Noutati de la Centrul de Presa Basilica

[cristiboss56]

„Evanghelia Duminicii a 7-a după Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic, ne arată că dreapta credinţă şi rugăciunea menţin unitatea Bisericii”, a subliniat Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în cuvântul de învăţătură rostit ieri, 28 mai, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” al Reşedinţei Patriarhale.
În Duminica a 7-a după Paşti, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic din anul 325, în toate bisericile ortodoxe s-a citit pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, capitolul al 17-lea, versetele de la 1 la 13, în care este relatată Rugăciunea lui Iisus, numită şi Rugăciunea arhierească. Întâistătătorul Bisericii noastre a evidenţiat în cuvântul de învăţătură că
Mântuitorul Iisus Hristos nu a vorbit despre unitatea Bisericii într-o predică, ci în stare de rugăciune . „Duminica a 7-a după Paşti este o duminică a dreptei credinţe şi a unităţii Bisericii. Domnul Iisus Hristos se roagă pentru unitatea Bisericii, pentru că ştie cât de greu se menţine unitatea Bisericii în faţa patimilor egoiste ale oamenilor şi în faţa uneltirilor diavolului, care este dezbinător prin tot ceea ce face. Rugăciunea Domnului Iisus Hristos pentru Ucenicii Săi este lumină vie pentru toţi arhiereii şi preoţii Bisericii, care păstoresc pe credincioşi pe calea mântuirii şi a vieţii veşnice. Ea devine lumină vie pentru responsabilitatea pastorală a arhiereilor care conduc eparhii, adică păstoresc cler şi popor. Sfinţii Părinţi de la Niceea învaţă că dreapta credinţă se păstrează nu în izolare sau dezbinare de Biserică, ci în comuniunea Bisericii (...). Rugăciunea lui Iisus este numită şi Rugăciunea arhierească a Domnului Iisus Hristos. Vedem, aşadar, că înainte de a trece prin suferinţa Crucii, El se roagă ca ucenicii Săi să fie una, după cum El şi Tatăl sunt una. Prin rugăciunea Sa pentru ucenicii Săi şi pentru cei care vor crede în El,
Domnul Hristos ne arată că nu este suficient să vorbim despre unitatea Bisericii, ci trebuie să ne şi rugăm pentru ea . Domnul Iisus Hristos nu vorbeşte despre unitatea Bisericii într-o predică, ci în stare de rugăciune , ştiind cât de greu este ca, într-o lume înclinată adesea spre păcat, conflict şi dezbinare, să fie păstrată şi promovată unitatea sau comuniunea de credinţă şi viaţă sfântă”, a precizat Părintele Patriarh Daniel. În continuare, Preafericirea Sa a explicat de ce în Duminica a 7-a după Paşti s-a citit Evanghelia ce conţine Rugăciunea lui Iisus. „Această duminică, a Sfinţilor Părinţi de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care au formulat primele 7 articole din Crezul ortodox, ne cheamă să păstrăm dreapta credinţă, mai ales astăzi, într-o lume din ce în ce mai tulburată şi mai rătăcită din punct de vedere spiritual. Ne cheamă să mărturisim Crezul ortodox aşa cum ni l-au lăsat nouă moştenire Sfinţii Părinţi de la Sinodul I Ecumenic din anul 325 şi de la Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol, din anul 381, când s-a formulat partea a doua a Crezului ortodox. Acest Crez noi îl rostim la Botez şi la fiecare Sfântă Liturghie, întrucât reprezintă credinţa noastră ortodoxă în formă concentrată. Dacă s-ar scrie volume întregi de dogmatică, ele nu ar fi decât o dezvoltare a Crezului niceo-constantinopolitan”, a evidenţiat Patriarhul României.
„Să-i creştem pe copiii şi pe tinerii noştri în dreapta credinţă!”
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai subliniat că numai dacă mărturisim dreapta credinţă şi dacă păstrăm unitatea Bisericii dobândim viaţă veşnică, şi putem ajunge în slava Împărăţiei Preasfintei Treimi, la care S-a înălţat Iisus Hristos Domnul. Preafericirea Sa i-a îndemnat pe toţi creştinii ortodocşi să înveţe, atât ei, cât şi copiii acestora, Crezul ortodox şi să aibă în casele lor cartea Învăţătura de credinţă ortodoxă sau Catehismul , tocmai pentru a cunoaşte mai bine credinţa ortodoxă şi modul de a trăi duhovniceşte în Biserică şi societate. „Duminica a 7-a după Paşti ne îndeamnă să păstrăm dreapta credinţă, să-i creştem pe copiii şi pe tinerii noştri în dreapta credinţă, să nu ne lăsăm amăgiţi de rătăciri şi de tot felul de grupări religioase, care se consideră trimise de Dumnezeu, dar care caută, de fapt, să-i rupă pe ortodocşi de Biserica Sfinţilor Apostoli şi a Sfinţilor Părinţi şi să-i atragă la gruparea lor, despărţită de credinţa dată Sfinţilor o dată pentru totdeauna”, a spus Întâistătătorul Bisericii noastre. La final, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a precizat că dreapta credinţă nu se păstrează în izolare, ci în comuniune de gândire, de mărturisire şi de vieţuire. „Dacă ne rupem de Sfânta Biserică, nu mai suntem dreptmăritori creştini, deoarece numai în comuniunea Sfinţilor din toate timpurile se păstrează dreapta credinţă, mântuitoare şi sfinţitoare. Oricât am fi de inteligenţi sau de învăţaţi, niciodată nu trebuie să interpretăm singuri Sfânta Scriptură, ci împreună cu Sfânta Biserică, împreună cu Sfinţii Părinţi ai ei, împreună cu toţi păstorii sufleteşti. Prin urmare, dreapta credinţă înseamnă temelia mântuirii noastre. Dreapta credinţă ne cheamă însă şi la dreapta vieţuire, adică la pocăinţă pentru păcate şi la ridicarea din păcate, la creşterea în virtuţi, la fapte bune de milostenie şi de ajutorare a semenilor noştri. Dreapta credinţă ne cheamă şi la o dreaptă lucrare misionară, aceea de a transmite Evanghelia iubirii lui Hristos, prin cuvânt şi faptă, generaţiei viitoare, copiilor şi tinerilor, prin educaţia religioasă în Familie, în Biserică şi în Şcoală ”, a arătat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

[cristiboss56]

În Aula Magna „Teoctist Patriarhul” a Palatului Patriarhiei a avut loc ieri, 29 mai, Conferinţa pastoral-misionară din primăvara acestui an, organizată sub titulatura „2017 - Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”. Sesiunea de la Bucureşti, desfăşurată sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, a reunit clericii din protopopiatele din Capitală şi din judeţul Ilfov, inclusiv preoţii de caritate, din învăţământ, de cimitir şi din cadrul MAI şi MApN.
Conferinţa pastoral-misionară de primăvară a fost precedată de Sfânta Liturghie, săvârşită în Catedrala Mitropolitană „Sfântul Spiridon”-Nou, Paraclis patriarhal, de Preasfinţitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor. În continuare, ierarhul a oficiat slujba Te Deum-ului.
Evenimentul de la Palatul Patriarhiei a fost deschis de Patriarhul României, care a rostit cuvântul intitulat „2017 - Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi al pictorilor bisericeşti”. În continuare, au conferenţiat: pr. prof. dr. Ştefan Buchiu, decanul Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Bucureşti, care a prezentat prelegerea „Dimensiunea apofatică a icoanei ortodoxe”; lect. dr. Ştefan Berechet, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti şi membru în Comisia de pictură bisericească - Sectorul cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române, care a vorbit despre „Teologia icoanei la Sfinţii Nichifor Mărturisitorul şi Teodor Studitul”; pr. dr. Florin Şerbănescu, consilier patriarhal la Sectorul cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române - Componenta Cultură, care a prezentat „Etape în evoluţia picturii ortodoxe româneşti”, şi pictor Alexandru Nicolau, membru în Comisia de pictură bisericească - Sectorul cultură şi patrimoniu religios al Patriarhiei Române, care a expus tema „Icoana ortodoxă autentică şi imitaţiile ei” (prezentare în imagini).
Pr. prof. dr. Ştefan Buchiu a făcut referire la cele şapte aspecte ale icoanei ortodoxe: aspectul personalist, hristic, pnevmatic, haric sau energetic, eclesial, liturgic-doxologic şi eshatologic. „Toate aceste aspecte teologice ale icoanei ortodoxe, pe care le-am expus mai sus, converg în a demonstra dimensiunea ei apofatică, fiindcă taina icoanei nu poate fi înţeleasă, trăită sau experiată decât în mod personal-comunitar, duhovnicesc şi eclesial. Taina sfintelor icoane atrage şi cucereşte pe omul credincios, îi provoacă experienţe duhovniceşti profunde şi unice, îi certifică apartenenţa la plenitudinea Bisericii, îi sporeşte credinţa, nădejdea şi iubirea faţă de Hristos şi de întreaga Sfântă Treime, dar şi de Maica Domnului, de sfinţi şi de sfinţii îngeri. Prin aceasta, taina icoanei nu eclipsează dimensiunea ei didactică, dar nici cea didactică nu epuizează pe cea apofatică. Doar unind mereu cele două dimensiuni esenţiale ale icoanei ortodoxe, catafatică şi apofatică, o putem numi nu numai fereastră spre cer, ci şi uşa sau calea către Împărăţia cerurilor, icoana însoţind de-a lungul veacurilor şi confirmând cuvântul revelat al Sfintei Scripturi, învăţăturile Sfintei Tradiţii şi viaţa plină de har şi de adevăr a Bisericii Ortodoxe”, a evidenţiat pr. prof. dr. Ştefan Buchiu.
Lect. dr. Ştefan Berechet a prezentat modul în care Sfinţii Nichifor Mărturisitorul şi Teodor Studitul au apărat sfintele icoane şi au luptat împotriva ereziei iconoclaste, aceştia contribuind decisiv la respingerea dificilelor obiecții iconoclaste și implicit la cristalizarea deplină a teologiei ortodoxe a icoanei. „Răspunzând iconoclaștilor care pretindeau că cinstirea icoanelor este o inovație recentă în viața Bisericii, nefiind prescrisă nici în Sfânta Scriptură, nici în scrierile Sfinţilor Părinți, patriarhul Nichifor arată că acest cult face parte integrantă din Tradiția Bisericii încă de la începuturile ei, încât nu se poate concepe un ethos creștin aniconic. Cultul icoanelor poartă pecetea vechimii, aflându-şi originea în tradiţia apostolică şi patristică. El este contemporan cu propovăduirea evanghelică, căci simbolurile credinţei noastre ireproşabile... au fost o iniţiativă a Apostolilor pe care Părinţii şi-au pus şi ei pecetea. Rostul acestei iniţiative a fost acela de a perpetua, nu doar în scris (în Sfintele Evanghelii), ci şi în culori (în sfintele icoane) amintirea celor pe care le-a făptuit şi le-a pătimit pentru noi Hristos”, a precizat lect. dr. Ştefan Berechet.
Cel de-al treilea conferenţiar a fost pr. dr. Florin Şerbănescu, care a vorbit despre etape în evoluţia picturii ortodoxe româneşti şi a pre*zentat cele mai importante școli de pictură ortodoxă din întreg spațiul românesc de-a lungul secolelor Evului Mediu, subliniind trăsătura dominantă a acestora, „cea a păstrării în diferite forme de expresie a stilului bizantin și post*bizantin, în cadrul unor abordări din care se evidențiază și un remarcabil specific local, românesc”.
La final, pictorul Alexandru Nicolau a adus în atenţia participanţilor aspecte privind autenticitatea icoanelor ortodoxe bizantine, pe care le-a comparat cu diverse alunecări stilistice şi cu reprezentări cu temă religioasă, extrase din ecranizările vieții lui Iisus. Totodată, Alexandru Nicolau a vorbit despre sinergia care există între imnografia bisericească ortodoxă şi icoana bizantină. „Biserica are propriul său sistem de redare a evenimentelor, propria regie. Sunt mai mulți regizori, care, inspirați de același Duh, au rânduit desfășurarea liturgică și au izvodit textele, le-au împodobit cu cântarea și le-au ilustrat cu iconografia. Icoana vorbeşte lumii de azi despre o realitate în care ea (lumea) nu mai crede: Dumnezeu S-a făcut om, pentru ca omul să se îndumnezeiască. Ea arată ochilor noştri chipul lui Dumnezeu întrupat şi chipul omului făcut Dumnezeu”, a subliniat pictorul Alexandru Nicolau. Preoţii prezenţi la conferinţă au primit din partea Preafericirii Sale câte trei cărţi apărute la Editura „Cuvântul Vieţii” a Mitropoliei Munteniei şi Dobrogei: „Sfinţii Părinţi - despre libertate”, Colecţia „Sfinţii Părinţi pe înţelesul tuturor”; „Florilegiu patristic despre sfintele icoane” şi „Martiriul Sfântului Antim Ivireanul - o nouă lectură a surselor istoriei”.

[cristiboss56]

Pentru a evidenția importanța familiei creștine în societate, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit, prin Hotărârea nr. 629/2009, ca prima duminică după ziua de 1 iunie să fie dedicată Părinţilor şi Copiilor.
În acest an, Duminica Părinților și a Copiilor coincide cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt , Duhul Adevărului, al unității și al comuniunii. Cu acest prilej, ne amintim cu recunoștință de părinții și bunicii noștri care ne-au transmis dreapta credinţă și dragostea jertfelnică, învățându-ne că doar prin rugăciune, viaţă curată şi fapte bune putem face roditoare darurile Duhului Sfânt, primite la Botez, spre a ajunge la asemănarea cu Dumnezeu Cel sfânt şi milostiv.
Înaintașii noștri ne-au lăsat moștenire valorile familiei creștine, precum și datoria de a le cultiva spre binele societății în care trăim. În contextul actual, ne confruntăm cu diferite crize ale vieții de familie: sărăcia materială, alcoolismul, violența domestică, avortul, divorţul şi depresia, plecarea părinților la muncă în străinătate, neglijarea copiilor şi lipsa de comunicare cu aceștia, însingurarea copiilor în mediul virtual şi abandonul şcolar. Semnalăm cu îngrijorare faptul că în unele țări occidentale s-a ajuns la separarea copiilor de propriii părinți și încercarea de reeducare a copiilor într-un spirit străin de valorile familiei naturale, tradiţionale.
Biserica Ortodoxă Română, împreună cu alte culte din România, promovează și apără familia formată din bărbat și femeie, deoarece aceasta este izvor de viaţă al societății umane . Familia naturală şi tradiţională are vocaţia sfântă de a fi conlucrare vie a omului cu Dumnezeu-Creatorul, pentru a dărui viaţă în timpul existenţei pământeşti şi a dobândi viaţa veșnică.
La nivelul Patriarhiei Române se acordă o atenție deosebită ocrotirii familiei creștine, prin:
înființarea de centre de consiliere și sprijin pentru familiile aflate în dificultate; derularea de campanii umanitare în medii defavorizate; desfășurarea de proiecte educaționale de prevenire a abandonului școlar; organizarea de tabere pentru tineret, pelerinaje pe urmele sfinţilor, programe de voluntariat cu scop umanitar, precum şi alte activităţi sociale. Amintim că, în luna mai a acestui an (2017), declarat în Patriarhia Română drept Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești ,au fost premiați copii și tineri din toată țara, câștigători ai Concursului Național de Creație Icoana și Școala mărturisirii. De asemenea, în luna septembrie a acestui an (2017), tineri creştini ortodocși din toată lumea se vor reuni la Iași, în continuarea întâlnirilor din anii precedenți, de la Baia Mare, Cluj-Napoca şi Bucureşti, în cadrul cărora și-au manifestat dorința de a fi înțeleși în aspirațiile lor și de a participa activ la proiectele și activitățile Bisericii. Astfel, copiii și tinerii participanți la aceste evenimente dau o mărturie publică a credinței lor în iubirea lui Hristos pentru toţi oamenii, cultivată în Familie, Biserică și Școală.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Copilului și a
Duminicii Părinților și a Copiilor , adresăm felicitări și îndemnuri de încurajare și de susținere pentru toate familiile creștine, dar mai ales pentru familiile care au mulţi copii. Totodată ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze pe toţi părinţii şi pe toţi copiii, să le dăruiască sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, întru mulţi şi fericiţi ani!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj adresat cu prilejul Zilei Internaționale a Copilului (1 iunie) și al Duminicii Părinților și a Copiilor (4 iunie 2017).

[cristiboss56]

Duhul Sfânt ne luminează viața să înțelegem că nu suntem făcuți pentru mormânt și nici doar să facem umbră pământului, a afirmat patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în cuvântul de învățătură la Sfânta Liturghie, oficiată în Catedrala Patriarhală, în ziua praznicului Pogorârii Sfântului Duh.
El a subliniat că Duhul Sfânt sfințește întreaga Creație, dăruiește viață biologică — vegetală și animală, însă, în mod deosebit, dăruiește viață duhovnicească sau spirituală omului.
"Duhul Sfânt ca foc luminător ne luminează viața să înțelegem că noi nu suntem făcuți pentru mormânt și nici doar să facem umbră pământului ca ființe pur biologice, ci suntem chemați la Viață Veșnică Cerească. Deci, focul Iubirii Dumnezeiești pentru Mântuirea oamenilor se arată prin Duhul Sfânt", a spus patriarhul în predica la slujba oficiată împreună episcopul vicar patriarhal Varlaam Ploieșteanul și cu episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor, Timotei Prahoveanul.
Evidențiind înțelesurile duhovnicești ce reies din pericopa evanghelică de la Sfântul Evanghelist Ioan, în care se arată că Duhul Sfânt este apa cea vie, patriarhul a menționat că aceasta, "sub forma harului prezent în om, îl îndreaptă, îl face să țâșnească în atenția sa către Ceruri".
"Apa cea vie este și ea curățitoare de păcate. Nu este apa Botezului? Este hrănitoare, răspunde setei noastre de iubire nesfârșită (...) sinceră, curată și netrecătoare și neînșelătoare. O mulțime de iubiri sunt limitate, trecătoare și adesea înșelătoare. Iubirea adusă în sufletul omului de Apa cea Vie a Duhului Sfânt este iubire curată, sfântă, netrecătoare. Este iubirea lui Hristos dăruită nouă, iubire smerită și milostivă. Apa cea Vie se arată împreună cu Focul Curățitor în lacrimile pocăinței (...) cele de bucurie aducătoare", a mai spus patriarhul Daniel.
Credincioșii ortodocși prăznuiesc, duminică, la 50 de zile după Înviere, Rusaliile , marcând ziua în care Duhul Sfânt a pogorât peste adunarea apostolilor, în chip de limbi de foc, iar aceștia au început să propovăduiască.
Din punctul de vedere al credinței ortodoxe, la Cincizecime, prin pogorârea Duhului Sfânt a apărut un organism cu totul nou, un așezământ divino-uman, Biserica. Cu alte cuvinte, coborârea peste apostoli a Duhului, darurile și harismele primite de ei, predica și botezul primilor trei mii de oameni constituie întemeierea Bisericii creștine, atât ca o comunitate a credincioșilor, cât și ca instituție. Biserica nu este, deci, numai o grupare umană asociată prin aceeași credință în Dumnezeu și nici numai o instituție îngrădită prin dogme și legi. Ea este o comuniune a oamenilor în Dumnezeu și cu Dumnezeu și îl poartă în sine pe Duhul Sfânt. Unii Sfinți Părinți au numit Biserica lui Hristos "Duhul Sfânt trăind în omenire".

Împreună cu Paștele, Pogorârea Duhului Sfânt este cea mai veche sărbătoare creștină, fiind prăznuită încă de pe vremea apostolilor. Despre ea amintesc și Sfântul Irineu (202), Tertulian, Origen, Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (325) ș.a. Până către sfârșitul secolului al IV-lea și începutul secolului al V-lea, Cincizecimea era sărbătorită împreună cu Înălțarea Domnului. După aceasta, Înălțarea a fost mutată la 40 de zile de la Paște, Cincizecimea devenind sărbătoare de sine stătătoare.

[cristiboss56]

Sărbătoarea Sfintei Treimi este bucurie a Bisericii Ortodoxe de pretutindeni, dar și a fiecărei persoane care s-a botezat în numele Sfintei Treimi şi mărturiseşte prin fapte concrete „credinţa lucrătoare prin iubire” ( Galateni 5, 6), în lumina comuniunii de iubire a Preasfintei Treimi.
Iubirea desăvârșită existentă între Persoanele Preasfintei Treimi se împărtăşeşte, prin lucrarea sfinţitoare a Bisericii, tuturor credincioşilor ei, dar mai ales celor care adună prin rugăciune şi arată prin fapte bune iubire smerită şi milostivă.
În contextul actual al societăţii secularizate, caracterizat de individualism și egoism, când se încearcă destabilizarea tradițiilor sănătoase și a valorilor perene, când se cer libertate fără responsabilitate şi drepturi fără obligaţii, este vital să reflectăm la modelul de viaţă şi comuniune al Persoanelor distincte, dar nedespărţite, ale Preasfintei Treimi. Persoanele Preasfintei Treimi Se dăruiesc reciproc şi lucrează împreună în armonie desăvârşită, iar slava Lor arată sfinţenia şi frumuseţea iubirii lor eterne.
Omul zilelor noastre, asaltat de avalanşe de informaţii diverse şi rapide, dar şi de mode şi experimente şocante, devine din ce în ce mai dispersat şi superficial, sceptic şi suspicios în sufletul său. Din aceste motive, el are dificultăţi în a recepta mesajul Bisericii privind adevăruri eterne şi valori perene, dar poate înţelege mai uşor mesajul exprimat prin acţiuni culturale şi sociale ale Bisericii.
În acest sens, un efort major al Bisericii noastre este acela de a oferi informaţii care reflectă activitatea ei liturgică, pastorală, culturală, social-filantropică și educativă prin mijloace moderne de comunicare . Un astfel de demers misionar s-a concretizat acum 10 ani (2007), odată cu înfiinţarea Centrului de Presă BASILICA
al Patriarhiei Române, format din cinci componente - Radio TRINITAS , TRINITAS TV ,
Publicațiile LUMINA , Agenția de ştiri BASILICA și
Biroul de presă . Centrul de Presă BASILICA este asemenea unei mâini cu cinci degete prin care Biserica lucrează pentru o corectă informare a credincioșilor cu privire la viața şi activitatea ei astăzi. Prin mijloacele de comunicare radiofonic, audiovizual, tipărit și on-line, Biserica evidenţiază cu prioritate lumina din oameni ,
prezentând chipuri de iubire milostivă şi coresponsabilitate, prin care invită indirect pe membrii ei și pe oamenii din afara ei să devină la rândul lor chipuri de lumină și iubire milostivă, adică persoane profund umane.
Astfel, prin mijloacele moderne de comunicare, Biserica devine mesager în lume al faptelor bune luminate de harul divin , pentru ca oamenii văzând aceste fapte bune să slăvească pe Dumnezeu Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt (cf. Matei 5, 16).
Cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate, dăm slavă Preasfintei Treimi pentru binecuvântările Sale revărsate asupra lucrării misionare a
Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române. Totodată, dorim să mulțumim tuturor eparhiilor şi persoanelor care au sprijinit și sprijină buna desfășurare a activităților mediatice ale Patriarhiei Române.
De asemenea, adresăm felicitări, mulțumiri și doriri de sănătate şi mântuire tuturor ostenitorilor din departamentele Centrului de Presă BASILICA al Patriarhiei Române care arată devotament, responsabilitate, profesionalism și dragoste de Biserică și de semeni!
În încheiere, ne rugăm Preasfintei Treimi să binecuvânteze pe toţi cititorii Ziarului Lumina , ai
Agenţiei de ştiri BASILICA şi ai textelor Biroului de presă , pe ascultătorii Radioului TRINITAS şi pe telespectatorii postului TRINITAS TV din România şi de peste hotarele ei, dăruindu-le pace şi bucurie, lumină şi mult ajutor în toată fapta bună!
Întru mulţi şi binecuvântaţi ani!
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Cuvânt rostit cu prilejul împlinirii a 10 ani de activitate a Centrului de Presă BASILICA , sărbătoarea Sfintei Treimi, luni, 5 iunie 2017.

[cristiboss56]

Părintele profesor dr. Adrian Gabor de la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din București a fost condus pe ultimul drum ieri, 7 iunie. Slujba Înmormântării regretatului preot și profesor a fost săvârșită la Biserica „Sfântul Nicolae”-Buzești din Capitală de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, înconjurat de un sobor de slujitori. La final, Preasfinția Sa a citit mesajul de condoleanțe al Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, intitulat: „Părintele Adrian Gabor – evlavios slujitor al Altarului şi talentat profesor de teologie”.
La ceasul prohodirii, părintele profesor Adrian Gabor, trecut din această lume în seara zilei de 2 iunie, a fost înconjurat la biserica unde a slujit în București, „Sfântul Nicolae”-Buzești, de zeci de preoți din Arhiepiscopia Bucureștilor, Arhiepiscopia Buzăului și Vrancei, Arhiepiscopia Dunării de Jos și alte eparhii, de profesori și studenți de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din București și de numeroși credincioși pe care i-a păstorit cu devotament. Slujba Înmormântării, după rânduiala specifică ce se pune la prohodirea unui preot, a fost săvârșită de către Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop-vicar patriarhal, împreună cu numeroși slujitori. De asemenea, ieri-dimineață, în biserica unde a slujit părintele Adrian Gabor a fost săvârșită și Sfânta Liturghie arhierească. La finalul slujbei Înmormântării, au fost transmise mesaje de compasiune și condoleanțe.
Mesajul de condoleanțe al Patriarhului României, intitulat „Părintele Adrian Gabor – evlavios slujitor al Altarului şi talentat profesor de teologie”, a fost citit de Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul. Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a transmis un mesaj în care a spus: „Cunoscându-l pe părintele Adrian Gabor, pot afirma cu tărie fidelitatea sa pentru dreapta credință, pasiunea pentru slujirea Bisericii și curăția sa sufletească prea adesea inundată de o sinceritate dusă până la izbucnirea uneori vulcanică la exterior. S-a consumat, s-a zbătut și a încercat din răsputeri să înmulțească binele, să îi ajute pe semeni”. Din partea Facultății de Teologie Ortodoxă din București a vorbit părintele decan Ștefan Buchiu: „Fiecare pomenire a unui lucru bun pe care părintele Adrian Gabor l-a făcut și rugăciunile care se săvârșesc pentru el în acest timp, până la sorocul de 40 de zile, îl vor ajuta pe părintele Adrian înaintea scaunului Dreptului Judecător”. Un mesaj de condoleanțe a fost transmis din partea Facultății de Teologie Ortodoxă de la Sibiu, de către părintele decan Nicolae Chifăr. „Vestea plecării la cele veșnice a părintelui Adrian a trecut repede și peste munți și a ajuns și la noi, în Ardeal, aducând întristare, pentru că părintele a fost un prieten de suflet al facultății noastre și, venind astăzi aici, la prohodirea sa, am răspuns parcă la o chemare pe care părintele o făcea altădată la diferite evenimente, conferințe, întâlniri academice, susțineri de doctorate”, a spus părintele Nicolae Chifăr.
„Anul acesta, promoția noastră împlinește 30 de ani de la absolvirea Facultății de Teologie Ortodoxă din București, și am vorbit între noi cum să organizăm o întâlnire a absolvenților de atunci. Iată că părintele Adrian Gabor ne-a chemat la revedere aici, într-un moment trist, când îl petrecem din lumea asta”, a spus părintele Ion Vicovan, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Iași și coleg de generație cu părintele Adrian Gabor. Alte mesaje au fost transmise de prof. dr. Romiță Iucu, prorectorul Universității din București, academician dr. Emilian Popescu, și din partea părintelui Vasile Stanciu, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca.

[cristiboss56]

În aceste zile, în eparhii ale Munteniei şi Dobrogei, precum Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului, Arhiepiscopia Dunării de Jos, Episcopia Sloboziei şi Călăraşilor, Episcopia Giurgiului, Episcopia Tulcii, au fost organizate conferinţe pastoral-misionare dedicate Anului omagial şi comemorativ.
Stareţii, stareţele şi preoţii de la mănăstirile şi parohiile Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului s-au întrunit marţi, 6 iunie, în Sala Arhiepiscopală a sediului Protopopiatului Mioveni, la conferinţa pastoral-misionară semestrială. Întrunirea a fost dedicată Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești şi prezidată de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Calinic, chiriarhul locului. A fost susţinut un referat, a fost vizionat un film documentar realizat de Departamentul Mass-media al eparhiei, iar apoi au fost transmise hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române cu privire la canonizarea Cuviosului Pafnutie Pârvu Zugravu, precum și informațiile necesare privind manifestările care se vor organiza la împlinirea a 500 de ani de la sfințirea Catedralei Arhiepiscopale din Curtea de Argeș, informează Biroul de presă al Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului.
Preoţii de la parohiile Protopopiatului Nicoreşti, judeţul Galaţi, s-au întrunit luni, 5 iunie, în cadrul conferinţei pastoral-misionare semestriale, la Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” şi „Sfântul Ierarh Spiridon” din cadrul Complexului Muzeal Banu, din comuna Nicoreşti. „Prezent la eveniment, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Casian a susţinut prelegerea cu tema: «Icoana familiei preotului în societatea contemporană», arătând că, «aşa cum sfânta icoană este călăuză spre îndumnezeire, aşa şi familia preotului trebuie să fie chip al slujirii lui Dumnezeu în mijlocul credincioşilor». La finalul conferinţei au fost invitaţi la dialog preoţii şi preotesele, care au adus mărturii concrete despre crucea slujirii lui Hristos în familie şi în parohie”, a precizat pr. Rareș Bucur.
Preoţii de la parohiile din cele trei protopopiate ale judeţului Călăraşi: Călăraşi, Olteniţa şi Lehliu, s-au întrunit miercuri, 7 iunie, în conferinţă pasto*ral- misionară. Întrunirea, care a avut loc în Amfiteatrul Casei de Cultură a Consiliului Judeţean din Călăraşi, a fost prezidată de Prea*sfinţitul Părinte Vincenţiu, Episcopul Sloboziei şi Călăraşilor, care a evidenţiat semnificaţia sfintelor icoane și rolul lor în viața și lucrarea pastorală, învățătorească și sfințitoare. După sesiunea susţinerii celor trei referate, a urmat sesiunea de discuţii, informează site-ul eparhiei sf-esc.ro.
Tot în această perioadă, în Episcopia Giurgiului se desfășoară conferinţele pastoral-misionare semestriale. Seria conferinţelor a debutat luni, 5 iunie, cu întrunirea preoţilor de la parohiile din Protopopiatul Hotarele, la Mănăstirea Comana, județul Giurgiu. Întâlnirea a fost prezidată de Preasfințitul Părinte Ambrozie, Episcopul Giurgiului, iar invitaţi să conferenţieze au fost prof. univ. dr. Mihail Diaconescu și prof. Ștefan Dumitrescu.
În deschiderea întrunirii, ierarhul a explicat preoţilor rolul şi rostul acestor întâlniri, dar şi rolul sfintelor icoane în viața și lucrarea pastorală, învățătorească și sfințitoare. În cadrul conferinţei a fost vizionat şi un film documentar despre preoți și credincioși în temnițele comuniste.
De asemenea, în Episcopia Tulcii, preoţii de la parohiile din Protopopiatul Babadag au participat miercuri, 7 iunie, la lucrările conferinţei preoţeşti semestriale.
Întrunirea a fost prezidată de Preasfinţitul Părinte Visarion, Episcopul Tulcii, iar tema conferinţei a fost dedicată Anului omagial al sfintelor icoane, al iconarilor şi pictorilor bisericeşti.

[cristiboss56]

Biserica Ortodoxă îi cinsteşte în mod special pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel rânduind o perioadă de pregătire duhovnicească care începe imediat
după Duminica Tuturor Sfinţilor. Postul Sfinţilor Petru şi Pavel amintește de pregătirea Sfinților Apostoli pentru primirea Duhului Sfânt la Cincizecime, dar și de râvna cu care ei au slujit Biserica, ducând cuvântul Evangheliei până la marginile lumii.
Postul Sfinţilor Apostoli este legat în mod special de sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, prăznuită la 50 de zile de la Învierea Domnului, pentru că este o cinstire a Duhului Sfânt care s-a revărsat peste Sfinţii Apostoli. Apoi, este o pregătire şi o cerere ca darurile Sfântului Duh să se coboare şi peste creştinii de astăzi în Biserică. Tradiția care stă la baza acestui post se întemeiază pe cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos: „Pot, oare, prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile când se va lua mirele de la ei şi atunci vor posti în acele zile” (Marcu 2, 19-20). Deși acest text se referă la evenimentele dramatice din viața Mântuitorului: Răstignirea, Moartea și Îngroparea, totuși textul are rezonanță privitoare și la ce s-a întâmplat după Învierea Mântuitorului, când Domnul Hristos S-a înălțat la cer și le-a făgăduit Apostolilor Duhul Sfânt. Sfinții Apostoli au postit și înainte de Pogorârea Duhului Sfânt și după, când au început să propovăduiască Evanghelia mântuirii în toată lumea. Acest lucru este întărit de mărturia biblică, unde se spune că după Pogorârea Duhului Sfânt membrii primei comunități a Bisericii „stăruiau în învăţătura apostolilor şi în împărtăşire, în frângerea pâinii şi în rugăciuni”, apoi, în continuare, „şi în fiecare zi, stăruiau într-un cuget în templu şi, frângând pâinea în casă, luau împreună hrana întru bucurie şi întru curăţia inimii” (Fapte 2, 42, 46). Astăzi, această purtare a primilor creştini, nevoinţa de a se păstra curaţi pentru ca darurile Duhului Sfânt să nu se ia de la ei şi să rodească, este exprimată de prezenţa acestui post închinat Sfinţilor Apostoli. În vechime, acest post era numit şi postul Cincizecimii, pentru că aminteşte de darurile Duhului Sfânt revărsate în Biserică. Zilele în care Domnul Hristos a spus că nu va mai fi văzut cu ucenicii săi reprezintă perioada istorică a Bisericii, când Mântuitorul Hristos este înălţat de-a dreapta Tatălui. Teologia Ortodoxă învață că Hristos nu este absent din Biserică. El este Capul ei nevăzut, după cum spune Sfântul Apostol Pavel, şi este prezent permanent prin lucrarea Duhului Sfânt. Noi înţelegem că Mirele nu mai este prezent trupeşte, nu mai poate fi văzut cum a fost pe vremea Apostolilor, dar ne rugăm şi postim pentru ca Duhul să aducă o nouă prezenţă a lui Hristos, interioară și duhovnicească.
Dovezi istorice despre existența postului Sfinților Apostoli
Postul Sfinților Apostoli este o practică veche a Bisericii, care datează din epoca primară. Despre el au vorbit Sfinții Atanasie cel Mare, Ambrozie al Milanului și Leon cel Mare.
Atanasie cel Mare (373), trimițând o scrisoare împăratului Constantin cel Mare și expunând situația creștinilor persecutați de arieni, spunea: „În timpul săptămânii de după Cincizecime, oamenii care posteau au ieșit în cimitir să se roage”. Ambrozie al Milanului (379) spunea: „Nu postim în timpul Cincizecimii, pentru că Domnul a fost prezent în mijlocul nostru în acele zile... prezența Lui a fost ca o mâncare hrănitoare pentru creștini. Așa și la Cincizecime, ne hrănim cu Domnul care este prezent în mijlocul nostru. În zilele care urmează după Înălțarea sa la cer, noi postim iarăși”. De asemenea, și Sfântul Leon cel Mare (461), explica creștinilor: „După marea sărbătoare a Cincizecimii, postul este în mod special necesar să ne purificăm gândurile și să ne facem vrednici să primim darurile Duhului Sfânt... Așadar, tradiția binefăcătoare a postului s-a stabilit după zilele de bucurie, când sărbătorim Învierea și Înălțarea Domnului și Pogorârea Duhului Sfânt”. Postul Sfinţilor Apostoli este în legătură şi cu Biserica însăşi, cu începuturile ei, și este o celebrare a vieții Bisericii. Cei doisprezece Apostoli sunt temelia Bisericii, nucleul ei, pentru că pe baza mărturiei lor numeroși iudei și păgâni au crezut în Hristos şi s-au botezat. Ei au fost învestiţi de Domnul cu mandatul conducerii sinodale a Bisericii şi al edificării ei în lume prin predica lor, prin cuvântul şi fapta lor. De aceea, în iconografie, Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel sunt înfăţişaţi ţinând în mâini o biserică. Apostolilor le-a zis Domnul după Înviere: „Luaţi Duh Sfânt, cărora le veţi ierta păcatele, le vor fi iertate, iar cărora le veţi ţine, ţinute vor fi” (Ioan 20, 22-23). Dintre toţi Apostolii, două personalităţi se evidenţiază: Sfinţii Petru şi Pavel, numiţi primii din ceata Apostolilor sau întâistătători. Petru a fost cel mai în vârstă dintre ei şi cel mai respectat. Pe el, Domnul s-a sprijinit în nenumărate ocazii şi i-a arătat o atenţie deosebită. În Cezareea lui Filip, Petru rostește celebra mărturisire: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu” (Matei 16,16), dar prin gura lui toţi au mărturisit. Alături de Petru, în Sfânta Scriptură este prezent şi Pavel, care a fost chemat la apostolat de Însuşi Hristos Domnul. Pavel, după propria mărturie, s-a ostenit în predicarea Evangheliei mai mult decât toţi ceilalţi Apostoli, a cutreierat Imperiul Roman şi a răspândit Evanghelia în nenumărate locuri. De numele lui se leagă chemarea păgânilor la Hristos şi el a fost denumit Apostolul neamurilor, adică al celor care nu erau dintre iudei. Biserica i-a aşezat împreună, şi i-a cinstit împreună, rânduind şi o perioadă de post în cinstea lor. Acest lucru arată unitatea creştinilor în slujirea Evangheliei, în edificarea Bisericii Mântuitorului Iisus Hristos, dincolo de păreri personale şi orgolii lumeşti. Unitatea celor doi înseamnă şi jertfirea de sine, şi dăruirea reciprocă în relaţie de iubire şi comuniune.
Durata şi modul de postire
Începutul postului Sfinţilor Apostoli se face în funcţie de data Sfintelor Paşti. Începe întotdeauna luni după Duminica Tuturor Sfinţilor. Conform Pascaliei Bisericii Ortodoxe Române, postul Sfinţilor Apostoli poate varia între 28 de zile, atunci când Paştele cade pe 4 aprilie, până în situaţia în care poate fi desfiinţat, atunci când Paştele este prăznuit după data de 1 mai. În aceste situații, s-a hotărât ca postul să se ţină două sau trei zile înainte de sărbătoarea Sfinților Apostoli. Acest post este considerat uşor. În fiecare sâmbătă şi duminică se face dezlegare la peşte, vin şi ulei, precum şi la sărbătoarea Naşterii Sfântului Ioan Botezătorul (24 iunie), și alte sărbători de sfinți rânduiți de Biserică.
Învăţătura din Ceaslovul Mare pentru acest post arată că, atunci când nu e dezlegare, lunea, miercurea şi vinerea se mănâncă legume fără ulei, marțea şi joia la fel, dar cu untdelemn şi vin. Dezlegarea la vin, ulei și peşte se dă lunea, marţea şi joia dacă în aceste zile cade sărbătoarea vreunui sfânt cu doxologie mare şi cu cruce neagră în calendar, iar când o astfel de sărbătoare cade miercuri sau vineri se dezleagă la untdelemn şi vin. Şi în caz de hramul bisericii se dă dezlegare la peşte. Dacă însuşi praznicul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel cade miercuri sau vineri, se face dezlegare la peşte, vin şi ulei.

[cristiboss56]

Cei 54 de ani de activitate ai Corului Naţional de Cameră „Madrigal - Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu, au fost sărbătoriți în Țara Sfântă, în cadrul Festivalului Artelor din Ierusalim, din perioada 5-8 iunie, potrivit Agerpres. Concertul Madrigalului a avut loc în Galeria de Arheologie a Muzeului Naţional Israel, care este cea mai mare instituţie culturală din ţară şi unul dintre cele mai importante muzee de artă şi arheologie din lume.
Programul susținut în fața unui public compus din fețe bisericești și din oameni de afaceri israelieni a fost divers, piesele cântate fiind în limbile ebraică, latină, greacă, italiană şi română. Piesa în limba ebraică „Yerushalaym Shel Zahav” a ridicat publicul în picioare.
„Pentru Madrigal, momentul Ierusalim 2017 este unul istoric, neavând precedent în cei 54 de ani de existenţă a corului. Pentru România, turneul Madrigalului la Ierusalim constituie o nouă punte între culturile lumii, un gest de reprezentare de înaltă clasă, firesc pentru un ambasador cultural incontestabil. Reacţiile până la lacrimi ale publicului sunt o confirmare în plus că prin muzica noastră, interpretată impecabil pe Pământul Sfânt, avem oportunitatea de a schimba în bine percepţia despre România la nivel mondial”, a declarat Emil Pantelimon, managerul Corului Naţional de Cameră, citat de Agerpres.
Madrigal a fost înființat în anul 1963 de dirijorul Marin Constantin (1925-2011). De-a lungul anilor, corul a susţinut peste 4.100 de concerte aplaudate de melomani de pe întreg mapamondul, impunându-se astfel ca un adevărat „brand de ţară”. În anul 2016, Corul Naţional de Cameră „Madrigal - Marin Constantin” a fost recunoscut oficial ca Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii, primind Premiul „Jean Nussbaum and Eleanor Roosevelt” la Palatul Naţiunilor Unite din Geneva, în cadrul Su

[cristiboss56]

Luna mai a adus la Palatul Patriarhiei peste 7.000 de turiști atât din România, cât și din alte țări, precum Republica Moldova, Bulgaria, Grecia, Spania, Belgia, Italia, Germania, Austria, Irlanda, Marea Britanie, Rusia, Israel, SUA, Canada, China, Japonia și Thailanda.
Printre turiști s-au aflat mai multe grupuri de elevi. O parte dintre aceștia au vizitat Palatul Patriarhiei în cadrul programului educațional „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, dintre care îi menționăm pe elevii din clasa a X-a de la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca. Un alt grup a fost acela al elevilor și profesorilor din mai multe țări europene veniți în România prin intermediul programului Erasmus, în cadrul proiectului Theatre Unites Europe, organizat de Seminarul Teologic Ortodox „Sfântul Ioan Gură de Aur” din Târgoviște. Amintim și vizita unui grup de studenți din Germania, care studiază timp de un semestru la Facultatea de Teologie protestantă de la Sibiu.
Aflați în România prin intermediul proiectului „Cunoaște-ți țara”, la Palatul Patriarhiei au sosit și două grupuri de turiști din Republica Moldova.
Cu prilejul hramului istoric al Catedralei Patriarhale, „Sfinții Împărați Constantin și mama sa Elena”, Palatul Patriarhiei a fost vizitat și de câștigătorii Concursului „Icoana şi Şcoala măr*turisirii”. Cu această ocazie, ei au fost premiați în cadrul solemnității de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
Palatul Patriarhiei a avut onoarea să primească în luna mai vizita Comisarului european pentru Politici Regionale, doamna Corina Crețu, care a apreciat lucrările efectuate în cadrul proiectului „Lucrări de restaurare, consolidare și protecție a Monumentului Palatul Patriarhiei București”. Proiectul a fost derulat efectiv în perioada 1 martie 2014 - 28 decembrie 2015 și a fost finanțat din Fonduri Structurale în cadrul Programului Operațional Regional 2007-2013.
Au mai avut loc Congresul internațional de teologie „Criterii de recunoaștere și evaluare a picturii bizantine”, Conferinţa naţională „Unitate dogmatică şi specific naţional în pictura bise*ricească” și Conferința pastoral-misionară semestrială de primăvară cu tema: „2017 - Anul omagial al sfintelor icoane, al iconarilor și al pictorilor bisericești” pentru clericii din București și din județul Ilfov.
Turiștii sosiți la Palatul Patriarhiei au vizitat și Catedrala Patriarhală.
Pe parcursul vizitei pe Colina Bucuriei, turiștii au fost însoțiți de ghizii Ansamblului Patriarhal, care i-au îndrumat în descoperirea istoricului acestor locuri, prezentându-le totodată informații despre activitatea Bisericii Ortodoxe Române.