Ce se întâmplă după ce murim?

[Nietzsche]

În prealabil postat de Demetrius

Reintruparea si invierea sunt 2(doua) lucruri diferite.
Reintruparea inseamna ca sufletul primeste un nou trup, diferit de cel pe care tocmai l-a lepadat; in unele cazuri, e nevoie ca sufletul sa fie despartit, ba as spune chiar salvat, de trupul care-l domina cu poftele lui si-l ducea la pieire. Unele accidente sau omoruri pot avea astfel de cauze subtile.

Numai la inviere sufletul are acelasi trup, dar innobilat si (parerea mea) cu o alta structura fizica, necunoscuta pe Pamant.

Eu rămân la filozofie pt că toate aceste marote mi se par povești de adormit copiii. Dar hai să dau curs pt ultima dată acestui joc infantil.

Fii atent! Sufletul are 7 chakra, Dumnezeu are 7 duhuri. Când cele 7 duhuri unesc cele 7 chakra ale sufletului se formează un fulger pe șira spinării, și iată transformarea. Parcă și Isus spune că a doua Sa venire va fi ca un fulger sau ceva de genul. În fine pt mine e suficient toată tevatura asta spirituală.
Cine caută adevărul îşi asumă riscul de a-l găsi.

[Moroco]

În prealabil postat de Iorest

Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel capitolul 15


40. Sunt şi trupuri cereşti şi trupuri pământeşti; dar alta este slava celor cereşti şi alta a celor pământeşti.
41. Alta este strălucirea soarelui şi alta strălucirea lunii şi alta strălucirea stelelor. Căci stea de stea se deosebeşte în strălucire.
42. Aşa este şi învierea morţilor: Se seamănă (trupul) întru stricăciune, înviază întru nestricăciune;
43. Se seamănă întru necinste, înviază întru slavă, se seamănă întru slăbiciune, înviază întru putere;
44. Se seamănă trup firesc, înviază trup duhovnicesc. Dacă este trup firesc, este şi trup duhovnicesc.
45. Precum şi este scris: "Făcutu-s-a omul cel dintâi, Adam, cu suflet viu; iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viaţă";
46. Dar nu este întâi cel duhovnicesc, ci cel firesc, apoi cel duhovnicesc.
47. Omul cel dintâi este din pământ, pământesc; omul cel de-al doilea este din cer.
48. Cum este cel pământesc, aşa sunt şi cei pământeşti; şi cum este cel ceresc, aşa sunt şi cei cereşti.
49. Şi după cum am purtat chipul celui pământesc, să purtăm şi chipul celui ceresc.
50. Aceasta însă zic, fraţilor: Carnea şi sângele nu pot să moştenească împărăţia lui Dumnezeu, nici stricăciunea nu moşteneşte nestricăciunea.
51. Iată, taină vă spun vouă: Nu toţi vom muri, dar toţi ne vom schimba,
52. Deodată, într-o clipeală de ochi la trâmbiţa cea de apoi. Căci trâmbiţa va suna şi morţii vor învia nestricăcioşi, iar noi ne vom schimba.
53. Căci trebuie ca acest trup stricăcios să se îmbrace în nestricăciune şi acest (trup) muritor să se îmbrace în nemurire.
54. Iar când acest (trup) stricăcios se va îmbrăca în nestricăciune şi acest (trup) muritor se va îmbrăca în nemurire, atunci va fi cuvântul care este scris: "Moartea a fost înghiţită de biruinţă.
55. Unde îţi este, moarte, biruinţa ta? Unde îţi este, moarte, boldul tău?".
56. Şi boldul morţii este păcatul, iar puterea păcatului este legea.
57. Dar să dăm mulţumire lui Dumnezeu, Care ne-a dat biruinţa prin Domnul nostru Iisus Hristos!
58. Drept aceea, fraţii mei iubiţi, fiţi tari, neclintiţi, sporind totdeauna în lucrul Domnului, ştiind că osteneala voastră nu este zadarnică în Domnul.

Frumos, bun si adevarat graieste si scrie sf.Ap. Petru si Pavel dar Ioan, Fiul Mariei Fecioara, parca-i intrece la toate capitolele.

Ce va fi dupa morate? Plans pentru ca nu poti raspunde cinstit Domnului: pentru ce n-ai crezut, pentru ce nu crezi, pentru ce Ma prigonesti, pentru ce minti pentru Mine ocarand pe drepti cu toate minciunile ca sa aduci jertfe nebune, pentru ce te tot te lauzi, acuzi, te dezvinovztesti, urasti, te razbuni... pentru ce nu MA IUBESTI?

Dupa moartea intaia si a doua, dupa (necredinta, lepadare-tradare, intoarcere in lume la pacate) reincepe circul, nebunia: ipocrismul, rautatea, chinul si culmea e ca toate prostiile si rautatile tale iti par bune, gustoase, frumoase, drepte pentru ca-ti plac mult daca-s ale tale. Nu-ti dai seama ca e tzeapa si le ceri mereu cerand sa devi si tu un mare tzepuit tzepuithoror care se inchina la cea mai mare si mai tare porunca a tartarului inaltzata in babilonul cel mare. Nu poti sa nu o faci daca e mare si tare desi e o porunca nebuneasca innebunitoare. Iti baraie mustele-cainesti, serpii porci de caine lup lilieci zburatori, a eliberare de ”stress” si te subordonezi cat ai clipi implinid porunca terorista a idolului transmisa din nevazutul negrait necunoscut ca sa fie mai bine crezuta si din ascuns devi brusc uneltist suparat, dezbinator negationist, pasager in ”trenuletul groazei” plin cu transgenderi calzi, prost viclean-naiv care se indoieste mereu de Dumnezeu ca sa afle si sa adune stiinta si cunoastere ca omul ”feciorelnic” curios de pacate proaspete si apetisante jucandu-se ca personajele celebre lumesti, ca toti desfranatii gLumii, cu gonflatia umplerii bulhUlului iseEgoist autoinaltat ca un balonash sferic de sapun la intelepra si intelepciuma rosie din norul bolborisitor al mortilor si gozilelor avand o mare iubire si placere de sine insusi care motiveaza orice cu gustul si simtul ”bun” al pacatului tzepuindu-te ca sa-l iei de bun si sa crezi aluatul fariseilor ipocriti si lasi, adica sa crezi ca datul la satana e adevarata solutie sigura a scaparii de orice rau.

Nu altora le cer sa se pocaiasca ci noi insine ne pocaim si ne umilim pentru dragostea crestina a Domnului Iisus Hristos Cuvantul, adevaratul altar al tuturor jertfelor bineplacaute si binecuvantate.

Din pacate unii abea dupa moarte o sa-si dea seama ca si-au pierdut toata viata neascultand, neiubind pe Dumnezeu, mancand, band, strangand averi si terorizand pe altii ca sa faca si ei la fel, sa fie darnici si sa imparta tzepe si aluat de ipocriti, desertaciuniuni de hahalere smintite!

[gpalama]

O intrebare buna:

Ce se intampla dupa ce ... primim viata si viata vesnica? Nu e o intrebare mai buna?

Ce se intampla dupa ce intram dincolo?

[Iorest]

În prealabil postat de Demetrius

Reintruparea si invierea sunt 2(doua) lucruri diferite.
Reintruparea inseamna ca sufletul primeste un nou trup, diferit de cel pe care tocmai l-a lepadat; in unele cazuri, e nevoie ca sufletul sa fie despartit, ba as spune chiar salvat, de trupul care-l domina cu poftele lui si-l ducea la pieire. Unele accidente sau omoruri pot avea astfel de cauze subtile.

Forța trupului scade în intensitate după 60 de ani la cei care nu și-au bătut joc de trup, iar alții sunt terminați la 40 de ani, nu văd de ce s-ar nimici trupul, când el oricum va scădea până la un stadiu de neputință de orice fel.

Cât privește reîntruparea, eu nu văd de ce s-ar reîntrupa cineva în alt trup, nu în cel pe care l-a avut de-a lungul primei vieți.

Dacă un om virtuos s-ar reîntrupa în mai multe vieți practic ar fi un om condamnat să facă binele și să atingă numai el (și câțiva puțini) o stare de excelență, ori eu cred că Dumnezeu vrea să dea șansa mai multor suflete să atingă desăvârșirea de aceea nu ar trimite pe un om la chin și viață mucenicească în mai multe reprize în alte trupuri șamd.

Ar fi chiar o bagatelizare a suferinței, cumva ei știu deja că trec de acea suferință au mai trecut în altă viață deci le e ușor, seamănă cu erezia care spunea că Hristos nu a simțit dureri la cruce, că firea lui dumnezeiască le-a absorbit.

În prealabil postat de Demetrius

Intruparile unor spirite superioare pentru misiuni exceptionale, ca a lui Ioan Botezatorul cu duhul lui Ilie, nu fac parte din procesul reintruparilor evolutive.

În fiecare epocă istorică există pe planetă cineva care trăiește în condiții asemănătoare lui Ioan Botezătorul haine aspre, mâncare puțină, zonă de pustietate, rugăciune multă, doar că nu sunt cunoscuți.
Poate la unele suflete există o anumită înclinație spre viață aspră, dar nu înseamnă că sunt predestinați să trăiască o viață dintr-acea, ei aleg să ia asupra lor nevoințe și dacă nu ar vrea să trăiască așa, cu siguranță cursul vieții lor ar urma alt circuit.

[Demetrius]

În prealabil postat de Nietzsche

Eu rămân la filozofie pt că toate aceste marote mi se par povești de adormit copiii. Dar hai să dau curs pt ultima dată acestui joc infantil.

Fii atent! Sufletul are 7 chakra...

Chakra este punctul de conexiune dintre spirit si fizic.
Nu sufletul, ci trupul are 7 chakra, fiecare avand mai multe organe in administrare.
Este important ca, in urma unor pacate(greseli) din sfera vreunei chakra, unul sau mai multe organe din administrarea ei au perturbari in functionarea lor, se imbolnavesc, si nu-si revin decat dupa indreptarea pacatului.

[Demetrius]

În prealabil postat de Iorest

Forța trupului scade în intensitate după 60 de ani la cei care nu și-au bătut joc de trup, iar alții sunt terminați la 40 de ani, nu văd de ce s-ar nimici trupul, când el oricum va scădea până la un stadiu de neputință de orice fel.

Cât privește reîntruparea, eu nu văd de ce s-ar reîntrupa cineva în alt trup, nu în cel pe care l-a avut de-a lungul primei vieți.

Dacă un om virtuos s-ar reîntrupa în mai multe vieți practic ar fi un om condamnat să facă binele și să atingă numai el (și câțiva puțini) o stare de excelență, ori eu cred că Dumnezeu vrea să dea șansa mai multor suflete să atingă desăvârșirea de aceea nu ar trimite pe un om la chin și viață mucenicească în mai multe reprize în alte trupuri șamd.

Ar fi chiar o bagatelizare a suferinței, cumva ei știu deja că trec de acea suferință au mai trecut în altă viață deci le e ușor, seamănă cu erezia care spunea că Hristos nu a simțit dureri la cruce, că firea lui dumnezeiască le-a absorbit.


În fiecare epocă istorică există pe planetă cineva care trăiește în condiții asemănătoare lui Ioan Botezătorul haine aspre, mâncare puțină, zonă de pustietate, rugăciune multă, doar că nu sunt cunoscuți.
Poate la unele suflete există o anumită înclinație spre viață aspră, dar nu înseamnă că sunt predestinați să trăiască o viață dintr-acea, ei aleg să ia asupra lor nevoințe și dacă nu ar vrea să trăiască așa, cu siguranță cursul vieții lor ar urma alt circuit.

Trupul si sufletul sunt permanent in disputa, trupul avand mereu pretentii foarte pacatoase, care, satisfacute, aduc sufletului multa paguba. Un om needucat va ajunge foarte repede intr-o ingrata stare duhovniceasca si fizica, iar un om educat va fi mai atent si grijuliu ce alegeri va face, pe cand un om intarit in credinta va evita ispita, va cauta sa faca fapte bune si, mai ales, va multumi lui Dumnezeu si se va bucura pentru toate necazurile si durerile sale, deoarece doar cu o astfel de atitudine demonstrata poate fi primit in Imparatia vesnica. Aceasta evolutie nu se face de pe o zi pe alta, de la o viata la alta, ci dupa multe-multe vieti "normale".

6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.(In14,6)
Adica nimeni nu sa mantuieste fara rastignire, fara suferinta, fara sange. Toti ucenicii Lui (afara de Ioan) au ales mai bine moartea decat a nu-L marturisi pe Hristos.

Trupul si sufletul care nu sunt in disputa si se inteleg, inseamna ca sufletul ajunge puternic si sa domine trupul folosindu-se de el pentru a-si indeplini misiunea pentru care s-a (re)intrupat; un astfel de trup are nevoi ce trebuiesc indeplinite cu smerenie(modest) si dorinte ce sunt jertfite.
Aceasta este randuirea ontologica in Imparatia lui Dumnezeu, si aici a venit Iisus sa-l invete pe om sa scurteze reincarnarile intr-una singura, daar facand apel la puteri mai presus de cele omenesti si la care omul are acces prin Duhul Sfant.

Omul virtuos de care vorbesti e cu adevarat fericit sa faca binele necontenit fiind pe deasupra si chinuit cu mucenicie. Cat timp e in trup, el nu stie (nimeni nu stie) ce a facut in vietile precedente, dar acumularile duhovnicesti se perpetueaza negresit pentru ca se aduna in inima si nu se pierd, ci se manifesta cu tot mai multa putere in succesiunea vietilor.

Sunt convins si eu ca peste tot in lume sunt multi nevoitori care aleg sa traiasca in conditii foarte grele si raman necunoscuti, acest aspect avand o foarte mare contributie duhovniceasca in favoarea lor.

Iisus a avut pe cruce foarte mari dureri omenesti care L-au determinat sa spuna cand Si-a dat sufletul: Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, de ce M-ai părăsit(Mc15,34b)
Ma mir ca firea Lui dumnezeiasca nu L-a oprit si asta inseamna ca, la om, legatura suflet-trup este inimaginabil de stransa.

[Iorest]

În prealabil postat de Demetrius

6. Iisus i-a zis: Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl Meu decât prin Mine.(In14,6)
Adica nimeni nu sa mantuieste fara rastignire, fara suferinta, fara sange. Toti ucenicii Lui (afara de Ioan) au ales mai bine moartea decat a nu-L marturisi pe Hristos.

Trupul si sufletul care nu sunt in disputa si se inteleg, inseamna ca sufletul ajunge puternic si sa domine trupul folosindu-se de el pentru a-si indeplini misiunea pentru care s-a (re)intrupat; un astfel de trup are nevoi ce trebuiesc indeplinite cu smerenie(modest) si dorinte ce sunt jertfite.
Aceasta este randuirea ontologica in Imparatia lui Dumnezeu, si aici a venit Iisus sa-l invete pe om sa scurteze reincarnarile intr-una singura, daar facand apel la puteri mai presus de cele omenesti si la care omul are acces prin Duhul Sfant..

Dacă ar exista reîncarnare un suflet ar putea fi trimis oricând în altă cultură, hindusă, animistă, șamanistă, în zone unde se practică cultul pt zei șamd, în zone în care e hulit Hristos sau este minimizat ca simplu profet.
De ce ce ar întina Dumnezeu un suflet creștinesc cu niște abateri religioase trimițându-l în Nepal, sau oriunde aiurea pe planetă după ce a avut o viață în care a fost botezat creștinesc și ortodox (care e botez deplin)?

O foarte mică parte din populația pământului are înțelegerea că prin jertfa lui Hristos vine învierea și viața veșnică, ceilalți ori s-au lepădat, ori nu cred deloc, ori sunt într-o sferă de influență unde sunt alte curente esoterico-religioase de sute sau mii de ani.

Reîncarnarea nu e compatibilă cu creștinismul.

Nu mai spun că dacă un om are mai multe înfățișări din mai multe vieți, nici iconografia religioasă nu ar mai fi actuală, sau permisă, ar apărea dilema la reîncarnarea a câta arată un suflet așa :) și câte vieți i s-au mai scurs de atunci.

[Seraphim7]

În prealabil postat de Iorest

Dacă ar exista reîncarnare un suflet ar putea fi trimis oricând în altă cultură, hindusă, animistă, șamanistă, în zone unde se practică cultul pt zei șamd, în zone în care e hulit Hristos sau este minimizat ca simplu profet.
De ce ce ar întina Dumnezeu un suflet creștinesc cu niște abateri religioase trimițându-l în Nepal, sau oriunde aiurea pe planetă după ce a avut o viață în care a fost botezat creștinesc și ortodox (care e botez deplin)?

O foarte mică parte din populația pământului are înțelegerea că prin jertfa lui Hristos vine învierea și viața veșnică, ceilalți ori s-au lepădat, ori nu cred deloc, ori sunt într-o sferă de influență unde sunt alte curente esoterico-religioase de sute sau mii de ani.

Reîncarnarea nu e compatibilă cu creștinismul.

Nu mai spun că dacă un om are mai multe înfățișări din mai multe vieți, nici iconografia religioasă nu ar mai fi actuală, sau permisă, ar apărea dilema la reîncarnarea a câta arată un suflet așa :) și câte vieți i s-au mai scurs de atunci.

Pfff...Mai Iorest....Om bun ce ești tu...

Cum poți să spui că divinitatea ar "intina" sufletele care s-au născut sub incidența altor credințe religioase sau altor culturi, respectiv țări?

Iisus Hristos nu are nicio legătură cu religia creștină actuală,el a fost un spirit superior încarnat pentru evolutia umanității.Religia mai mult a denaturat misiunea, învățătura lui,care este similară cu a celorlalte spirite încarnate care au predicat și au murit pt acest scop al iubirii,păcii și etc.

Voi nu înțelegeți că de fapt religia nu a făcut decât să fie dărâmată de aceste Spirite încarnate.

Practic Iisus și Buddha și alți maeștrii spirituali ai predicat împotriva religiei,au militat pentru spiritul liber...

Eu nu au dorit întemeierea unei religii,eu au dorit evoluția individuală a omului intru cadrul spiritual al colectivului astral...

[Iorest]

În prealabil postat de Seraphim7

Pfff...Mai Iorest....Om bun ce ești tu...

Cum poți să spui că divinitatea ar "intina" sufletele care s-au născut sub incidența altor credințe religioase sau altor culturi, respectiv țări?

Eu mă refeream că a coborî dintr-o viață de creștinism la șamanism, hinduism ar fi o întinare pentru că e maximalul creștinismul, de ce ar trimite Dumnezeu pe cineva la regres și idolatrie, chiar și de ar fi un om botezat dar plin de păcate care nu s-a mântuit ?

Tocmai primii creștini au murit sau au fost chinuiți de către majoritatea cultelor idolatre dar nu numai, cum să trimită un suflet creștinesc într-un trup de călău al creștinilor printr-o reîncarnare ?

Și de ce ar trimite Dumnezeu un suflet creștin în trupuri din sfere unde se hulește Hristos și deci să fie botezat în respectivele culturi dacă fără de Hristos nu se poate intra în viața veșnică ?

În prealabil postat de Seraphim7

Iisus Hristos nu are nicio legătură cu religia creștină actuală,el a fost un spirit superior încarnat pentru evolutia umanității.Religia mai mult a denaturat misiunea, învățătura lui,care este similară cu a celorlalte spirite încarnate care au predicat și au murit pt acest scop al iubirii,păcii și etc.

Dacă era așa cum zici ar fi coborât să judece lumea.

În prealabil postat de Seraphim7

Practic Iisus și Buddha și alți maeștrii spirituali ai predicat împotriva religiei,au militat pentru spiritul liber...

Eu nu au dorit întemeierea unei religii,eu au dorit evoluția individuală a omului intru cadrul spiritual al colectivului astral...

Buddha e un zeu atât, nu se poate mântui pe sine, nu mă miră că mare parte din chinezi sunt atei, zeul lor nu i-a ridicat din materialism.

[Seraphim7]

Dar conflictul religios mereu a existat,nu există o religie superioară alteia, întrucât toate pornesc din niște curente spirituale ale unor Spirite Superioare încarnare.Apoi sunt instituționalizate de către state, imperii, conducători politici etc,sub forma religiilor in scopul controlului și a manipulării maselor, căpătând doctrine, ritualuri și clădiri.

Adică creștinismul,s-au format pe ruinele cultelor"păgâne" pe care le-a substitut cu ajutorul sau mai degrabă la ordinul conducătorilor statelor unde s-au propagat, preponderent imperiul Roman.

Deasemenea la nivel de doctrină este continuatorul iudaismului și filosofiei greco-romane.

Însă are deasemenea și inspirație orientală din hinduism și budism.

Deci,nu vad niciun regres,văd mai degrabă o întoarcere la origini.

Creștinismul fara trimiteri la religiile sau spiritualitate dinaintea sa nu ar exista.

Sa nu uitam și persecuția făcută de creștini ....Este destul sa amintim de inchiziție,cruciade, arderea bibliotecii din Alexandria etc.

Adică efectiv a ars oameni pe rug pentru că practicau magia...Adică la fel că și martirii creștini...Nu prea contează credința,mereu oamenii se vor ucide unii pe ceilalți,și vor găsi un motiv pentru asta...

Aparența la o religie nu are nimic de-a face cu spiritualitatea.

Divinizarea unor maeștrii spirituali încarnați,și întemeierea unei religii in numele lor nu are nimic de-a face cu realitatea spirituală.

Nu există "zei"...

Nici Budha,care nici măcar nu este considerat un zeu de către budiști,este doar un Spirit iluminat, scăpat de clicul reîncarnărilor.

Nici măcar Hristos nu este "zeu",sau chiar Iehova...

Hristos este Mesia planetar,iar cei șapte Elohimi,sunt emanații ale lui Iehova..

Yehova nu este nici pe departe ceea ce pretinde,in "nebunia" se crede Stăpânul Universului,singurul care a avut "tupeul" să-l atace este Satan sau Lucifer,cum am scris in celălalt topic,viziunea biblică a căderii lui ..

Însă deja intrăm în subiecte sensibile,și nu cred că este inca momentul sa le abordez...