Teoria ramificatiilor harului

[catalin2]

Comisia Teologica a BO a Georgiei a analizat aceasta teorie si altele aparute in vremea noastra. "Comisia Teologicã a contactat Patriarhiile de Constantinopol, Antiohia si Rusia si a primit informatii asupra pozitiilor diferitelor Biserici asupra problemelor mai sus numite."
Am mai dat acest link dar de obicei link-urile nu prea se citesc din lipsa de timp, asa ca o sa fac un rezumat la partea ce tine de dogmatica. http://www.angelfire.com/linux/viata...od_gergia.html
"Aceastã învãtãturã ereticã a apãrut din zorii veacului XX în principal în spatiul eterodox fiind promovatã adesea de asa zisa teologie modernistã .

I. Noua teologie mentionatã mai sus se referã întîi de toate la existenta Sfintelor Taine mîntuitoare si în afara granitelor Bisericii Ortodoxe. Conform acestei teologii este cosiderat cã grupãrile eretice si schismatice nu sunt complet rupte de trupul Bisericii. De aceea în tainele (botez, mirungere, hirotonie si altele) sãvîrsite în cadrul acestor grupãri lucreazã acelasi har mîntuitor al Sfîntului Duh.

II. O formã extremã a acestei învataturi eretice asa zisa "Teorie a Ramificatiilor" a cãrei esentã este cã toate confesiunile crestine existente în momentul actual sunt vãzute ca ramuri egale ale unei singure Biserici a lui Hristos si care detin în mod egal harul Sfîntului Duh si adevãrul divin."
"Dincolo de granitele Bisericii Ortodoxe, sãvîrsirea Sfintelor Taine se limiteazã doar la îndeplinirea formelor lor exterioare - însã sãvîrsirea lor devine realã doar dupã întoarcerea în sînul Bisericii."
Concluzii:
"Astfel chiar din I Epistolã canonicã a Sfîntului Vasile cel Mare reies clar urmãtoarele:
- Afarã de granitele Bisericii dreptmãritoare nu existã har mîntuitor. Alte grupãri religioase sunt lipsite de el. Biserica recunoaste printre eretici diferite grade de rãtãcire. De aceea înnainte de a primi în sînul ei pe cei rãtãciti, Biserica cerceteazã eroarea fiecãruia prevãzînd pentru fiecare caz modalitatea de a reveni la trupul Bisericii .
- Modalitãtile de a-i primi pe eretici si schismatici sunt bazate exclusiv pe principiul iconomiei Bisericii si nici de cum presupune cã într-o grupare religioasã sau alta lucreazã harul mîntuitor al Botezului al Mirungerii sau al Hirotoniei. Detinatoare a harului este numai una, sfîntã, soborniceascã si apostoleascã Bisericã ortodoxã."

Privire istoricã

Privind la izvoarele istorice ne încredintãm cã în toatã lumea crestinã, totdeauna si de cãtre toti a fost mãrturisitã existenta unei singure sfinte, sobornicesti si apostolesti Biserici, care este constituitã pe pãmînt sub forma vizibilã a comunitãtii de credincisi crestini, cu ierarhia si cu administratia sa proprie.

Aceastã încredintare privind unicitatea Bisericii adevãrate a fost întotdeauna prezentã la ortodocsi si respectiv la eterodocsi; disputele se purtau doar în jurul problemei privind care este Biserica cea adevãratã. Iar convingerea cã statutul si cinstea de a fi Biserica cea adevãratã a lui Hristos poate apartine doar uneia singure, nici nu se punea în discutie.

Concluzii:
Din aceastã prezentare istoricã reies urmãtoarele:
- În afara granitelor Bisericii Ortodoxe existã numai forma exterioarã a tainelor, golitã de harul divin cel de viatã fàcãtor si mîntuitor. Aceste forme exterioare primesc continutul harului doar dupã revenirea persoanelor la Biserica mamã.