dati-mi un sfat

În prealabil postat de ioan cezar

Dusmanii credintei si mantuirii noastre nu sunt fratii de alte confesiuni, nici macar ateii nu sunt, ci intunericul din noi si otrava rautatii din inima proprie. Fariseul dinlauntrul nostru ne e dusman de moarte, iar nu semenii.

Aşa cred şi eu.

În ce priveşte întrebarea topicului, mi-e greu să dau un sfat. Dacă aş fi, însă, în situaţia descrisă şi aş avea reţineri, cred că le-aş asculta. Fie şi din cauză că nu e bine să faci ceva cu inima îndoită, după cum îndeamnă Apostolul Pavel (nu mai ţin minte în ce loc).

În prealabil postat de anna21

Pentru initiatoarea topicului (despre aparitiile marianice popularizate):
http://www.razbointrucuvant.ro/recom...ntena-3-video/


Pentru Ioan Cezar:
Va cunosc deja opiniile new ageiste si patima/exaltarea cu care le traiti. Nu va mai straduiti sa-mi dati replici.

ABC credintei ortodoxe ne invata: nu pleca urechea la invataturi straine. Pana si copilul meu de 8 ani stie sa explice ca nu toti se inchina aceluiasi Dumnezeu (mai mult, chiar crestin sa te crezi, daca nu cunosti ortodoxia risti sa te inchini plasmuirii mintii tale - deci unui idol!).

Biserica ortodoxa opreste explicit rugaciunea comuna cu ereticii sau schizmaticii. Nu exista o "ridicare" a acestor canoane, nu exista exceptii etc... Este foarte clar.
Dupa aproape 1700 ani de la Laodiceea ni se pare ca ne-am desteptat in credinta si putem sa ne rugam cu eretici sau eterodocsi! Ca interdictia a fost data de forile marului (pentru aia "slabi in credinta"!)

Nu stiu cat ii pica credinta ca varul de pe perete (desi comparatia este extraordinara, daca se roage cu altii - asa e credinta, ca varul!)

(Student la teologie? ohoho!)

(PS. Asta-mi aminteste.. cand se organizau grupuri de rugaciune pe net si ceream binecuvantare duhovnicului, imediat devenea alert : "esti sigura ca in grupul tau sunt NUMAI ortodocsi?" Cam asa punea problema)

Pace si rodnicie a credintei sa va daruiasca Bunul Dumnezeu, dumneavoastra si familiei dumneavoastra! AMIN+

P.S. Cred ca exista anumite deosebiri, doamna, intre situatia de viata a userului "izmenuzza", inclusiv situatia in care ea se afla in dialog cu noi (asta pe de o parte, una la mana) si grupul de rugaciune pe care l-ati amintit (pe de alta parte). In acest ultim caz, al grupului, imi pare si mie cu totul firesc ce spunea parintele. Nu am nici o obiectie.

Cat despre New-Age, eu cred ca dumneavoastra vedeti in mine un adept sau un contaminat New-Age intrucat ... asta ati pus in mine. Gasiti in mine ce-ati sadit deja, in graba, pripindu-va in momentele din trecut sa trageti concluzii. In acest caz nu am cum sa sparg cercul imaginatiei/preconceptiei, care: din dvs. porneste, in dvs. se inchide.

Credeti cum si ce voiti, desigur. Ma mahneste un pic, dar nu imi strica oleaca de disconfort. Chiar va multumesc pentru re-etichetare. (Ca aceasta re-etichetare va este de vreun bun folos, asta eu ma indoiesc sa se intample. Imi pare rau.)

În prealabil postat de N.Priceputu

Aşa cred şi eu.

În ce priveşte întrebarea topicului, mi-e greu să dau un sfat. Dacă aş fi, însă, în situaţia descrisă şi aş avea reţineri, cred că le-aş asculta. Fie şi din cauză că nu e bine să faci ceva cu inima îndoită, după cum îndeamnă Apostolul Pavel (nu mai ţin minte în ce loc).

Si eu le-as asculta. Cu urechea, Cristian, cu urechea inimii, cu urechile cele de auzit...:) Nu insa inainte de a-mi face, cu acest binecuvantat prilej (incercare) un atent examen al constiintei. Altminteri ma trezesc ca ascult (in sensul ca urmez neconditionat si obedient, precum cateaua lui Pavlov ori precum roboteii lobotomi) orice retinere, orice soapta, fara minim proces de sine, fara strop de discernamant.
Pai eu am constatat, frate, ca dimpotriva: credinta vie, asa cum mi se pare ca traiesc eu la nivelul meu de broscar si asa cum am citit ca au trait-o in viata de zi cu zi cuviosii, credinta vie ESTE UN PROCES SINUSOIDAL, IAR NU O BARA FIXA DE OTEL. Este un permenent proces de confruntare cu sine, este o necontenita lupta cu indoiala, cu ipotezele despre tine si Mila Domnului fata de tine omul credincios, este un lant de decizii dilematice, este o perpelire continua, rasplatita uneori cu harul pacii si al linistii, alteori insotita cu sfanta oboseala, alteori cu caderi mari si pierderi ale harului.
CREDINTA NU E DE LA SINE INTELEEASA CI E O LUPTA CARE TREBUIE DES RECASTIGATA, FIIND ADESEORI PIERDUTA. Cine crede altfel, ori e mort sufleteste si viseaza ca crede, ori se minte pe sine de crapa pietrele... Dar nu vede.

Inainte sa postez opinia mea m-am imaginat cateva clipe in locul surorii noastre. Apoi am cugetat mai mult asupra situatiei de ansamblu.
Si mi-am dat seama de un lucru: nu Il avem pe Hristos in inima noastra (macar ca Il iubim asa cum ne duce pe fiecare credinta, cata este) ca sa facem lectii de cateheza la nesfarsit si ca sa preamarim justetea politicii unora dintre fractiunile ideologice ale Bisericii (ma refer la pastorii foarte radicali, care pazesc imunitatea sistemului de credinciosi, ca un fel de celule albe cu dintii-fierastrau ai enzimelor lor). Cand ma rog la Dumnezeu putin imi pasa de teologia unui radicalist ortodoxist numit x sau y. La Domnul sunt atunci, nu la citatul din pixulescu sau vasilescu, sa fie sanatos! Nu teologhisesc cand ma rog!!! Plang, soptesc, ascult launtrul, imi strunesc atentia la rugaciune, iata astea fac si altele asemenea.
Doar n-o sa-mi obturez singur zvacnetul inimii gandindu-ma la nu stiu ce oprelisti ale nu stiu cui. Sunt atat de multe precizari in Biserica in legatura cu chestiunile astea pe care insa unii le iau dor cum si cat le convine. Aceasta apucatura a mintii nevrotice se numeste in diverse chipuri si este o selectare, o extragere si o subliniere a unor elemente, acelea care convin nucleului nevrotic (uneori celui psihotic). Nu castiga omul nimic facind asa, dimpotriva, isi hraneste boala cu uinca un verset, cu inca o pravila proasta, cu inca un sfant pe care de fapt il batjocoreste. Viata credintei e ceva ce tine mereu de ansambluri, iar nu de parti. Dar noi scotomizam si selectam doar ce convine micilor noastre interese meschine. Iata pericolul, in cateva vorbe schitat.
Pe Hristos Il avem in primul rand ca sa trecem peste necazuri, peste scarbe, prin incercari si ispite. Uneori aroganta si autosuficienta noastra sunt atat de mari incat alegem mai degraba sa nu dam curs sentimentelor noastre omenesti, negindu-le mai degraba si sugrumindu-le, decat sa ne ascultam soapta inimii. In definitiv, daca fiind silit de imprejurari ma rog la un moment dat intr-o moschee sau o catedrala gotica, fiind eu cu gandul la Dumnezeu ASA CUM SIMT SI CRED CA ORTODOX (altfel cum ar fi de fapt posibil???, cata vreme eu sunt cine sunt si cum sunt: ortodox, iar nu de alta confesiune), nu cred ca imi ranesc sufletul.

O situatie de exceptie nu se abordeaza cu aceleasi procedee ca situatiile obisnuite, Cristian... Putina flexibilitate in plus ar fi de dorit. Incrancenarea si ideatia fixista e o limita, Cristiane, nicidecum o virtute. Eu asa cred.

În prealabil postat de ioan cezar

ASA CUM SIMT SI CRED CA ORTODOX (altfel cum ar fi de fapt posibil???, cata vreme eu sunt cine sunt si cum sunt: ortodox, iar nu de alta confesiune), nu cred ca imi ranesc sufletul.

Poate în locul ei şi eu aş face ca tine, pentru că nu mi-aş simţi ameninţat felul în care cred. Deja ştiu cum cred şi de ce sunt ortodox. Sora care a pus întrebarea, însă, pare nesigură, poate din cauză că nu are foarte clare reperele dreptei credinţe.

În prealabil postat de N.Priceputu

Poate în locul ei şi eu aş face ca tine, pentru că nu mi-aş simţi ameninţat felul în care cred. Deja ştiu cum cred şi de ce sunt ortodox. Sora care a pus întrebarea, însă, pare nesigură, poate din cauză că nu are foarte clare reperele dreptei credinţe.

Poate... Ea stie mai bine ce si cum...
Ne-a cerut un punct de vedere. Eu l-am precizat pe-al meu, un oarecare punct de vedere sub soare, unde-i loc si de balarii ca mine, nu doar de alese flori si arbori ai credintei veritabile.

Mai departe, pace ei si Domnul s-o ocroteasca si sa o lumineze cu harul Lui! AMIN+

Dacă te-a mâhnit comentariul meu, îţi cer iertare.

În prealabil postat de N.Priceputu

Dacă te-a mâhnit comentariul meu, îţi cer iertare.

Nu, dragul meu, tu deocamdata nu ai reusit sa ma mahnesti, de cand ne stim...:) Ma mahnesc unele alte lucruri.... in om, in omenesc, in mine si in lume...
Ai perceput bine disconfortul meu, dar nu tu ma mahneai, scuza-ma ca m-am exprimat asa incat sa te impovarez cu vreun fel de grija in sensul asta. Problema e la mine, Cristian.
Domnul fie cu noi!

[glykys]

În prealabil postat de MihaiG

Şi, evident, cel care are este mandatat să exercite sau să exprime autoritatea Bisericii Ortodoxe este tocmai domnu Decebal, cel care pe alt thread, nu mai departe de astăzi, îl lua la puricat pe fostul întâistătător al BOR, Patriarhul Teoctist......

Domnule MihaiG, va pun o intrebare din pura curiozitate si nu e musai sa imi rapsundeti daca nu doriti. Dvs., catolic fiind, daca ati pleca sa munciti in Grecia sau in Rusia si ati locui intr-un oras in care nu exista biserica catolica, ce ati face? V-ati duce duminica la biserica ortodoxa?

[catalin2]

În prealabil postat de ioan cezar

Cat despre New-Age, eu cred ca dumneavoastra vedeti in mine un adept sau un contaminat New-Age intrucat ... asta ati pus in mine. Gasiti in mine ce-ati sadit deja, in graba, pripindu-va in momentele din trecut sa trageti concluzii. In acest caz nu am cum sa sparg cercul imaginatiei/preconceptiei, care: din dvs. porneste, in dvs. se inchide.

Credeti cum si ce voiti, desigur. Ma mahneste un pic, dar nu imi strica oleaca de disconfort. Chiar va multumesc pentru re-etichetare. (Ca aceasta re-etichetare va este de vreun bun folos, asta eu ma indoiesc sa se intample. Imi pare rau.)

Ca sa fie de incurajare, eu cred ca in ultimul timp ai facut mari progrese si stii ca nu conteaza unde suntem acum, ci unde vom fi peste un timp.
Ca despre dreapta credinta, nu avem ce sa facem, trebuie sa recunoastem ca la fel ca in biserici si pe forum tot femeile/fetele sunt mai tari. De cand sunt pe forum am constatat ca multe doamne/domnisoare inteleg dreapta credinta complet, fara derapaje ecumeniste. Barbatii sunt mai comozi, mai caldicei, inteleg mai superficial (unii).
Pot spune ca am invatat multe de la Anna21 despre invatatura ortodoxa, unele link-uri date si de mine au fost preluate de la ea. Nu ar strica sa ne smerim si sa invatam de la cine putem.

Multumesc pentru incurajare. Daca am progresat in sensul bun, cu siguranta asta se datoreaza dialogului bogat de pe forum, in mod aparte atentionarilor tale care mi-au folosit de multe ori.
Cat despre userul anna, eu ii doresc tot binele si imi pastrez pozitia de distantare. Am motivele mele foarte clare, Catalin.
E posibil insa ca viitorul sa rezerve surprize. Sunt deschis la schimbare (a mea, a semenului), daca e una pe care o agreez si eu.
Din pacate nu am deloc o viziune optimista in privinta omenescului. Or avea oamenii o lumina in adincul sufletului, asta nu neg nicidecum, dar de aici pana la ce cred ei si cum se poarta, oho, e cale lunga. Imi pare rau s-o spun dar m-am vindecat de inocenta. Deh, avatarurile meseriei si ale trecerii prin viata.