Care au fost variantele originale?

[victortiti89]

Am tot citit si Noul Testament in romana,dar si in engleza si sunt diferente intre numele proprii.Pana si Iisus este Jesus.Petru este Peter,etc.Asa ca m-a facut curios:cam care ar fi numele originale ale celor mai importante personaje din Noul Testament?merci!

[Eugen7]

În prealabil postat de victortiti89

Am tot citit si Noul Testament in romana,dar si in engleza si sunt diferente intre numele proprii.Pana si Iisus este Jesus.Petru este Peter,etc.Asa ca m-a facut curios:cam care ar fi numele originale ale celor mai importante personaje din Noul Testament?merci!

Vechiul Testament este scris in limba ebraica.
Noul testament este scris in limba greaca (doar evanghelia dupa Matei este scrisa intai in aramaica).

Iisus a fost menţionat în textul grec al evangheliilor ca Ιησούς Χριστός, în transcriere latină Iesus Christus.

Prenumele vechi evreiesc e Iehoşua, având ca diminutiv forma "ישוע", Ieşua, însemnând "YHWH mântuieşte". Această formă a fost transcrisă sub forma Iησους Iēsoûs, în greacă, de către traducătorii Septuagintei, cu referire la alte persoane purtând acelaşi prenume. Pe de altă parte, forma grecească Χριστoς, Khristós este o traducere a evreiescului "משיח" maşiach.

Prenumele în limba româna provine din limba slavonă Їисоуса, care a fost preluat din limba greacă, unde la iniţială este un hiat. Cea mai veche grafie în limba română cu caractere latine a fost Jssus (Catehismul lui George Buitul, tipărit în anul 1701 la Cluj).

Grafia Iisus este corectă deoarece reproduce şi η din Ιησούς, care în latină a fost redat e. Tendinţa de a se citi ca i în greacă a început din Evul Mediu şi de aceea grafia Iisus în limba română, folosită în Bibliile ortodoxe şi în majoritatea literaturii ortodoxe moderne, este corectă, ea imitând citirea greacă modernă. De altfel, însăşi lectura numelui în limba română, nu accentuează prima silabă (i.e., ca în latină sau engleză: Je'-sus), ci ultima (ca în greacă, sau spaniolă, franceză etc.) Acesta este un motiv în plus de a favoriza lectura numelui lui Iisus cu un scurt aproximant iniţial [j], cum sugerează dublarea lui "i", precum şi grafia cu doi de "i": Iisus, care nu este deloc redundantă, având temeiurile ei atât fonologice cât şi etimologice. La temeiurile etimologice se adaugă faptul că, pe lângă limba greacă, sursa tuturor limbilor europene pentru numele "Iisus", atât în ebraică (Iehoşua, Ieşua), cât şi în limbile europene începând cu latina (Jesus, în care "j" nu este cel din franceză, ci aproximantul latin [j]) numele este pronunţat cu două sunete înainte de primul "s", anume [i-e/i] sau [j-e], iar în limbile moderne sunetul iniţial poate fi [ž] (fr. Jésus) sau [ğ] (eng. Jesus). Aceste paralele etimologice motivează pe deplin utilizarea a două litere înainte de "s" şi în limba română.
http://ro.orthodoxwiki.org/Iisus_Hristos#Nume


Exista in principal doua traduceri ale VT din limba ebraica:
1. Septuaginta: tradusa din limba ebraica in limba greaca de catre șaptezeci (sau, după o altă variantă, a șaptezeci și doi) de înțelepți evrei, aleși câte șase din fiecare trib (din cele 12 ale lui Israel), in sec III i.Hr. in Alexandria (unde domnea in acea perioada Ptolemeu al II-lea). Până la începutul erei creștine, evreii folosesc Septuaginta fără urmă de suspiciune. Respingerea ei categorică se manifestă o dată cu apariția creștinismului.

2. Vulgata: In secolul al IV-lea, papa a hotarât ca Sfântul Ieronim să traducă Biblia în latină. Dorind să lucreze cu textul ebraic, Sf. Ieronim a călătorit la Bethleem, unde a fondat o mănăstire și în anul 390 a început traducerea. Comparând versiunile redactate în limbile ebraică, aramaică și limba greacă (septuaginta) și traducând Evangheliile din greacă în latină, Sf. Ieronim a dat creștinătății cea de-a doua versiune a Bibliei în limba latină, după Vetus Latina.

De asemenea exista mai multe variante ale VT in limba ebraica, dar cea mai cunoscuta este "textul masoretic" considerat aproape in unanimitate ca fiind versiunea oficiala a TaNaH (Biblia ebraica, VT in Biblia crestina).

Textul masoretic este doar o versiune a VT in limba ebraica ce a fost elaborat in jurul secolului IX D.Hr.

Textul masoretic este textul autoritar ebraic considerat aproape unanim ca fiind versiunea oficială a Tanakh. Ea nu definește doar cărțile din canonul ebraic, dar de asemenea precizează modul de citire al textului cărților biblice în iudaism, precum și vocalizarea și accentuarea cunoscută sub numele de Masorah. Textul masoretic este, de asemenea, utilizat pe scară largă ca bază pentru traducerile din Vechiul Testament în Bibliile protestante și, în ultimii ani (din 1943), de asemenea, pentru unele Biblii catolice. În timpurile moderne Manuscrisele de la Marea Moartă au demonstrat că textele masoretice sunt aproape identice cu unele texte din Tanakh, datând din perioada 200 î.Hr., dar diferite de alte texte.

[Patrie si Credinta]

mai erau 3 posturi. unde au disparut?

[cezar_ioan]

S-au retras în locul de unde au venit, cred...

[AlinB]

Pacat.

Era o mostra interesanta si originala de atac la adresa Bisericii.
Respectivul sustinea, daca tin bine minte, ca de fapt NT a fost scris tot in aramaica, la origini.
Varianta in greaca ar fi doar o copie.

[Florin-Ionut]

În prealabil postat de AlinB

Pacat.

Era o mostra interesanta si originala de atac la adresa Bisericii.
Respectivul sustinea, daca tin bine minte, ca de fapt NT a fost scris tot in aramaica, la origini.
Varianta in greaca ar fi doar o copie.

Mostra mai conținea și o subtilă înjurătură la adresa Preasfintei, pe care i-am scris adminului să o șteargă.

[AlinB]

Asta n-am observat-o.