Poate deveni abstinenta o problema?

[dobrin7m]

În prealabil postat de ory

PROBABIL AICI EXPRIMAM IDEALUL, NU REALUL ! Este frumos sa visam, dar daca suntem lezati pana peste masura, este si mai frumos sa ne trezim la realitate .
Din pacate familia mea nu este/nu a fost asa( parinti), nici familia celui de langa mine, nici a rudelor mele, nici a rudelor lui, nici a rudelor lor, a celorlalti....nu prea traim ca-n povestile plauzibile si mangaietoare de urechi. Iar multi barbati, nu doar ca nu sunt capabil sa fie capi ai familiilor lor, ci sunt chiar surpatorii conceptului familial, cosmarul copiilor, fratele alcoolului si a maniei, fumegatorul casei.

Draga mea Ory, ce iti spun eu acum am invatat eu insumi prin viata mea.
Exprima realul.
Daca femeia se schimba macar si cu un pas in sus catre Domnul, va reusi prin Dumnezeu, ca fumegatorul casei sa fumege din ce in ce mai putin pana se va stinge. Si te asigur ca stiu bine ce spun. ca doar fumegatorul casei nu a facut pact cu diavolul si nici nu este diavolul insusi.
Este si el creatia lui Dumnezeu, un om care poate a cazut in pacate si patimi, manipulat de diavol impotriva celui mai curat. Nu iti ramane decat sa iubesti creatia lui Dumnezeu si sa pui nadejde la Domnul , sa ceri sprijin curat si atunci si el treptat va da jos pacate si va alunga patimi.
Daca nu stii cum sa faci, asta nu inseamna ca nu se poate. la Dumnezeu toate sunt cu putinta. Noi doar trebuie sa intelegem asta.
Dar insasi a vedea fumegatorul fara sa vedem ca poate noi , femeia, suntem scaparatorul ce aprinde focul este o mare inselare. Intotdeauna, in cuplu, daca unul are patimi grele , celalalt nu este sfant.
daca femeia este drept credincioasa in fata lui Dumnezeu atunci barbatul va simti asta prin simturi. Si acolo unde este acest fapt, acolo, patima este alungata.

Nu poti, tu femeie asta? Nu ai ajuns la masura de a fi drept credincioasa, de a lasa pe Dumnezeu sa lucreze. Inca te mai increzi in puterea de convingere, de iubire, (daca ma iubesti pe mine atunci ma asculti si nu mai bei, sau nu mai "fumegi"), in puterea ta de pedagog, si schimbare a celuilalt.
Aceasta putere o are Dumnezeu , tu doar ceri ajutorul Lui, si stai asa, cum sta monahul la rugaciune, stai asa si lasi pe Dumnezeu sa lucreze pentru tine.
Slava lui Dumnezeu pentru toate!

[dobrin7m]

Aceste cuvinte ale mele sunt prea sarace ca sa exprime exact puterea lui Dumnezeu de schimbare si in femeie si in barbat , intr-un cuplu. Nu am cuvinte sa exprim corect , ceea ce inseamna cu adevarat Hristos si Duhul Sfant si cum lucreaza El in familia crestina.

[dobrin7m]

Un bun Parinte din Muntele Athos spunea asa: atunci cand doi oameni se unesc prin taina cununiei atunci numele lor unul catre altul este "iubire". Atunci femeia isi va striga barbatul cu numele "Iubire" iar barbatul isi va striga femeia cu numele tot de "Iubire" si asta pana vor inchide ochii.

[ory]

Nu stiu, nu vreau sa-ti stric duiosia si credinta cu care vorbesti....totusi, viata nu merge asa precum exprimi, pur si simplu nu merge !
Prea, prea seamana cu povestile nemuritoare, eu stiu ca asa spun cartile si asa ar trebui sa fie dar, realitatea, din pacate, spune altceva. Tu, daca traiesti astfel, esti un caz fericit, dar izolat ! Si, crede-ma, traiesc printre oameni " credinciosi ".
Poate ca, fiindca locuiesti printre straini nu mai ai timp sa vezi alcoolismul, semianalfabetismul, coruptia, nepasarea, violenta si ipocrizia poporului tau " ortodox ".
" Viziunea care nu are puterea sa se materializeze, nu-i decat o halucinatie "...eu as numi-o, mai degraba fantezie.
Si eu am o viata foarte echilibrata si linistita, chiar ieri am implinit ceva ani de casatorie, dar nu datorita pioseniei deosebite, ci datorita aplicarii constiintei in ideea de bine si rau. Prea, prea credem fara sa credem cu adevarat, cu constiinta acestui crezamant.
Daca ai putea sa-mi spui daca esti casatorit, ai copii...o anumita varsta, cred ca mi-ar fi mai usor sa te inteleg. Detest sa vorbim din carti, cum se intampla adesea pe forum...si in viata.

[sophia]

În prealabil postat de teodoraianys

Abstinenta ar putea deveni problematica, in conditiile in care viata sexuala a fost inceputa deja, iar dupa urmeaza aceasta perioada?
Pe de alta parte, ma gandesc ca au fost sfinte (precum Sf Maria Egipteanca, Sf Teodora de la Sihla,etc) care cunoscusera si aceasta parte a vietii mai inainte de a ajunge in pustie, unde si-au petrecut in singuratate zeci de ani. Ele cum de nu au avut probleme? Mirenii ar trebui sa nu mai recurga la varianta calugariei daca deja mai inainte si-au inceput viata sexuala ?

Astept parerile voastre, pro si contra si eventual si participarea cu pareri si din punct de vedere medical, al celor cu astfel de cunostinte. Se poate pune problema, in acest caz, de medicina vs. convingeri religioase?

Este greu de dat un raspuns general. Ma gandesc si eu uneori la aceasta problema.
Mai intai ca depind f.mult contextul si motivele abstinentei:
- in cadrul casatoriei
- in afara ei, dar in lume
- individual (adica la cei ce traiesc singuri), sau la cei care traiesc impreuna cu altcineva
- in monahie sau preotie

Din motive:
- de sanatate
- religioase
- de refuz al relatiilor sexuale (am aflat de curand de existenta unei noi forme de viata in care oamenii se declara asexuali, adica impotriva relatiilor sexuale de orice fel), n-am inteles din ce cauza.

La fel conteaza daca abstinenta este de natura mentala, spirituala, sau trupeasca.
- abstinenta trupeasca este simpla - nu ai relatii cu altcineva, dar poti trai rezolvare sexuala de unul/una singura de ex.
- mental - nu faci sex fizic, dar te poti gandi, sau "alimenta" din carti, reviste, filme, etc.
- spiritual - abstinenta totala, de natura religioasa mai ales, sau din considerente morale (sau forma noua de care spuneam mai sus).


Nu cunosc aspectele medicale. Exista pareri si pareri, chiar in randul medicilor.
La fel cum exista pareri si pareri si in randul preotilor.
Pe vremea mea toata lumea spunea, inclusiv la scoala, la orele de anatomie, sau la discutiile de educatie medical-sexuala, ca la baieti/barbati exista probleme.

Cineva spunea de anumite implicatii patologice la barbati: polutii nocturne si alte chestii, sau atrofii.
La femei nu stiu cum este, dar cred ca problemele sunt mai mult de natura sufleteasca.

Eu inclin sa cred ca anumite probleme exista la amandoi, daca aceasta abstinenta nu este voita, ci impusa si mai ales daca persoana in cauza nu traieste singura (are ispita mereu in preajma).

Exemplul cel mai bun este postul in cadrul casatoriei. Eu ii spun abstinenta, pentru ca este indelungat si des, daca este sa-l respecti asa cum cere biserica (institutie).
Acolo este f.greu si se pot naste probleme mari.
Mai intai ca si daca vrei, dormi totusi in acelasi pat, sau macar in aceeasi casa, cu sotia/sotul.
Pe urma este greu daca sentimentul este profund, sa faci separatie intre sentiment si trairea lui trupeasca. Adica sa iubesti pur si simplu, sau sa mangai (sufleteste si/sau fizic), sa tii in brate pe cineva iubit, dar sa nu ajungi mai departe. Si asta zile, saptamani, luni de zile in sir.
Atunci apar probleme la amandoi, daca abstinenta nu este de comun acord, dar cel care nu o doreste are problema mai mare,dubla. Mai intai ca el doreste, si mai apoi de frustrarea si refuzul celuilalt ("nu ma (mai) iubesti (e)").

Unii spun ca daca in casatorie postesti, sau esti abstinent nu inseamna ca nu-l mai iubesti pe celalalt. Eu zic -ba da-, mai ales daca nu o faci cu acordul lui/ei.
Pur si simplu desconsideri acel om si pe urma cum pot unii sa faca separatia: te iubesc, dar nu si trupeste?

Si in casnicie mai apare si aspectul conceperii de copii.
In acest caz abstinenta poate fi mod de contraceptie (cand nu se (mai) doresc copii, sau dimpotriva daca macar unul din cuplu doreste copii si celalalt vrea abstinenta, mai bine se despart, caci se cheama suferinta curata.

Abstinenta poate crea probleme in functie de gradul de sexualitate al persoanei, si/sau al partenerului.
Daca un om si asa este mai mult sau mai putin linistit/"frigid" de la natura, atunci nu e nici o problema, ci dimpotriva, omul este fericit.
Daca dimpotriva omul este f.incarcat hormonal si traitor sexual, atunci pentru el abstinenta este boala curata, fie ea sufleteasca, fie chiar trupeasca.

Ma refer acum la exemplele din Scripturi. Marturisesc ca eu nu le inteleg si mai ales mi se par caderi dintr-o extrema in alta.
Adica din desfranare se ajunge in pustiu. Mi se pare f.exagerat. In fond exista si calea casatoriei, sau macar a curatiei in lume.
Monahia este o forma de viata. Dar nu inseamna neaparat pustie.
Am inteles ca fecioria nu este o cerinta si mi se pare destul de ciudat, pentru ca inseamna ca pana la urma orice desfranat poate ajunge in manastire si nu mis e pare corect.
Pe de alta parte monahia inseamna abstinenta trupeasca, dar sunt unii care si fara voie nu-si pot ascunde, infrange total sexualitatea naturala si ea rabufneste in diverse forme, macar si numai cu gandul.

Nu inteleg abstinenta la preotii vaduvi, sau divortati. Pentru ei este ceva impus, o pedeapsa, mai ales daca in cazul al doilea nu este din vina(principala) lor si ei nu mai au voie sa se casatoresca, sa aibe copii.
Nu inteleg aici explicatia, mai ales cea religioasa.
Si banuiesc eu ca ei au mari probleme in viata, caci traiesc in lume si adeseori se intampla pacate mai mari.
Mai bine se duc la manastire, macar acolo nu au ispita zilnica.

Asa cum spunea cineva aici, abstinenta, inclusiv cea din motive religioase fara plan si cap, poate mai mult dauna, decat ajuta si nici nu reuseste.
Sfintii au avut un sprijin, ceva in plus fata de noi: o putere imensa de la Dumnezeu.
Si nici la ei nu putem stii noi (ca nu se scrie nicaieri din viata lor privata), cum au trait acea abstinenta si cu ce consecinte. Dar putem sa ne rezumam a gandi, ca Dumnezeu a avut grija de ei.

Se mai punea intrebnarea daca este mai grea abstinenta la cei care au avut relatii, sau la cei feciorelnici.
Greu de spus.
Sexualitatea are rolul ei in viata omului. Nu degeaba a fost creat/dotat omul asa.
Are efecte negative, dar si utilitate, chiar in afara conceperii de prunci.
La cei feciorelnici n-as spune ca e vorba de curiozitate, ci mai degraba de sindromul "fructului copt".
Fiec are ajunge la o varsta la care esti copt pentru casatorie si concepere de prunci, fie ca vrem sau nu asta.
Chiar si calugarii trec prin asta.
Si acel surplus de viata, de hormoni nepotoliti, fac rau: creeaza neliste trupeasca si sufleteasca.
Chiar si la monahi abstinenta nu este usoara.
Unii spun ca se citeste pe chipul lor blandetea, bunatatea si sfintenia. Eu as spune ca nu intotdeauna si nu la toti.
Din nou depinde de trupul lor.
Nu stiu cum se manifesta la barbati, dar si maicile simt ciclul, lipsa familiei si a copiilor etc.

Si cum se simt cei sunt abstinenti in mod nedorit - nu au partener? Si la ei depinde de trup/hormoni, spirit etc. si ei pot trai sexualitatea sub diverse alte forme (pacat, dar real).

Si inchei cu o intrebare: in fond de ce este nevoie de abstinenta trupeasca? De ce sa refuzam sexul (in cadrul casniciei mai ales, in limite normale si sanatoase)?

[dobrin7m]

În prealabil postat de ory

Nu stiu, nu vreau sa-ti stric duiosia si credinta cu care vorbesti....totusi, viata nu merge asa precum exprimi, pur si simplu nu merge !
Prea, prea seamana cu povestile nemuritoare, eu stiu ca asa spun cartile si asa ar trebui sa fie dar, realitatea, din pacate, spune altceva. Tu, daca traiesti astfel, esti un caz fericit, dar izolat ! Si, crede-ma, traiesc printre oameni " credinciosi ".
Poate ca, fiindca locuiesti printre straini nu mai ai timp sa vezi alcoolismul, semianalfabetismul, coruptia, nepasarea, violenta si ipocrizia poporului tau " ortodox ".
" Viziunea care nu are puterea sa se materializeze, nu-i decat o halucinatie "...eu as numi-o, mai degraba fantezie.
Si eu am o viata foarte echilibrata si linistita, chiar ieri am implinit ceva ani de casatorie, dar nu datorita pioseniei deosebite, ci datorita aplicarii constiintei in ideea de bine si rau. Prea, prea credem fara sa credem cu adevarat, cu constiinta acestui crezamant.
Daca ai putea sa-mi spui daca esti casatorit, ai copii...o anumita varsta, cred ca mi-ar fi mai usor sa te inteleg. Detest sa vorbim din carti, cum se intampla adesea pe forum...si in viata.

Pot sa iti spun ca vad tot. vad alcoolismul, semialfabetismul il exclud pentru ca nu este un pacat, vad coruptia, nepasarea, vad violenta si ipocrizia unor semeni. Insa fug de ele. Acum fug de ele. Si ma rog Domnului sa ajute pe toti sa scape din prinsorile acestui rau. Acesta este duhul lumii, de care ne spun monahii sa ne ferim si de care ne invata ca , trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu sa ne dea intelepciune sa luptam cu ele daca suntem cuprinsi, sau impotriva lor daca semenii nostri sunt cuprinsi de ele.
Viata echilibrata si linistita este cea data de Dumnezeu. Altfel echilibrul si linstea sunt false. este ca un fel de adormire ca sa stai cuminte in bancuta fara sa cauti cu adevarat pe Dumnezeu.

Fara duhovnic nimic nu vei reusi, nici macar sa inveti adevarata liniste si adevaratul echilibru. El deschide poarta pentru noi, spre Dumnezeu.

[codana]

În prealabil postat de teodoraianys

Abstinenta ar putea deveni problematica, in conditiile in care viata sexuala a fost inceputa deja, iar dupa urmeaza aceasta perioada?
Pe de alta parte, ma gandesc ca au fost sfinte (precum Sf Maria Egipteanca, Sf Teodora de la Sihla,etc) care cunoscusera si aceasta parte a vietii mai inainte de a ajunge in pustie, unde si-au petrecut in singuratate zeci de ani. Ele cum de nu au avut probleme? Mirenii ar trebui sa nu mai recurga la varianta calugariei daca deja mai inainte si-au inceput viata sexuala ?

Astept parerile voastre, pro si contra si eventual si participarea cu pareri si din punct de vedere medical, al celor cu astfel de cunostinte. Se poate pune problema, in acest caz, de medicina vs. convingeri religioase?

abstinenta sot-sotie,poate fi o problema numai in cazul in care decizia se ia unilateral.
daca e sa vorbim de placerea carnala,acest lucru nu este insurmontabil,iti trebe un lucru de nimic,vointa, si evident, ajutor de la creator.
daca exista o problema,musai trebe sa ai baza:constientizarea problemei.io,nu cred ca omul in strafundul ratiunii sale nu face diferenta intre bine si rau,permis si nepermis.

[ory]

Ai mare dreptate, dobrin7m...
Eu, insa, ma gandesc asa : viata este diferita, oamenii sunt diferiti, situatiile pot fi diferite, sau daca sunt aceleasi, ele pot fi percepute in mod diferit. Nu gandim la fel, nici macar durerea nu o simtim in aceiasi masura, nu credem intr-un mod identic, si ca atare, nu reactionam la fel . Tocmai de aceea Dumnezeu a ingaduit sa fie maleabil, sa judece lucrurile si oamenii dupa specificul lor, dupa putinta fiecaruia, dupa experienta si motivul individual, ori social. Totul se manifesta in mod distinct, tocmai aceasta diversitate da vietii mai multe sensuri, iar noi nu le putem opri, si nici Lucrarea Lui Dumnezeu nu o putem intelege pe deplin ....

Doar COPII SUNT INGERI PAMANTENI !

[codana]

În prealabil postat de ory

Ai mare dreptate, dobrin7m...
Eu, insa, ma gandesc asa : viata este diferita, oamenii sunt diferiti, situatiile pot fi diferite, sau daca sunt aceleasi, ele pot fi percepute in mod diferit. Nu gandim la fel, nici macar durerea nu o simtim in aceiasi masura, nu credem intr-un mod identic, si ca atare, nu reactionam la fel . Tocmai de aceea Dumnezeu a ingaduit sa fie maleabil, sa judece lucrurile si oamenii dupa specificul lor, dupa putinta fiecaruia, dupa experienta si motivul individual, ori social. Totul se manifesta in mod distinct, tocmai aceasta diversitate da vietii mai multe sensuri, iar noi nu le putem opri, si nici Lucrarea Lui Dumnezeu nu o putem intelege pe deplin ....

Doar COPII SUNT INGERI PAMANTENI !

ory,daca omul a fost si este nascut in pacat,cum pot unii oameni(copiii)sa fie ingeri?conform bibliei,ingerii sunt in ceruri iar omul nu-i inger.
din cele spuse de biblie,curvia si preacurvia sunt pacat iar de abstinenenta putem vorbi doar in dreptul sotilor.daca omul isi aduce alte circumstante pe care le vrea atenuante,nu-i problema mea sa le iau in considerare,fiecare afla la final ce a facut bine si ce nu.

[ory]

În prealabil postat de codana

ory,daca omul a fost si este nascut in pacat,cum pot unii oameni(copiii)sa fie ingeri?conform bibliei,ingerii sunt in ceruri iar omul nu-i inger.
din cele spuse de biblie,curvia si preacurvia sunt pacat iar de abstinenenta putem vorbi doar in dreptul sotilor.daca omul isi aduce alte circumstante pe care le vrea atenuante,nu-i problema mea sa le iau in considerare,fiecare afla la final ce a facut bine si ce nu.

Deci, conceperea este un pacat ! Hmm ! Bine ca sunt doar cazuri izolate care gandesc asa ! Poate nu ai aflat ca Hristos S-a rastignit tocmai pentru a ne izbavi de acest pacat ! Dar, am observat ca pentru unii " extracredinciosi ", Hristos, practic, S-a rastignit degeaba.
Acolo am pus in balanta ideea cu faptul de-a fi calugarii ingeri pamanteni.
Deci, nu este nimeni inger pamantean.
Eu cred in continuare ca copii sunt ingeri pe pamanteni, cat despre pacatul conceperii...este foarte trist ca este catalogat astfel, si cu atata raceala.
Bine-nteteles, eu cred ce doresc, voi, de asemenea !
Prea o luam pe aratura de atata credinta, incat, uneori nici nu ne dam seama ca ne desprindem de suflet si, implicit de Dumnezeu !