Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Biserica ortodoxa > Biserica Ortodoxa Romana
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #391  
Vechi 24.02.2015, 23:16:05
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Dragostea mă face Dumnezeu, și Tu, o, Dumnezeule te faci om. Acolo unde există unul, nu există iubire. Acolo unde sunt doi uniți există doar un simulacru de iubire. Acolo unde trei sunt uniți, există dragoste. Numele Tău este iubire fiindcă numele Tău este treime în Unitate.
Dacă Tu ai fi fost singuratic, Tu n-ai mai fi dragoste, ci ură. Dacă Tu ai fi doime, ai fi o alternare de dragoste și ură. Dar Tu ești o treime și, de aceea, Tu ești iubire și întru Tine nu există nici întuneric și nici alternare. Dragostea nu cunoaște nici timp și nici spațiu. Ea este în afara timpului și a spațiului. Pentru iubire, o zi este ca o mie de ani și o mie de ani ca o zi.
Când sunt unit cu Tine în iubire, nu există nici cer și nici pământ – doar Dumnezeu există. Nu există nici „eu”, nici „tu” – doar Dumnezeu există. Dragostea are trei ipostasuri: curăție, cunoștință și lumină. Fără curăție, dragostea nu este afecțiune, ci egoism și patimă. Fără cunoștință dragostea nu este înțelepciune, ci prostie. Fără lumină, dragostea nu e putere, ci slăbiciune. Când patima, prostia și slăbiciunea se împletesc, ele devin iad, ceea ce satanei îi place să numească „iubire”.
Sfântul Ierarh Nicolae Velimirovici
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #392  
Vechi 26.02.2015, 23:22:18
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Sufletul trebuie să se întoarcă la iubirea lui Dumnezeu. Vindecarea se va face prin a-L iubi pe Dumnezeu cu ardoare. Mulți sfinți de-ai noștri au prefăcut întristarea în bucurie prin iubirea către Hristos. Luau adică această putere sufletească, pe care diavolul voia s-o zdrobească, și o dădeau lui Dumnezeu, prefăcând-o în bucurie și veselie. Rugăciunea, adorarea lui Dumnezeu preface încet-încet întristarea și o întoarce în bucurie, fiindcă lucrează harul lui Dumnezeu. Aici este nevoie să ai putere, așa încât să smulgi harul lui Dumnezeu, care te va ajuta să te unești cu El. Este nevoie de meșteșug. Când te dăruiești lui Dumnezeu și devii una cu El, atunci vei uita de duhul cel rău, care te trăgea de la spate, iar acela, disprețuit, va pleca. Apoi, cu cât te vei dărui Duhului lui Dumnezeu, cu atât nu vei mai privi în urma ta, ca să-l vezi pe cel ce trage. Când te atrage harul, te unești cu Dumnezeu. Și când te unești cu Dumnezeu și te dăruiești Lui, toate celelalte se duc, le uiți și te mântuiești. Marele meșteșug, deci, marele secret spre a scăpa de întristare și de toate cele rele este să te dăruiești iubirii lui Dumnezeu.
Părintele Porfirie
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #393  
Vechi 26.02.2015, 23:40:57
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

A încercat omul toate: bogăția, puterea, știința, păcatul, dar fericit nu l-a făcut nici una! Iisus ne îmbie încercarea Sa, cea din urmă: încercarea iubirii. Aceea pe care nimeni n-a făcut-o, sau pe care puțini au încercat-o, doar puține clipe ale vieții lor. Cea mai cutezătoare, cea mai potrivnică pornirilor din noi; dar singura care se poate ține de ceea ce făgăduiește!
Poți iubi pe Dumnezeu cât te ține gura, dar dacă nu iubești și smerenia în care a venit Dumnezeu, ascultător până la moarte de Cruce, n-ai făcut nimic. Iubirea a coborât pe Dumnezeu din Ceruri să se facă om, - și nu este smerenie mai mare ca aceea a locui Dumnezeu în oameni, din iubire.
Ieromonah Arsenie Boca
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #394  
Vechi 26.02.2015, 23:50:01
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Prietenia, aur ce straluceste pentru vesnicie

Metalelor nu le poti cere altceva decat sa se inmoaie in fata focului care le topeste.Fata de altceva nu se inmoaie.Metalul inimii noastre se topeste la focul dragostei.Chiar daca individualismul pare sa fi castigat teren, intreaga familie a omenirii pulseaza inca in vibratiile dragostei, de la cel mai inalt grad de dragoste pasionata pana la cel mai coborat grad de bunavointa, ea face dulceata acestei vieti.Provoaca o adevarata revolutie in suflet si trup, asemenea unui extaz divin. Nu mai exista iarna si noapte, pier tragediile si plictiselile, totul se metamorfozeaza cand este acoperit cu valul bunatatii.

Suntem legati de oameni prin fel de fel de legaturi, prin sange, mandrie, teama, speranta, dorinte, admiratie, iubire, imprejurari sau nimicuri care pot deveni insigne deosebite ale inimii.Prietenia e un vesmant prea fin si scump, tors din firul nobletei, fidelitatii si dragostei.Ea e menita sa mangaie si sa ajute in cadrul tuturor relatiilor si situatiilor, create uneori pe viata si moarte.Caci, "mai mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii sai "(Ioan 15, 13).E pregatita atat pentru zile senine, dar si pentru drumuri si calatorii anevoioase, ori naufragii, saracie sau prigoana.Infrumuseteaza totul prin curaj, intelepciune si unitate.Niciodata nu cade in rutina, e mereu vioaie si inventiva, motivand si motivandu-ne.

In legile sacre ale acestei stari a inimii, nu are ce cauta invidia si profanarea sufletului prin curiozitati ce pot violenta un spirit; nu e importanta familia fiecaruia, daca i-ai vazut casa, ori alte interese, acestea sunt obiectele tovarasilor de mai putin pret.Prietenia e ridicata la inaltimi prin ceea ce emana, prin mesaj, gand, marturie, mangaiere, incurajare, tacere, rugaciune, binecuvantare.Prietenia nu supara pe fratele cu virtutea, ci o lasa sa lucreze in taina.Cand cele doua lumi vor ramane pure, universale si mari, toate durerile prieteniei nu se vor imputina in veac.

Prietenia dintre Sfintii Vasile cel Mare si Grigorie din Nazianz a ramas unul din modelele de prietenie din istoria Bisericii.Cea dintre Cuviosii Ioan Casian si Gherman sau Sfantul Ioan Gura de Aur si diaconita Olimpiada, sau intre Sfantul Ierarh Varlaam Mitropolitul Moldovei si Sfantul Ierarh Petru Movila, Mitropolitul Kievului, si multe alte exemple, sunt doar o farama de marturie a faptului ca pot fi prietenii vrednice de pagini alese, scrise atat in sufletele celor ce le-au trait si in cele ale vremii.Si urme ale frumoaselor prietenii ale sfintilor se gasesc in corespondenta lor, in cuvintele de binecuvantare, incurajare ori in rugaciunile pentru celalalt.

Nu cred sa existe oameni in lume care sa nu fie incercati de sentimentul de prietenie.Aceasta stare in care se insufletesc noi simtaminte vine din vesnicie si pleaca spre vesnicie.Sufletul simte nevoia sa fie ascultat, inteles, sa se impartaseasca din frumosul si intelepciunea altora, sa fie in comuniune.Uneori si nimicurile care se intampla devin prilej de intalnire a armoniei.Prietenii, acest dar de mare pret, intotdeauna vin nepoftiti, trimisi fiind de Dumnezeu.Insa, inainte de a-ti dori un prieten, se cuvine sa fii tu insuti un prieten.Bunatatea prietenilor ni se pare superioara bunatatii noastre, viata launtrica mai subtila, ispitele mai putine, inima mai mare si incapatoare.In fata unui astfel de suflet poti gandi cu voce tare.Prietenul este un om egal, real si sincer.Filosofii m-ar contrazice spunandu-mi poate ca doar singur, fiecare om e sincer, cand apare o a doua persoana, incep complimentele si interesele.N-as crede ca taifasul este doar o draperie a relatiilor sociale, ci este patrundere si forta aidoma inimii.Poate parea ca a fi sincer cu oamenii intr-o epoca a falsitatii este o mica nebunie.Dar tocmai sinceritatea activeaza prietenia si misca, ea este cea care toarna untdelemn in candela inimii si nu ingeniozitatea de a manui cuvintele.

In prietenia sanatoasa fiecare este o capodopera a naturii.Pana ce tinuta maiestuoasa a inimii, in speranta ei sublima ce ravneste "vise si legende", va strange mana cu maini eroice, va cunoaste si maini nevrednice.Dar pierzand pe cei mici, ii castigam pe cei mari.Asezata pe afinitati nobile, prietenia ramane un eveniment in viata fiecaruia ce mereu va fi zugravita in culorile vii ale unui curcubeu, ce strabate cerul ca dupa o ploaie rece de vara.

Sfantul Ioan Gura de Aur spune, pe buna dreptate, ca nu este cu putinta sa infatisam cu cuvantul cata dulceata este in prezenta prietenilor.Numai cei care au experienta acestor lucruri cunosc aceasta.Nu se poate invata de la nimeni, ci se traieste ca o pregustare a raiului inca de pe pamant.

(Din cartea Putine cuvinte, multa iubire de Ieromonah Hrisostom Filipescu)



Link permanent catre articolul complet

http://cristiboss56.blogratuit.ro/Pr...e-b1-p2379.htm
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #395  
Vechi 27.02.2015, 22:43:18
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Cine L-a aflat cu adevărat pe Domnul, cine trăiește o viață cu El, cine știe să se atingă de El și să se topească în dragoste și râvnă pentru cele sufletești, acela are și aici, pe pământ clipe în care gustă bucuria și dulceața vieții și fericirii veșnice.
Pentru un astfel de om, Raiul a început aici pe pământ... El dorește viața cea veșnică. Omul cel credincios, omul cel duhovnicesc dorește viața veșnică nu numai pentru că i se spune în Scriptură că este nespus de frumoasă și fericită, ci pentru că, în parte, a gustat el însuși din ea și a aflat cât este de dulce și plăcută.
Omul cel credincios, încă pe pământ fiind, trăiește un început de viață și de fericire cerească.
Preot Iosif Trifa
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #396  
Vechi 02.03.2015, 19:29:07
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Odată, după ce m-am luptat cu acedia în felul acesta, cinci-șase ore am stat în picioare, drept ca o lumânare. Dar se vede că aceasta l-a sălbăticit foarte tare pe satana. Deodată, în timp ce mă rugam, am auzit niște tânguiri, care semănau cu cele ale unei femei care plânge atunci când îi moare copilul. Când m-am întors, ce să văd? Un arap negru și înfricoșător stătea afară de chilia mea. Pentru o clipă m-am înfricoșat, dar îndată Dumnezeu m-a ajutat să-mi revin și l-am întrebat: €žCine ești și ce treabă ai aici la această oră?€. Iar acela mi-a răspuns cu mânie: €žEu sunt demonul acediei. Plec, călugăre! Plec! M-ai ars! Nu o scot la capăt cu tine!€. Și zicând acestea, îndată s-a făcut nevăzut.
Fiul meu, acestea t›i le spun ca să înțelegi cu cine avem de-a face în călugărie și să iei măsurile necesare.
– Gheronda, mărturisesc că mă minunez de acestea pe care le aud. Dar de unde să am eu o astfel de râvnă ca să stau cinci-șase ore la rugăciune ca o lumânare?
– Ei, nu am spus să stai și tu cinci-șase ore. Însă nu te minuna, căci acesta nu este meritul nostru. Crede-mă că atunci când mă ajută harul, uit că stau în picioare. Iar harul nu-l păstrează Dumnezeu numai pentru El, ci îl dă tuturor celor care au bunăvoință. Măcar de aș fi și eu nerăspândit ca și tine! Ah, de ai ști cât te invidiez! Din păcate, îndatoririle administrative îmi răpesc cea mai mare parte a timpului. Ce bine ar fi dacă aș putea să stau și eu câteva ore retras, ca să se sature sufletul meu de rugăciune! Eu îi sfătuiesc pe călugării mei ca la începutul privegherii să stea în picioare cât pot de mult. Am pe câțiva care își fac privegherea la chilie stând aproape tot timpul numai în picioare. Alții, după ce obosesc, în loc să se așeze, îngenunchează put›in și apoi iarăși se ridică. Odată un călugăr mi-a spus: „Gheronda, când stau în picioare obosesc. Dacă mă așez, moțăi. Atunci îngenunchez, dar peste put›in timp iarăși moțăi. Ce să fac?€. Acestuia i-am răspuns: €žExistă și un alt mod de a alunga moțăiala. Rostește rugăciunea cu voce tare, mergând. (...) Satana are alianță strânsă cu trupul. Când te vede că îl îndurerezi pe prietenul lui, nu poate îndura și de aceea pleacă.€
Folosește și tu, fiul meu, toate aceste mijloace, iar Dumnezeu te va ajuta. Hai, mergi cu binecuvântarea lui Hristos și să treci din nou pe la mine ca să aflu ce pricopseală ai făcut.
Monahul Iosif Dionisiatul, Staret›ul Haralambie€“- Dascălul rugăciunii mint›ii
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)

Last edited by cristiboss56; 02.03.2015 at 19:32:20.
Reply With Quote
  #397  
Vechi 03.03.2015, 20:29:32
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Veniți la Mine toți cei osteniți și împovărați și Eu vă voi odihni pe voi. Luați jugul Meu asupra voastră și învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima și veți găsi odihnă sufletelor voastre” (Matei 11,28-29), iar nu jugul mândriei și al înălțării - și veți dobândi pace sufletelor voastre. Niciunde nu veți găsi liniște decât în smerenie; niciunde nu vei găsi mai multă tulburare decât în mândrie. Dacă vrei să ai parte de liniște și pace, fii smerit; însă de nu ești așa, atunci toată viața ta o vei petrece întru tulburare și îngrijorare, în necaz și amărăciune și niciodată nu vei fi slobod de la cădere. Smerește-te înaintea tuturor - și vei fi înălțat de Domnul. Jalnică va fi înălțarea ta de sine, de nu vei fi înălțat de Domnul, căci înălțarea ta de sine este lepădare de la Dumnezeu, iar înălțarea de la Dumnezeu este întru harul Lui. Dacă tu te vei înălța pe tine, Dumnezeu te va aduce în micșorime; de te vei micșora, atunci Dumnezeu te va înălța pe tine. Dar, chiar dacă Dumnezeu te va înălța, tu însă fii smerit, pentru ca mereu să fii înălțat de Domnul. „Smeriți-vă înaintea Domnului și El vă va înălța” - grăiește Apostolul (Iacov 4,10).
Sfântul Dimitrie al Rostovului
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #398  
Vechi 04.03.2015, 22:03:07
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit Dragostea este o fericire, ea umple viața noastră de sens și de bucurie

Să înțelegem în mod corect ce este dragostea autentică, să nu o confundăm cu pasiunea, cu emoțiile sau cu egoismul. Să ne amintim totdeauna de responsabilitatea pe care o avem față de cei dragi.
Să nu așteptăm dragoste, ci să dăruim noi înșine dragoste, s-o investim în celălalt (țineți minte ce spunea Ava Dorotei? „Nu aștepta de la aproapele dragoste...”), și atunci vom primi dragoste în inima noastră.
Încă un moment: amintirile despre ceea ce a fost la început ne ajută să păstrăm dragostea, să o înnoim.
Un profesor al Academiei Teologice din Moscova dădea exemplul următor. Să zicem că soții sunt căsătoriți de doisprezece ani și sunt sătui până în gât unul de celălalt dar uite că soția face la un moment dat curat în apartament, șterge praful, rearanjează cărțile. Pe neașteptate, găsește pe un raft o carte din care cade un bilet la spectacolul unde cu doisprezece ani în urmă s-a cunoscut cu cel ce avea să-i devină soț. Ea își amintește cum se iubeau, cât de bine le era împreună, și amintirile acestea o ajută să depășească înstrăinarea de acum față de soț.
Adeseori auzim de la soți „cu stagiu îndelungat”: „Nu ne mai iubim.” Dar înainte se iubeau! Dacă ai îndrăgit o dată, poți să-l iubești pe om toată viața. Așadar, pur și simplu cei ce vorbesc așa nu s-au străduit să iubească. Dragostea este o fericire, ea umple viața noastră de sens și de bucurie, însă această fericire o facem doar cu propriile noastre mâini.
Pr. Pavel Gumerov
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #399  
Vechi 05.03.2015, 22:31:32
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Ferice de omul care-și recunoaște neputința. Fiindcă această recunoaștere i se face lui temelie și rădăcină, și început a toată bunătatea. Căci de ar cunoaște cineva cu adevărat și ar simți propria lui neputință, atunci și-ar aduce imediat sufletul din lenea, care întunecă cunoașterea, și ca o comoară ar strânge pentru el paza. Dar nimeni nu-și poate simți neputința, decât numai atunci când încetează o clipă să fie ispitit prin chinuri, fie trupești, fie sufletești. Că atunci asemănându-și neputința lui cu ajutorul de la Dumnezeu, va să-și dea îndată seama, cât e de mare ajutorul. Și iarăși, când își va vedea mulțimea meșteșugurilor, păzirea, înfrânarea, acoperirea și îndrăgirea sufletului său, prin care omul a nădăjduit să-i afle sufletului o bună nădejde, dar n-a putut. Sau dacă inima lui nu se alină din pricină că-i e teamă și se cutremură să înțeleagă și să afle, că frica aceasta a inimii lui arată și însemnează că peste tot are nevoie de un altul, care să-l ajute. Că dinlăuntru dă inima mărturie prin frica aceea, care o lovește și o tulbură, înlăuntrul ei, arătând că-i lipsește ceva. Și de aceea se învinovățește pe sine, neputându-se așeza cu nădejde. Că zice, ajutorul lui Dumnezeu ne mântuiește (Ps. 120, 2). Iar dacă cineva recunoaște că are nevoie de ajutorul Dumnezeiesc, multe rugăciuni face. Și cu cât înmulțește rugăciunile, cu atât se smerește cu inima. Că tot cel ce se roagă și cere, trebuie să se smerească, că: „Inima înfrântă și smerită, Dumnezeu nu o va urgisi” (Ps. 50, 19). Deci, inima nu contenește să fie risipită, până ce nu se va smeri. Că numai smerenia face inima să se adune (concentreze).
Iară când se smerește omul, îndată îl înconjoară mila și simte atunci inima ajutorul de la Dumnezeu. Că a aflat inima o putere a nădejdii, că se mișca într-însa. Iar când simte omul că, Dumnezeu este de față și-i ajută, atunci inima i se umple de credință și înțelege de aici, că rugăciunile lasă ajutorul să vină, că este izvor de mântuire și comoară de nădejde și liman de izbăvire în fața viforului, și lumina celor ce sunt în întuneric, și sprijin al celor neputincioși, și acoperământ în vremea ispitelor, și ajutor în răutatea bolilor, și pavăză de izbăvire în vreme de război, și săgeată ascuțită împotriva vrăjmașilor, și ca să spunem pe scurt, toate aceste multe bunătăți prin rugăciune intră în suflet.
Sfântul Isaac Sirul
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #400  
Vechi 07.03.2015, 23:53:30
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 32.376
Implicit

Cugetă smerit, vorbește smerit, smerit gândește, smerit lucrează toate, ca să fii în căile tale fără de poticneală. De unde s-a luat ținerea de minte, trupul și sufletul? Cine le-a făcut? Și încotro vor merge iar? Cunoaște-te înlăuntrul tău, că pe de-a-ntregul ești putreziciune, pătrunde întru cele dinlăuntru ale tale și pricepe că toate sunt deșarte; fără harul lui Dumnezeu nu ești nimic mai mult decât o ramură uscată, pom fără de rod, iarbă uscată pentru foc, cârpă aruncată la gunoi, vas al păcatului, sălaș al tuturor urâciunilor și al patimilor necuvântătoare, cupă plină de toată fărădelegea. Întru tine nu ai nimic bun al tău, nimic bineplăcut, afară de păcat și călcare de porunci - „și cine dintre voi, îngrijindu-se, poate să adauge staturii sale un cot?” (Matei 6,27), căci „nu poți să faci un fir de păr alb sau negru” (Matei 5,37).
Sfântul Dimitrie al Rostovului
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare