Omul a fost creat vegetarian

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de maria32

http://www.sciencebasedmedicine.org/index.php/385/ un singur exemplu. Mie cele spuse acolo mi se par destul de pertinente.

După o lectură rapidă, iată şi prima prostie pe care mi-a fost dat să o citesc. Auzi logică din partea cui a scris-o - şi habar nu am cine e autorul ei:

He marshals a lot of evidence, but is it sufficient to support his recommendation that everyone give up animal protein entirely, including dairy products? I don’t think so. There are legitimate concerns that such a diet may not be without risks. Even Campbell recognizes that strict vegetarians are likely to need vitamin B12 supplementation. If cow’s milk is prohibited for growing children and osteoporotic adults, they will likely need a supplemental source of calcium and vitamin D. Without careful nutrition guidance, children deprived of milk might end up malnourished. Breast milk is animal protein – should we avoid breast-feeding too?

Ce zici, fain silogism, nu? Spune el (sau ea), care îi contestă lui Campbel argumentele raţionale după munca acestuia de o viaţă.

[maria32]

În prealabil postat de Florin-Ionut

După o lectură rapidă, iată şi prima prostie pe care mi-a fost dat să o citesc. Auzi logică din partea cui a scris-o - şi habar nu am cine e autorul ei:

He marshals a lot of evidence, but is it sufficient to support his recommendation that everyone give up animal protein entirely, including dairy products? I don’t think so. There are legitimate concerns that such a diet may not be without risks. Even Campbell recognizes that strict vegetarians are likely to need vitamin B12 supplementation. If cow’s milk is prohibited for growing children and osteoporotic adults, they will likely need a supplemental source of calcium and vitamin D. Without careful nutrition guidance, children deprived of milk might end up malnourished. Breast milk is animal protein – should we avoid breast-feeding too?

Ce zici, fain silogism, nu? Spune el (sau ea), care îi contestă lui Campbel argumentele raţionale după munca acestuia de o viaţă.

Si totusi.... Observations from other countries tend to contradict the correlations found in China. The African Maasai eat a diet high in animal protein (meat, milk and blood from their cows) – yet they have low blood cholesterol levels and low rates of heart disease. Among the Eskimos (who ate an animal-based, very high protein, high fat diet) heart disease was practically unknown.

Campbell doesn’t attempt to explain a glaring exception to his data: stomach cancer rates are higher in China than elsewhere in the world – he doesn’t even mention that fact.

Sunt f multe contradictii vis-a-vis de studiul acesta facut doar pe chinezi apropo, sa nu uitam ca nu toti avem acelasi bagaj genetic.

[AlinB]

Sunt mai multe astfel de articole care se centreaza asupra alimentatiei dintr-o anumit zona geografica, incercand intr-un mod subiectiv sa scoata in evidenta anumite alimente in defavoarea altora.

De fapt, daca asta este si scopul declarat al "studiului" (iar daca nu e declarat se poate usor deduce care este de fapt scopul) atunci mai mult ca sigur sunt suficiente elemente de subiectivism.

Adevarul este ca de-a lungul timpului, in fiecare zona geografica s-a stabilit un anumit regim alimentar optim, in concordanta cu specificul zonei.

Optim in doua sensuri:
1. hrana asimilata in proportii echilibrate pentru sanatate
1. organismul s-a adaptat la procesarea hranei din zona respectiva

Fara aceasta adaptare si medicina moderna, bolilor de nutritie ar fi inclinat negativ si mai mult balanta natalitatii.

In schimb, in lumea moderna ce avem?
1. mancare intens procesata, cu adaosuri chimice care se cumuleaza, fiind uneori in cantitati peste capacitatea de eliminare a organismului.
2. hrana nu mai tine cont de raportul cu mediu, necesarul real
3. sendentarism, poluare, stres

O diferenta foarte mare a mai facut-o probabil inca un element care merita o analiza aparte: factorul selectie naturala.

Fara medicina moderna, cei care nu erau suficient de robusti si adaptabili mureau, de multe ori chiar din copilarie.

In civilizatia moderna, acestia supravietuiesc de cele mai multe ori, perpetuand gene problematice si inclinand negativ balanta statistica a bolilor, inclusiv cele care rezulta din intoleranta la anumite alimente (de lipsa alimentatiei sanatoase am vorbit deja).

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de AlinB

Sunt mai multe astfel de articole care se centreaza asupra alimentatiei dintr-o anumit zona geografica, incercand intr-un mod subiectiv sa scoata in evidenta anumite alimente in defavoarea altora.

De fapt, daca asta este si scopul declarat al "studiului" (iar daca nu e declarat se poate usor deduce care este de fapt scopul) atunci mai mult ca sigur sunt suficiente elemente de subiectivism.

Adevarul este ca de-a lungul timpului, in fiecare zona geografica s-a stabilit un anumit regim alimentar optim, in concordanta cu specificul zonei.

Optim in doua sensuri:
1. hrana asimilata in proportii echilibrate pentru sanatate
1. organismul s-a adaptat la procesarea hranei din zona respectiva

Fara aceasta adaptare si medicina moderna, bolilor de nutritie ar fi inclinat negativ si mai mult balanta natalitatii.

In schimb, in lumea moderna ce avem?
1. mancare intens procesata, cu adaosuri chimice care se cumuleaza, fiind uneori in cantitati peste capacitatea de eliminare a organismului.
2. hrana nu mai tine cont de raportul cu mediu, necesarul real
3. sendentarism, poluare, stres

O diferenta foarte mare a mai facut-o probabil inca un element care merita o analiza aparte: factorul selectie naturala.

Fara medicina moderna, cei care nu erau suficient de robusti si adaptabili mureau, de multe ori chiar din copilarie.

In civilizatia moderna, acestia supravietuiesc de cele mai multe ori, perpetuand gene problematice si inclinand negativ balanta statistica a bolilor, inclusiv cele care rezulta din intoleranta la anumite alimente (de lipsa alimentatiei sanatoase am vorbit deja).

Două citate:

"Eu prefer imaginea de ansamblu, pentru ca noi
investigam incredibila complexitate si subtilitate a naturii
însasi. Am dorit sa investighez în ce fel se coreleaza cu boala
diversele tipuri de alimentatie - aceasta fiind ideea de baza a
cartii. Toate componentele din mâncare lucreaza împreuna pentru a
crea fie sanatatea, fie boala.Cu cât consideram mai mult ca o
singura substanta chimica poate fi caracteristica unui aliment
în întregime, cu atât ne împotmolim într- o tâmpenie. Dupa
cum vom vedea în partea a IV-a a cartii, acest mod de gândire
a generat mult din stiinta de slaba calitate. Asadar, eu spun ca
avem nevoie de mai mult, nu de mai putin din abordarea
numita de colegul meu „ tragere cu tunul". Trebuie sa luam
mai mult în atentie tiparele alimentare si alimentele integrale.
Înseamna oare ca aceasta abordare este singura cale de a face
cercetare? Desigur ca nu. Consider eu ca descoperirile din
Studiul China constituie dovada stiintifica absoluta? Desigur,
NU. Ofera acesta suficiente informatii în vederea luarii unor
decizii practice? Absolut, DA."

"Este oare posibil ca factorii genetici ai unui grup sa îi
faca sa fie mai susceptibili la boala de inima? Noi stim ca nu
este cazul, deoarece în cadrul unui grup cu aceeasi
mostenire genetica se observa o relatie similara între dieta si
boala. De exemplu, barbatii japonezi care traiesc în Hawaii
sau California au un nivel mult mai ridicat al colesterolului
sanguin si o incidenta mult mai mare a bolii de inima fata
de barbatii japonezi care traiesc în Japonia.
Cauza tine, în mod evident, de mediu, deoarece
majoritatea acestor oameni au aceeasi mostenire genetica."

[patrunjeluldigital]

Vreţi să trăiţi mult, dar mai ales bine (sănătos)? Faceţi-vă... vegetarieni!
http://www.descopera.ro/dnews/105471...fost-dezvaluit

[cristina2012]

În prealabil postat de DragosP

Mai ales mămăliga dacică, cum arată izvoarele istorice, era făcută cu cartofi.

Tare gluma... ma refeream la secolele trecute. Cat priveste mamaliga dacica... era facuta cu mei.

[Ekaterina]

In Revista OrthoGraffiti am citit un articol ce trateaza mai multe aspecte dezbatute in acest topic, oferind anumite lamuriri.

"În dimensiunea alimentară, postul ortodox presupune înfrânarea de la produsele „de dulce” – carne, ouă, lapte cu toate derivatele lui, adică tot ce conţine proteină animală şi predispune, în cantităţi crescute, la agresivitate. Este o chemare spre reîntoarcere la starea edenică, atunci când primii oameni se hrăneau numai cu vegetale. În schimb, catolicilor le este permis consumul de lactate şi ouă, nu şi de proteine din carne. Dar de când a fost îngăduit consumul de carne?

„Şi a zis Dumnezeu: Iată am dat vouă toată iarba ce face sămânţă de semănat, care este deasupra a tot pământul, şi tot pomul care are întru sine rod cu sămânţă de semănat va fi vouă mâncare. Şi tuturor fiarelor pământului şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor vietăţilor ce se târăsc pe pământ, care au în sine suflet viu, toată iarba verde de mâncare. Şi s-a făcut aşa” (Facere 1, 29-30).

Dintru început, când pământul şi toate făpturile erau încă noi, oamenilor şi chiar animalelor li s-a dat să se hrănească doar cu verdeţuri. Sfântul Vasile cel Mare nuanţează: „Dumnezeu nu a zis «V-am dat peştii spre mâncare, v-am dat vitele, târâtoarele şi cele cu patru picioare». Nu pentru aceasta le-a făcut, zice Scriptura. În fapt, întâia legiuire îngăduia folosirea fructelor, că încă eram socotiţi vrednici de Rai. Ţie, ca şi fiarelor sălbatice şi păsărilor, se dau fructe, verdeţuri şi ierburi. Şi totuşi aceste fiinţe, supunându-se legii firii, se hrăneau cu fructe” (Sfântul Vasile cel Mare, Despre obârşia omului- II, pag. 6-7).

După ucigătorul Potop mondial, Creatorul a repetat binecuvântarea edenică către înţeleptul Noe, cu câteva amendamente: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l stăpâniţi pe el… sub mâinile voastre le-am dat. Şi tot ce se mişcă şi viază va fi vouă de mâncare, ca nişte buruieni de ierburi le-am dat vouă toate” (Facere 9, 1-3). Se înţelege şi de aici că „ab initio”, animalele şi omul erau ierbivore şi frugivore. Ştiinţa actuală, făcând uz de ceea ce se ştie despre materie, despre anatomia şi fiziologia carnivorelor, va protesta. Înainte de căderea omului în păcat, proprietăţile materiei şi legile ei erau diferite, din moment ce o dată cu omul, toată creaţia a cunoscut stricăciunea. Compatibilitatea trupurilor făpturilor cu materia înconjurătoare era alta: îngăduia nu numai asimilarea, dar chiar asimilarea fără resturi, aşa cum va fi în Împărăţie după transfigurarea materiei la Parusia Domnului. Suport al vieţii era atunci şi va fi din nou în viaţa veşnică din Împărăţia Cerurilor harul divin, nu aportul extern de materie pe post de combustibil.

După neascultarea protopărinţilor Adam şi Eva „făptura a fost supusă deşertăciunii, nu de voia ei, ci din cauza aceluia care a supus-o” (Romani 8, 20), iar harul sfânt s-a retras treptat. Materia şi-a schimbat proprietăţile, asimilabilitatea deplină a vegetalelor de către orice animal a încetat. Atotştiinţa şi preştiinţa divină au făcut ca El să aşeze din start în raţiunile lor posibilitatea contracarării acestei schimbări.

Necuvântătoarele care aveau în ele raţiunea de a fi carnivore, implicit anatomia şi fiziologia adecvate, au trecut la consumul de carne. Aşa se înţelege de ce Dumnezeu nu s-a mai referit la animale în porunca noahică, precum şi afirmaţia că, după alungarea din rai, omul a găsit animalele ostile, după ce mai înainte toate îi erau supuse pentru harul ce era în el. Întăreşte prin cuvânt mesajul postitorul Vasile al Cezareei: „Dar, după Potop, când omul şi-a schimbat felul vieţuirii şi s-a depărtat de hotarul rânduit lui, Domnul, cunoscând că omul este risipitor, i-a îngăduit folosirea tuturor felurilor de hrană. Prin această îngăduinţă, şi celelalte dobitoace au fost slobozite să le mănânce. De-atunci leul este mâncător de cărnuri şi tot de atunci caută vulturii stârvuri” (op. cit., 6-7).

Potrivit noilor împrejurări după Potop, i s-a îngăduit salvatorului Noe să mănânce carne. Şi cum lui Adam i s-a dat porunca să ţină un post – nemâncarea din pomul cunoştinţei binelui şi răului – la fel şi lui Noe i se dă o poruncă: să nu mănânce sângele. După rânduiala alimentară a iudeilor, sângele scurs dintr-un animal junghiat, iar nu sugrumat, era adus prinos lui Dumnezeu. O lămurire importantă aduce Sfântul Ioan Gură de Aur, care afirmă că porunca privitoare la sânge a fost dată spre a se împotrivi înclinaţiei omului spre ucidere, spre a-l face blând, îngăduindu-i totuşi să mănânce carne. În învăţătura Apostolilor descrisă în „Fapte”, una dintre poruncile date neamurilor convertite la învăţătura lui Hristos, referitoare la regimul alimentar, era aceea de a nu mânca animale sugrumate din care sângele nu se scursese (cf. Fapte 15, 20, 29). Însă consumul de carne era permis pentru slăbiciunea firii (Fapte 10).

Astăzi s-a observat că mari consumatori de proteine animale sunt mai predispuşi către agresivitate şi îşi înalţă mai greu rugăciunea către cer. Nu întâmplător, experienţa milenară a monahismului răsăritean demonstrează la ce culmi de rugăciune şi spiritualizare pot ajunge postitorii, renunţând la consumul de carne, dar mai ales la patimile devoratoare. În acest ton încheie marele Vasile: „Astfel era întâia zidire, şi tot astfel va fi reaşezarea ce va să vie. Omul se va întoarce la vechea sa alcătuire, lepădând răutatea, viaţa împovărată de griji, robirea sufletului faţă de nevoile zilnice. După ce va fi lepădat de toate, se va întoarce la viaţa Raiului cea nerobită patimilor cărnii, cea slobodă, viaţa întru apropierea lui Dumnezeu, părtaş vieţii celei îngereşti”. Preot Cornel Dragoş"

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de Ekaterina

"Însă consumul de carne era permis pentru slăbiciunea firii (Fapte 10)."

Nu pricep vorba asta. La ce se referă această slăbiciune a firii, la satisfacerea poftei pentru delicioasa, nu-i așa, grăsime animală? Da, și mie îmi place gustul cărnii, recunosc. Dar nu o mănînc!

Sînt foarte, dar foarte curios ce ar spune Sfinții Părinți relativ la consumul de carne astăzi. Și în ce fel ar fi rînduiala postului, adică dacă pe lîngă înterzicerea proteinelor animale s-ar adăuga la lista neagră și alte materii ucigătoare de trup și, indirect, de suflet.

[AlinB]

În prealabil postat de Florin-Ionut

Nu pricep vorba asta. La ce se referă această slăbiciune a firii, la satisfacerea poftei pentru delicioasa, nu-i așa, grăsime animală? Da, și mie îmi place gustul cărnii, recunosc. Dar nu o mănînc!

Se poate referi foarte bine la faptul ca organismul uman, nu mai este cel dinainte de cadere si carnea sa fie necesara pentru "intarea" organismului, el singur nemaiputand sa se sustina corespunzator exclusiv cu fructe si seminte ca in Rai.

In rest, cu astfel de studii se incearca de a stabili corelatii intre anumite date statistice de la care se ajunge fara nici o dovada stiintifica practic la a indica false cauzalitati arata spre o ignoranta a multora in chestiunea "corelatie nu inseamna neaparat cauzalitate".

Doua link -uri interesante in problema asta, care merita studiate in detaliu:

Dieta vegetariana si vegana la copii
http://www.cristianmargarit.ro/2013/...egana-la-copii

Parerea mea despre "studiul China"
http://www.cristianmargarit.ro/2013/.../studiul-china

Problema cea mai mare cu carnea la ora actuala, este sursa - carnea obtinuta indutrial in mod clar nu este benefica si chiar si cea "de tara" nu ofera prea multe garantii in ziua de azi, concentratele si antibioticele au ajuns si in gospodaria taranului.

La fel si cu ingrasamintele chimice si pesticidele, poate chiar folosite neinspirat si in exces.

Insa consumul ocazional de peste oceanic (nu de crescatorie intensiva unde la fel este hranit cu concentrate - ca pastravul, pangasius, etc.) cred ca este ok si nu vad nici un motiv rational pentru care ar fi refuzat.

[Parascheva16]

Recomand aceasta carte:
http://www.librariasophia.ro/carti-N...a-so-8343.html

si video:

http://www.youtube.com/watch?v=VUXjiDyLls0

http://www.youtube.com/watch?v=cLBoKDRAoaE

(este vb. despre alimentatie)