|
|
|
|
|
#1
15.05.2016, 21:51:24
|
||||
|
||||
Ce înseamna „nous”?
Bună ziua. Am văzut că părinții Bisericii vorbesc adesea despre „nous” dar mai ales despre „cunoaștere noetică” al lui Dumnezeu. Ce este aceasta și cum se poate ajunge la cunoașterea noetică despre Dumnezeu?
|
|
#2
16.05.2016, 16:52:10
|
||||
|
||||
|
"Nous" inseamna esentialmente ratiune.
Inseamna cunoasterea rationala a fenomenelor, adica investigarea realitatii prin conceptualizarea experientelor senzoriale si angajarea unor analize abstracte pentru identificarea principiilor fundamentale care stau la baza existentei. Cunoasterea noetica a Lui Dumnezeu ("Principiul principiilor") presupune o sondare a naturii Acestuia prin angajarea unor rationamente care opereaza progresiv cu afirmarea/negarea unor atributii si contemplarea progresiv cumulata a acestora. Cel ca il cauta noetic pe Dumnezeu nu se limiteaza doar la ceea ce evoca mintea la simpla pronuntare a cuvantului "dumnezeu" ci cauta sa-i identifice atributiile, sa patrunda rational din ce in ce mai adanc in semnificatia cuvantului "dumnezeu". In randul credinciosilor este destul de raspandita parerea ca nu este necesar sa se despice firul in patru, ci este suficienta simpla pronuntare a cuvintelor. Insa atentie, simplitatea care se obtine prin cunoasterea noetica a Lui Dumnezeu este in natura intelepciunii, intelegerii, pe cand simplitatea care nu are la baza efort rational este mai mult in natura ignorantei, necunoasterii. Doamne ajuta!
__________________
Last edited by florin.oltean75; 16.05.2016 at 16:55:05.
|
|
#3
17.05.2016, 01:12:09
|
|||
|
|||
|
Cateva repere, aici:
http://cogito.ucdc.ro/vol3nr1martie2...na%20Bosca.pdf
|
|
#4
17.05.2016, 01:18:31
|
|||
|
|||
|
Sau aici:
https://ro.orthodoxwiki.org/Minte si mai ales aici: http://www.crestinortodox.ro/editori...zeu-70278.html Meta-noia (de la gr. meta = dupa, dincolo de + nous - gandire, inteligenta, minte), pocainta, echivalentului termenului romanesc metanie, inseamna schimbare a mintii, prefacerea, schimbarea gandirii, innoirea spirituala a mintii. Pocaiti-va!, prima kerigma (invitatie) nou-testamentara, vrea sa spuna: schimbati-va minteal, felul de a gandi, de a vorbi si de a va comporta; schimbati-va viata, felul de a fi! "Metanoia -dupa autorul citat mai sus - ma face sa devin constient de ramificatiile neantului, atat in propria mea viata, cat si in intreaga istorie a omenirii. Nu este vorba (doar) de o culpabilizare morbida in jurul unei contemplatii fariseice a pacatului, ci de o constientizare a starii de separatie, de "viata moarta", de excrescenta a neantului...".
|
|
#5
17.05.2016, 04:43:08
|
|||
|
|||
|
Daca acestea au fost parcurse, iata si o alta sursa:
http://www.pemptousia.ro/2013/09/rug...nima-partea-i/ Sfântul Grigorie Palama, care a exprimat întreaga învățătură patristică bisericească despre viața isihastă, spune că mintea-nous se numește și esența (ousía) sufletului (inimă), dar și lucrare-energie a sufletului, care constă lucrarea gândurilor (logismoí). Astfel, dacă identificăm mintea-nous cu inima, atunci putem să identificăm și rugăciunea minții cu rugăciunea inimii. Totuși, trebuie să atragem atenția că în teologia patristică minte-nous înseamnă în principal atenția cea mai subțire, care în starea de cădere se împrăștie prin simțuri în creație și este robită de rațiune (logikí) sau se face una cu rațiunea, cu patimile și condițiile mediului din jur. Această minte-nous, când din răspândire se întoarce în inimă, lucrează acolo, iar organul trupesc al inimii simte prezența dumnezeiescului Har, se îndulcește, ia foc, tresaltă, se încălzește și transmite lucrările-energiile Harului asupra întregului trup omenesc.
|
|
#6
17.05.2016, 05:44:02
|
|||
|
|||
|
Citat:
Mai ales "conceptualizarea experientelor senzoriale" e ceva complet strain de lucrarea noetica. Aceasta, dimpotriva, se leapada de senzorialitate si de conceptualizarea acesteia...
|
|
#7
17.05.2016, 17:15:36
|
||||
|
||||
|
Citat:
Nous "Cuvântul nous este de origine greacă și definește conștiența rațională capabilă de investigare și cunoaștere a realității. Nous este intelectul abstract, este funcția superioară a individului capabilă să aducă realitatea în existentă prin reprezentare și descriere lingvistică, să o diferențieze structural și dinamic și să îi caute legile cele mai generale care o caracterizează evolutiv." Orice structura lingvistica rezulta in urma conceptualizarii unor experiente senzoriale, fara exceptie. ---------------------- Atentia la care se face referire are ca obiect/subiect un inteles rezultat in urma unei cunoasteri noetice/rationale. Atentia devine "subtire" in urma ajustarii concentrarii prin familiarizarea cu obiectul/subiectul focalizarii. Budismul desemneaza acest fenomen psihic cu termenul de jhana/dhyana - absorbtie meditativa. Absorbtie, pentru ca mintea pare ca se uneste/este absorbita in subiect/obiect. Interesant de studiat cele patru jhana corespunzatoare diferitelor ceruri paradisiace.
__________________
|
|
#8
17.05.2016, 17:23:24
|
||||
|
||||
|
"Lepadarea de senzorialitate" este apanajul strict al cunoasterii apofatice, care neaga identificarea Lui Dumnezeu cu orice manifestare/aparitie.
Actul de negare este sustinut de rationament iar obiectul negat de perceptia senzoriala /reprezentare sau construct mental. Negarea insasi este un act rational / noetic - dedus prin analiza naturii Lui Dumnezeu si ajungerea la concluzia ca nu poate fi identificata cu nimic.
__________________
|
|
#9
18.05.2016, 01:04:15
|
|||
|
|||
|
Citat:
Istoria se repeta, ici-colo.
|
|
#10
18.05.2016, 01:15:46
|
|||
|
|||
|
Citat:
Nici o legatura cu lucrarea noetica. De ce nu vrei sa citesti, cel putin, textele catre care am trimis?... Zice acolo destul de mult, de bine si de clar. * Uite un exemplu: "Totusi, există două căi fundamentale prin care se deprinde rugăciunea mintii (noetică), care în realitate este întoarcerea mintii-nous în inimă si, desigur, unirea mintii-nous cu inima. Prima este venirea dumnezeiescului Har prin întreaga viată de nevointă si anume într-o vreme în care omul nu îl asteaptă si când mintea-nous se uneste cu inima. Trebuie spus aici că mintea-nous si inima, anume lucrarea-energia sufletului si esenta lui se unesc doar prin dumnezeiescul Har. Rugăciunea, în expresia ei autentică, este "unirea erotică a omului cu Dumnezeu", după cuvântul Sfântului Ioan Scărarul. Această însuflată definitie arată ce anume exact este în realitate rugăciunea mintii (noetică). Când spunem Har dumnezeiesc ne referim la lucrarea-energia necreată a lui Dumnezeu. Si pentru că noi dobândim comuniune si unitate cu Hristos prin Harul necreat, de aceea si prin participarea la Harul necreat avem comuniune cu Hristos. Iar acest Har necreat al lui Dumnezeu este Împărătia lui Dumnezeu, pentru că în Traditia Ortodoxă Împărătia lui Dumnezeu nu este ceva exterior, creat, ci părtăsie la dumnezeiescul Har. Când Harul dumnezeiesc vine în inimă, atunci omul devine preotie duhovnicească, după învătătura Sfântului Grigorie Palama. Mai mult încă, se face biserică în care se săvârseste dumnezeiasca Liturghie. Din aceasta întelegem relatia dintre rugăciunea mintii (noetică), Hristos si Duhul Sfânt. Cu alte cuvinte, rugăciunea noetică nu este o stare antropocentrică, o expresie psihologică, ci experienta Harului lui Dumnezeu. Desigur, asta nu înseamnă că acela care are rugăciunea noetica si se face templu al Duhului Sfânt si trăieste Împărătia lui Dumnezeu nu se împărtăseste cu Preacuratele Taine sau se înstrăinează de Tainele Bisericii. Dimpotrivă chiar, rugăciunea mintii se deprinde de către omul acela care rămâne în Traditia liturgică si de nevointă a Bisericii. Astfel, rugăciunea inimii creste în om setea după dumnezeiasca Împărtăsanie si dumnezeiasca Împărtăsanie la rândul ei creste dorul după rugăciune. Rugăciunea mintii în inimă în afara climei dumnezeiestii Liturghii si a întregii atmosfere a Ortodoxiei, în cazul în care nu se lucrează fără întelegere, este greu să fie deprinsă si este chiar primejdioasă. Poate să conducă la stări de înselare. Cel care se nevoieste cu rugăciunea mintii (noetică) trăieste venirea lui Hristos prin dumnezeiasca Euharistie." P.S. In text apare formularea Rugăciunea, în expresia ei autentică, este "unirea erotică a omului cu Dumnezeu", după cuvântul Sfântului Ioan Scărarul. Cu riscul de a emotiona pe puritani si pe fanii castrarii, cam ce ar putea sa spuna aici Scararul? Are vreo legatura cu scrierile, de pilda, ale Sfantului Simeon Noul Teolog?.... Ce zici, Florine, experienta aceasta noetica pe care o pomeneste Sfantul Ioan Scararul, e tot o chestie rationala, o structura lingvistica, ceva? Sa fie obtinuta tot prin negare? Sau mai degraba prin participarea deplina, a mintii coborate in inima, prin/sub/in contopire cu energia necreata numita Har... Last edited by ahilpterodactil; 18.05.2016 at 01:38:31.
|
|
|
Mod linear
