Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Sfanta Scriptura > Din Noul Testament
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #161  
Vechi 14.11.2013, 21:09:01
delia31's Avatar
delia31 delia31 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.01.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.760
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Mihailc Vezi mesajul
Ei bine, dacă ar ține numai de inteligență,
erau deja tâlcuite, cu precizie matematică, de către Einstein sau Max Plank.

:)
Adevarat, nu e vorba doar de inteligenta.
Ca veni vorba, ai fi surprins (daca nu s-a intamplat deja) sa afli din capitolul dedicat iconomului nedrept (Parabolele lui Iisus. Adevarul ca poveste, pag. 171-177) cateva nuantari pe care le face Plesu pe tema asta.

Pentru cei care nu au cartea: „Al doilea mesaj al povestii este reabilitarea inteligentei ca virtute. O traditie confortabila, de un anumit pitoresc folcloric, inclina sa culpabilizeze inteligenta ca fiind „luciferica”, nascatoare de divagatie eretica, de speculativitate abstracta, fara impact asupra vietii duhovnicesti. E adevarat: mintea neadusa in inima si in fapta, poate sminti.

Riscul inteligentei este glacialitatea neangajata, virtuozitatea goala, superbia intelectuala. Pe de alta parte, miza patetica pe simpla emotivitate, pe inflamatia sufleteasca nereflectata, nu e mai putin primejdioasa. Fierbinteala nu e mai putin primejdioasa decat glacialitatea. Asta nu inseamna ca nu se mantuie decat „desteptii”. Dar nici ca recursul la inteligeta trebuie evitat, daca nu direct interzis. Mai mult: lucrarea mintii trebuie cautata, stimulata, intretinuta. (Proverbe 9,6: Lepadati lenea mintii, cautati sa puneti mintea in lucrare si indreptati-va intelegerea prin cunoastere)”...
Reply With Quote
  #162  
Vechi 14.11.2013, 23:40:40
florin.oltean75's Avatar
florin.oltean75 florin.oltean75 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.935
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Annyta Vezi mesajul

Întrebarea mea este ce se va întâmpla cu iconomul: stăpânul l-a lăudat, dar îl va mai ține în funcție sau nu?

Cum se aplică această parabolă în viața noastră?

Mă puteți ajuta cu un răspuns?
Vă mulțumesc ...
Parabola pare complicata, pentru ca in acest caz, Isus asociaza o virtute cu o istetime/viclenie lumeasca. Insa interpretarea ei este simpla.

Cine sunt de fapt stapanul, paratorii si administratorul?

Stapanul este Dumnezeu, paratorii sunt duhurile lacomiei si avaritiei (care ne imboldesc sa strangem si sa nu risipim) iar administratorul suntem noi.

A risipi averea iertand de datorii si ajutand pe altii este ceva demn de toata admiratia, pentru care Stapanul ne lauda.

Cu bogatia lumeasca (mamona), practicand generozitatea ne facem prieteni in cei sarmani si stramtorati de datorii si greutati.

Metaforic, ei vor fi cei care ne vor intampina in fata corturilor vesniciei si ne vor invita inlauntru.

Bogatia lumeasca poate avea un sens spiritual doar atunci cand este oferita celor aflati in nevoie.

Aceasta este istetimea pe care o cere Isus de la noi, dupa exemplul istetimii fiilor lumii.

"Faceți-vă prieteni cu bogăția nedreaptă, ca atunci, când veți părăsi viața, să vă primească ei în corturile cele veșnice."

Pe fii luminii ii primesc in corturile vesniciei cei sarmani.
 
__________________

Reply With Quote
  #163  
Vechi 15.11.2013, 12:37:48
Annyta
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de delia31 Vezi mesajul
Dupa cei mai multi experti in exegeza, pilda aceasta a iconomului nedrept e pasajul cel mai enigmatic din scriptura.
Iar daca nici nu putem s-o intelegem in originalul grecesc sau macar s-o comparam cu alte traduceri, e cu atat mai enigmatica.

Ce (ma) nedumereste la aceasta parabola, e atitudinea stapanului. Vorba lui Plesu: „Cum poate stapanul (in subtext, Iisus insusi) sa-l laude pe iconomul nedrept pentru o „smecherie’’ discutabila, ba chiar sa-l dea de exemplu „fiilor lumini’’?

Iar ce ma nedumereste la tine, e ca pe tine nu te (mai?) nedumereste, singura dilema care a mai ramas fiind daca respectivul isi mai pastreaza functia sau nu.

Desi n-as zice, dat fiind ca in versiunea in romana pe care ne-o propui, versetul 9 e cel putin ciudat ca sa nu zic „scandalos”. Numai mie mi se pare suspecta traducerea? „Și Eu zic vouă: Faceți-vă prieteni cu bogăția nedreaptă, ca atunci, când veți părăsi viața, să vă primească ei în corturile cele veșnice" (Luca 16, 9).

Nu ca in originalul grecesc, ar fi mai limpede, as zice chiar dimpotriva (daca nu tinem cont de anumite nuante), contrazicand ceea ce ziceam mai sus.

Acolo “bogatia nedreapta” e in greaca “mamona tis adikias” . Cum sa fi zis Hristos “faceti-va prieteni cu mamona”?

Or, daca ai reusit sa nu te poticnesti de Luca 16,9, fara o traducere corecta, inca macar una de comparatie si o exegeza suplimentara, ce sa zic? Te felicit.

Personal, dintre toate traducerile romanesti, prefer de departe versiunea diortosita de mitropolitul Bartolomeu.
Fara sa elimine definitiv ambiguitatea, uite totusi cum traduce v.9 din Luca 16
“Și Eu vă spun: Faceți-vă prieteni prin bogăția nedreaptă, pentru ca, atunci când ea vă va lipsi, ei să vă primească în corturile cele veșnice”.

Iar la sfarsitul pildei, la notele de subsol , mitropolitul Bartolomeu precizeaza: “ Stăpânul nu-l laudă pentru nedreptățile de dinaintea concedierii, deja sancționate, ci pentru abilitatea de a face față unei situații-limită. Potrivit unor exegeți, iconomul nu a falsificat chitanțele, ci le-a redus la valoarea lor nominală, diferența fiind comisionul la care funcția îi dădea dreptul și pe care și-l pune astfel în rezervă pentru zilele negre ce-l așteaptă”.

In multe din predicile sale pe tema asta, mitropolitul a explicat ideea acestui verset enigmatic in sensul ca daca cineva, inainte de “a-si veni in fire(a)” umana restaurata, si-a facut averi din coruptie si nedreptati fata de cei slabi, atunci sa caute sa le redirectioneze, sa le reinvesteasca in folosul acelora, iar cei pana atunci coplesiti de sumele datorate sa resimta aceasta ca o usurare si de ce nu, chiar sa ii considere prieteni de-acum incolo.
Delia,

Îți mulțumesc mult pentru răspuns, atât pentru conținut, cât și pentru atenția acordată.
Deși am lansat doar o anumită întrebare, dintr-o perspectivă practică, nu înseamnă că am înțeles perfect tot restul parabolei... deci nu ai motive să mă feliciți pentru acest lucru :-)
Și eu mă mir cum ar putea Domnul să laude o "șmecherie"... dar voi reciti cu atenție explicațiile/ interpretările exegeților.
Poate că întrebarea mea ar fi sunat, mai corect: Domnul l-a lăudat, dar l-a și iertat? Suntem obișnuiți, sau nădăjduim în mila și iertarea Domnului.
În cazul celor 10 fecioare, cele 5 "nebune" nu au mai putut intra în camera Mirelui, au "ratat (?)" întâlnirea - deci există și pedepse... De-aia mă întrebam, în cazul iconomului nedrept: a fost iertat?

Mulțumesc încă o dată!
Voi reveni când voi avea mai mult timp.
Reply With Quote
  #164  
Vechi 15.11.2013, 16:00:30
delia31's Avatar
delia31 delia31 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.01.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.760
Implicit

Uite, ca sa fiu in ton cu cartea lui Plesu despre parabole, inainte de a primi raspuns la intrebare, iti propun un ocolis divagatoriu pentru a afla ce fel de intrebare e cea care te framanta.

Exista –dupa un inventar facut de Plesu- cel putin 3 categorii de intrebari:
1. Intrebari la care se poate raspunde prompt si cu precizie. Cele de genul “ce numar porti la pantofi”? “ce este legea gravitatie?” etc.
2. Intrebari ale copilariei. Unle simple, altele suprarealiste, dar al caror raspuns solicita mai curand talentul metafizic ori fantezia: “cum stim daca o râmă care nu se misca doarme sau e treaza”? “cine a inventat somnul?” etc.
3. Intrebari ultimative, carora Plesu le zice “intrebari rusesti” , caci fac substanta multor insomnii dostoievskiene: “care e sensul vietii?” “ce se intampla dincolo de moarte” etc.

Cele din ultima categorie sunt cele carora nu li se poate da un raspuns riguros, gata-fabricat intr-o propozitie.

Intrebarile de felul asta nu traiesc din raspunsurile pe care le suscita, ci din insusi miezul lor interogativ.

Raspunsul poate veni atat ca lamurire a nedumeririi dar si ca suspendare a intrebarii, adica i se refuza monotonia unui raspuns prefabricat, garantat, inchis, case closed.

Parabolele lui Iisus sunt genul acesta de raspunsuri la intrebari ultimative. La intrebarile care I se puneau, Hristos nu raspundea savant ceva de genul: “ uite cum sta treaba”, ci “hai sa va zic o poveste”: “Era odata un om care….”

Nu propunea asadar un raspuns geometric, ci o analogie, o metafora, un “ocolis” transfigurator. “Hermeneutica parabolelor se vrea asadar infinita. Nu astampara intrebarea, ci o intretine, amplificand-o prin surpriza, paradox si mister”.

Parabolele spun intotdeauna mai mult decat spun si, de multe ori, altceva decat par sa spuna.

Povestea cu iconomul nedrept, sau cea cu cele zece fecioare, sau celelalte, aparent simple, se pot complica hermeneutic la nesfarsit. Sunt in miscare, finalul lor e deschis imprevizibilului. Nu ofera toate raspunsurile, ci incita , stimuleaza cautarea.

Cu alte cuvinte, parabola spune nespunand, invaluie ca sa dezvaluie, ascunde ca sa incurajeze cautarea. Parabolele sunt simultan si aratare si ascundere, si raspuns si neliniste, si stiut si nestiut.

‘Asadar, in teritoriul unor asemenea intrebari nu se poate intra direct, prin usa din fata, ci prin Duhul Sfant, care da tarcoale. Prin ocolire si adieri”.
Strategia lui Hristos de a raspunde la acest gen de intrebari –zice Plesu- e sa suspende raspunsul gata-facut, gata-gandit si sa dea material de reflectie.

Pe scurt, pentru a afla mai mult, ne invita in acel “ dincolo de cuvinte” pentru a ajunge in launtrul Cuvantului.

Last edited by delia31; 15.11.2013 at 16:04:06.
Reply With Quote
  #165  
Vechi 15.11.2013, 23:19:50
MariS_'s Avatar
MariS_ MariS_ is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.10.2009
Locație: Religie: creștin
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.421
Implicit

Citat:
În prealabil postat de delia31 Vezi mesajul
Uite, ca sa fiu in ton cu cartea lui Plesu despre parabole, inainte de a primi raspuns la intrebare, iti propun un ocolis divagatoriu pentru a afla ce fel de intrebare e cea care te framanta.

Exista –dupa un inventar facut de Plesu- cel putin 3 categorii de intrebari:
1. Intrebari la care se poate raspunde prompt si cu precizie. Cele de genul “ce numar porti la pantofi”? “ce este legea gravitatie?” etc.
2. Intrebari ale copilariei. Unle simple, altele suprarealiste, dar al caror raspuns solicita mai curand talentul metafizic ori fantezia: “cum stim daca o râmă care nu se misca doarme sau e treaza”? “cine a inventat somnul?” etc.
3. Intrebari ultimative, carora Plesu le zice “intrebari rusesti” , caci fac substanta multor insomnii dostoievskiene: “care e sensul vietii?” “ce se intampla dincolo de moarte” etc.

Cele din ultima categorie sunt cele carora nu li se poate da un raspuns riguros, gata-fabricat intr-o propozitie.

Intrebarile de felul asta nu traiesc din raspunsurile pe care le suscita, ci din insusi miezul lor interogativ.

Raspunsul poate veni atat ca lamurire a nedumeririi dar si ca suspendare a intrebarii, adica i se refuza monotonia unui raspuns prefabricat, garantat, inchis, case closed.

Parabolele lui Iisus sunt genul acesta de raspunsuri la intrebari ultimative. La intrebarile care I se puneau, Hristos nu raspundea savant ceva de genul: “ uite cum sta treaba”, ci “hai sa va zic o poveste”: “Era odata un om care….”

Nu propunea asadar un raspuns geometric, ci o analogie, o metafora, un “ocolis” transfigurator. “Hermeneutica parabolelor se vrea asadar infinita. Nu astampara intrebarea, ci o intretine, amplificand-o prin surpriza, paradox si mister”.

Parabolele spun intotdeauna mai mult decat spun si, de multe ori, altceva decat par sa spuna.

Povestea cu iconomul nedrept, sau cea cu cele zece fecioare, sau celelalte, aparent simple, se pot complica hermeneutic la nesfarsit. Sunt in miscare, finalul lor e deschis imprevizibilului. Nu ofera toate raspunsurile, ci incita , stimuleaza cautarea.

Cu alte cuvinte, parabola spune nespunand, invaluie ca sa dezvaluie, ascunde ca sa incurajeze cautarea. Parabolele sunt simultan si aratare si ascundere, si raspuns si neliniste, si stiut si nestiut.

‘Asadar, in teritoriul unor asemenea intrebari nu se poate intra direct, prin usa din fata, ci prin Duhul Sfant, care da tarcoale. Prin ocolire si adieri”.
Strategia lui Hristos de a raspunde la acest gen de intrebari –zice Plesu- e sa suspende raspunsul gata-facut, gata-gandit si sa dea material de reflectie.

Pe scurt, pentru a afla mai mult, ne invita in acel “ dincolo de cuvinte” pentru a ajunge in launtrul Cuvantului.
Frumos spus. Noi, cei de azi, suntem invatati cu definitiile, dar ele nu surprind decat "suprafata" adevarului. Ori, adevarul are miez, are adancime, are sens.
Ma bucura, ca intotdeauna, ceea ce scrii, caci simt dincolo de cuvinte vibratia inimii. Am recitit de curand Fratii Karamazov. DA, acolo adancime, intr-adevar.
Bucurii!
__________________
Făcutu-ți-s-a ocara ca și lauda, paguba precum câștigul și străinul ca fratele?
Cum nu înțelegeți că nu despre pâini v-am zis? Ci feriți-vă de aluatul fariseilor și al saducheilor! (Matei 16:11)
Omul deține atâta Adevăr câtă Iubire dăruie.
Reply With Quote
  #166  
Vechi 16.11.2013, 02:06:42
delia31's Avatar
delia31 delia31 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.01.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 1.760
Implicit

Citat:
În prealabil postat de MariS_ Vezi mesajul
Frumos spus. Noi, cei de azi, suntem invatati cu definitiile, dar ele nu surprind decat "suprafata" adevarului. Ori, adevarul are miez, are adancime, are sens.
Ma bucura, ca intotdeauna, ceea ce scrii, caci simt dincolo de cuvinte vibratia inimii. Am recitit de curand Fratii Karamazov. DA, acolo adancime, intr-adevar.
Bucurii!

Marca Plesu. Sigur ca e frumos spus. Contributia mea o reprezinta mai degraba ghilimelele si cate o refrazare pe ici, pe colo. Multumesc oricum.
Raspunsul prefabricat, gata-gandit, “de-finitia”, dupa cum ii spune si numele, finalizeaza, inchide, delimiteaza, stabileste un contur in interiorul caruia adancimea si inaltimea si largimea sensurilor ultime ale zicerilor lui Hristos nu pot fi nicidecum ingradite. Tin de ceea ce scapa oricarei “de-finitii”, fiindca Dumnezeu nu poate fi “finit” ori “de-finit”.
Reply With Quote
  #167  
Vechi 04.06.2014, 23:25:56
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Annyta, la plecarea ta de pe acest forum as dori sa-ti spun ca regret profund ca ai plecat, la fel cum regret profund plecarea altor numerosi membrii de pe acest forum,in ultimii doi sau trei ani.Indiferent de motivele tale as dori sa-ti spun ca acest loc,desi probabil va disparea si el intr-o zi,este mai sarac cu fiecare plecare a unui membru al sau care s-a remarcat prin bunatate, discretie, prietenie si credinta.Cine stie,poate intr-o zi ne vom auzi iar, sau vei mai deschide rubrici precum acesta,pe care nu am ales-o intimplator.Iti las un dar de plecare din partea lui Andrei Plesu :)

“Puneti-va, un pic – daca nu vi se pare complicat – in situatia lui Iisus: El vorbeste in fata unui public enorm, are de-a face cu o diversitate umana extraordinara. Pentru ca nu poate sa vorbeasca pe grupe – El vorbeste la toata lumea deodata -, trebuie sa produca un discurs, trebuie sa gaseasca un procedeu, un dispozitiv care sa fie auzit de toata lumea, dar care sa provoace in fiecare sectiune a publicului o reactie adecvata: pe cei disponibili sa-i atraga si mai mult, pe cei indisponibili ori sa-i provoace si sa le deschida gustul ori sa-i lase in pace, pe euforici sa-i potoleasca, pe nesimtiti sa-i evite, toate astea cu un singur discurs. Si Lui I S-a parut ca formula optima pentru a ataca aceasta diversitate de audienta este parabola.

Pentru ca parabola este o poveste care pe unii ii lasa indiferenti, intr-unii produce iluminare, pe altii ii lasa nedumeriti si-i arunca pe ganduri… si fiecare dintre reactiile astea sunt posibile in interiorul comunicarii parabolei. Parabola este un dispozitiv paradoxal care in acelasi timp spune si nu spune, provoaca si lasa rece, mascheaza si dezvaluie, comunica si nu comunica, este de o inventie extraordinara. Sa manevrezi un asemenea dispozitiv trebuie sa ai oarecare talente si cel mai bine este sa fii chiar Fiul lui Dumnezeu”.

Last edited by Pelerin spre Rasarit; 04.06.2014 at 23:28:50.
Reply With Quote
  #168  
Vechi 05.06.2014, 09:18:52
CristianR's Avatar
CristianR CristianR is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.03.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.220
Implicit

Și eu constat, cu tristețe, că forumul este tot mai sărac.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
De ce se scrie iisus cu 2 i si nu cu un i annajanette Generalitati 234 12.08.2017 17:49:47
Iisus si femeile tara tara vrem ostas Generalitati 67 12.08.2011 21:31:41
Rugaciunea lui Iisus MadalinS Rugaciuni 8 10.04.2011 20:11:36
Minunile lui Iisus Florin Liviu Generalitati 24 21.01.2011 22:47:33
Iisus Hristos ancah Biserica Ortodoxa Romana 10 09.05.2008 22:30:22