunteti de parere ca lumina asta necreata sta la baza a tot ceea ce exista, e alta treaba. Asta e teoria dumneavoastra. Teoria evolutionista este insa alta, iar factorii pe care ea ii ia in considerare sunt: variabilitatea indivizilor dintr-o populatie si presiunea factorilor de mediu. Lumina necreata nu face parte din aceasta teorie, ci din a dumneavoastra. Daca vreti sa vorbiti despre evolutionism, incercati sa il intelegeti mai intai, altfel riscati sa faceti tot felul de confuzii.

În prealabil postat de flying

Evolutionismul e religie pentru ca ideea lui ramane neschimbata asa ca Biblia,desi de la Darwin au aparut multe dovezi care il contrazic ,absolut toate dovezile care apar si sunt impotriva evolutionismului sunt machiate ,fardate si asezate in vitrina evolutionista ca ...dovezi evolutioniste.

Vreti sa spuneti ca au aparut tot felul de indivizi care il contrazic. Asta e altceva. William Lane Craig? Chiar credeti ca un asemenea individ sau altii ca el sunt luati in serios de biologii care nu au in primul rand o agenda religioasa? Cat despre machiajul la care sunt supuse dovezile care contrazic evolutia, aici imi miroase a teorie conspirationista. Mie nu-mi plac conspirationistii. Atunci cand mai multi oameni iti spun ca esti beat, ar fi cazul sa mergi la culcare. E prea putin probabil ca toata lumea sa conspire impotriva ta. De ce nu-mi plac conspirationistii? Deoarece se comporta ca betivii care nu vor sa recunoasca sau nu-si dau seama ca au baut.

În prealabil postat de flying

Orice idiot poate sa copie niste nume ca sa para destept.

Idiotul despre care vorbiti, adica eu, va invita sa avem o discutie legata de acesti filosofi din lista pe care in mod idiotesc spuneti ca am copiat-o de undeva. Nu de alta, dar s-ar putea ca dumneavoastra sa-i cunoasteti mai bine. Ce-ati zice ca data viitoare sa incepem cu Ludwig Wittgenstein care mi-a placut foarte mult, iar dupa aceea sa-i luam pe ceilalti la rand in ce ordine doriti dumneavoastra? Sau am oare impresia ca sunteti speriat de limbajul filosofic de vi se pare atat de greu sa citesti asemenea autori? Domnule Flying, filosofia e scrisa de catre oameni si pentru oameni. Orice om cu un pic de minte poate sa o inteleaga, doar ca trebuie s-o abordeze cu metoda. Nu te apuci de Husserl inainte de a fi trecut prin Descartes. Nu te apuci de filosofia kantiana inainte de a intelege cat de cat rationalismul si empirismul. Pana la urma totul e o chestiune de exercitiu. Chiar nu pricep reactia asta a voastra. Va vorbeste omul despre eu stiu ce filosof, iar voi sariti imediat la gatul lui strigand ca individul habar n-are de filosofia respectiva, de parca filosofia ar fi un limbaj superincifrat si accesibil doar celor care au creierul mai mare de un metru cub. Pana la urma am enumerat si eu acolo niste autori despre care mi-am dat seama ca abordeaza alte probleme decat relatia dintre spirit si materie cu care ma batea la cap colegul nostru Palamist despre care incep sa fiu tot mai convins ca e un marxist cu convingeri religioase, adica un crestin dialectic.

În prealabil postat de flying

Aia e concluzia finala,finala? Da' poate concluzia lui Kant despre argumentul moral e alta?
Eu nu l-am citit pe Kant asa ca de ce nu ne prezinti tu,care l-ai citit, argumentatia lui Kant impotriva argumentului ontologic.Daca nu l-ai citit pe Kant ci doar faci pe desteptul o sa vedem in cele ce urmeaza...

Nu exista un argument moral la Kant. In "Critica ratiunii pure" omul isi pune problema conditiilor care fac posibila cunoasterea. In linii mari, cunoasterea este rodul odonarii pe care intelectul (care se ocupa de judecati) si sensibilitatea pura (e vorba de formele alea apriori ale sensibilitatii care sunt timpul si spatiul ca intuitii pure ce ordoneaza perceptia si nu provin din exterior ci apartin subiectului cunoscator) le induc asupra datelor sensibile. In afara de intelect si sensibilitate, omul mai are ratiune. Ratiunea teoretica ghideaza cunoasterea. Adica ideea de subiect unic al tuturor judecatilor noastre (pe care Kant o numeste suflet pentru a nu se abate de la traditia filosofica) asigura unitatea cunoasterii, idealul ratiunii pure determina cunoasterea umana de a progresa in actiunea ei de a cauta adevarul. Cu alte cuvinte aceste idei asigura ratiunii teoretice rolul de "motor al cunoasterii" si fac din noi mai mult decat simple masinarii. Scuzati exprimarea mai putin kantiana, dar asa mi-e mai usor sa explic fara sa silesc lumea sa caute in dictionarul de filosofie. Pana la urma scopul e sa pricepem ideea. Acuma, ideilor astea ale ratiunii pure nu le corespunde nimic in lumea fenomenelor si nu se poate demonstra prin nicio metoda, nici empirica, nici logica faptul ca "sufletul" sau "Dumnezeu" sau "nemurirea" exista. Dupa cum ziceam, chiar in aceasta carte Kand da jos cu argumentul ontologic, pentru ca lucrurile sa fie clare.

Pe langa ratiunea asta teoretica, ce ajuta la cunoasterea lumii, ratiunea are si o utilizare practica. Iar despre aceasta Kant scrie in "Critica ratiunii practice". Sa luam "idealul ratiunii pure" pe care Kant, tot pentru a respecta o traditie filosofica o numeste "ideea de Dumnezeu". Daca ratiunea nu ar contine un ideal, atunci actiunile noastre nu ar putea fi raportate la un principiu suprem. Am actiona dupa cum ne vine pe moment si am gasi justificare la orice prostie pe care am face-o. In realitate doar anumite fapte sunt justificate: cele morale, adica acele fapte care isi au sursa in ratiunea pura. Si pentru ca ratiunea e universala, adica exista la toti, doar acele actiuni sunt morale care ar ajuta la construirea unei lumi rationale. Spune Kant la un moment dat: "actioneaza astfel incat maxima vointei tale (motivul, scopul cu care faci ceea ce faci - e observatia nota mea) sa poata servi oricand drept principiu al unei legislatii universale". Cu alte cuvinte, actioneaza numai din ratiune, asa cum ar trebui sa actioneze orice om. Daca ratiunea nu ar avea un ideal, morala n-ar mai fi posibila, deci idealul ratiunii pure e o conditie de posibilitate a moralitatii. Nici vorba ca Immanuel Kant sa aduca vreun argument moral. El spune doar ca moralitatea e posibila deoarece ratiunea fiecarui om contine ideea de perfectiune. Ca unii nu vor sa tina seama de ratiunea lor, e alta treaba. Mai sunt si din acestia.

Ca o observatie, domnule Flying, faptul ca recunoasteti ca nu l-ati citit pe Kant, v-a fost util, deoarece ati beneficiat de o explicatie, buna, proasta, cum o fi ea... In sfarsit nu mai ma simt singurul individ nestiutor de pe aceasta planeta. Eu zic sa incepeti cu "Critica ratiunii practice". E un pic mai digerabila decat celelalte carti ale sale. Dar dupa aia trebuie neaparat parcursa "Critica ratiunii pure", chiar cu riscul de a da cu ea de pereti de nervi, pentru ca la final sunt lamurite raporturile dintre ratiunea teoretica si cea practica. La mine asta a fost ordinea, cu observatia ca eu l-am inceput pe Kant cu "Prolegomenele" pe vremea cand habar n-aveam de filosofie si aproape ca mi-am prins urechile si abia dupa aceea m-am apucat de "Critici" in ordinea in care v-am zis. Va previn insa ca filosofia e o boala la fel de grea ca pescuitul si daca v-a prins, nu mai exista leac.

Dar avand in vedere ca spuneati ca sunt certat cu logica, ma gandesc foarte serios sa ma apuc de pescuit. Nu de alta, dar asa pot studia mai bine evolutia speciilor sub actiunea selectiva a factorilor de mediu dar si sub actiunea selectiva a unditelor pe care le arunca pescarii pentru a prinde pestii mai putin adaptati sa perceapa capacanele intinse din exteriorul lumii lor.