Ti-ai lasa sotia(-ul),copiii...pentru calugarie?

[andreicozia]

În prealabil postat de bodo1222

o sustin,pentru ca sunt prea slab ca sa ma mantuiesc in familie,,,nu stiu ceilalti cat de puternici or fi...insa eu printr-o experienta proprie m=am lamurit ca e mai puternic diavolul decat mine...chiar nu m-as mantui..pe cand calugar...parca ash mai avea o speranta

Da, mai dar de unde stii tu ce inseamna mintuire?
Oare nu este o scuza pe care ti-am mai spus ca am auzit-o de la o cunostinta!
Poate tocmai NEPUTINTA pe care o simti in sinul familiei chair este biletul de intrare in Rai. Eu unul tind sa cred ca asa este.
Iarba verde, peisajul dragut si capritele de la minastire nu te vor mintui. Asa zisa liniste minastireasca NU este mintuitoare!..asta ete o inselare!..sau da poate pentru unii dar in alta conjunctura( fii sigur ca ei luptau in alte planuri)

In schimb, LUPTA CU PROBLEMELE ESTE SIGUR MINTUITOARE!!!

[bodo1222]

În prealabil postat de andreicozia

Da, mai dar de unde stii tu ce inseamna mintuire?
Oare nu este o scuza pe care ti-am mai spus ca am auzit-o de la o cunostinta!
Poate tocmai NEPUTINTA pe care o simti in sinul familiei chair este biletul de intrare in Rai. Eu unul tind sa cred ca asa este.
Iarba verde, peisajul dragut si capritele de la minastire nu te vor mintui. Asa zisa liniste minastireasca NU este mintuitoare!..asta ete o inselare!..sau da poate pentru unii dar in alta conjunctura( fii sigur ca ei luptau in alte planuri)

In schimb, LUPTA CU PROBLEMELE ESTE SIGUR MINTUITOARE!!!

Departe de mine ca as avea asemenea imagine despre manastire frate.Am fost pe Athos..Nimic nu se compara cu nevointa calugarilor...la privegheri atipeau in picioare saracii cu metaniile in mana...si cand te gandesti cat se roaga pentru noi...in fine...in manastire e nevointa mare...si lupta cu diavolii,cu gandurile...in mirenie ispita cea mai mare e prin ceea ce vedem cred eu...Si nu numai...Frasinei este o manastire care a adoptat stilul celor din Sf.Munte...sihastria,agapia....etc..avem sute de manastiri si la noi foarte frumoase(cel putin asa le vedem in pelerinaj)...inauntru e altfel...tin legatura de 1 an incoace cu 2 calugari cu care am mers in Athos...ei fiind de la o manastire din tara...mi-au povestit multe..iar ''lupta cu problemele'' :)) aia nu e lupta....pentru alea tre' sa multumim zi de zi...PS nu am imaginea pe care ti-ai inchipuit-o despre manastiri

[M-mihai]

Doamne ajuta ! Nu diavolul este mai puternic decat noi, ci pacatul... Si ca argument precizez urmatoarele:un personaj camilpetrescian a incercat sa se lase de patimi si s-a jurat ca de va mai cadea in ele se va sinucide si n-a reusit aceasta decat ptr. 2-3 luni ,fiindca iarasi s-a vazut cazut in uratele patimi pe care le constientiza, ca fiind daunatoare atat social-profesional ,cat si moral-spiritual, prt el. Drept ptr care s-a sinucis si asta pentru ca a incercat de unul singur, sa birue patimile, cum arata si un parinte contemporan... .Sunt sigur ca tu L-ai chemat pe Dumnezeu sa te ajute ,dar mai trebuie sa ai si simtamantul proprii pacatosenii care duce la smerenie si coboara harul Duhului Sfant... d.p.d.v.

[M-mihai]

... in manastire ai de luptat cu taierea voii,cu implinirea ascultarii(vazute si nevazute)...itr-un cuvant :is altele... Sa nu ajungi sa zici si acolo ``e mai puternic diavolul decat mine``.Sfinti Parintii ,printre care si Cuviosul Paisie Aghioritul ,arata ca diavolul e ca un caine in lant (ramas fara dinti) de la biruirea sa, de catre Hristos, prin Sfanta Cruce...
Ideea e in felul urmator( sunt un fost frate de manastire), motivul plecarii tale in manastire nu trebuie sa fie, faptul ca nu faci fata ipitelor de famile(chipurile)...Ideal ar fi ca motivul plecarii in manastire sa fie :dragostea de feciorie, dragostea de Dumnezeu,dorul de a cultiva virtutile, de a le desavarsi... Nu aceasta teama de nemantuire in lume sau in familie (sau de alte asumari),te va ajuta in manastire , pentru ca la unmoment dat te va cuprinde si acolo asa cum i-a cuprins si pe sfinti (a se vedea in Pateric),aceasta fiind o ipita a dracilor,ci mai degraba te va ajuta, deplina asumare si dorinta de a f,i un bun ostas a lui Hristos si totodata, dorinta de mantuire.Cine doreste sa se mantuiasca, apoi acela nu se da batut oriunde s-ar afla .Eu nu zic ca te-ai dat batut ...insa si daca ramai si daca pleci nu renunta la lupta!Manastirea nu este altceva decat un mediu mai propice desavarsirii si a mantuirii(a se vedea operele Arh.Ioasaf O.Popa),prin urmare te poate ajuta, dar mare atentie la motivul si scopul pentru care pleci...Doamne ajuta!

[Fani71]

Este ceva ce nu inteleg: de ce se considera un lucru bun (cu invoirea sotului sau sotiei) sa pleci la manastire rupand castaoria, in schimb, sa rupi votul monahal ca sa pleci in lume si sa te castaoresti se considera un lucru de neiertat? (vezi discutia de pe alt topic)??
Ca doar monahismul si casatoria sunt cai diferite dar egale spre mantuire.

[windorin]

În prealabil postat de Fani71

Este ceva ce nu inteleg: de ce se considera un lucru bun (cu invoirea sotului sau sotiei) sa pleci la manastire rupand castaoria, in schimb, sa rupi votul monahal ca sa pleci in lume si sa te castaoresti se considera un lucru de neiertat? (vezi discutia de pe alt topic)?? Ca doar monahismul si casatoria sunt cai diferite dar egale spre mantuire.

Bine spui, cum ca "monahismul si casatoria sunt cai diferite dar egale spre mantuire".

Precum in Taina Cununiei se intra cu acceptul celor doi, tot asa, in Monahism se intra cu acceptul omului si al lui Dumnezeu.

Vointa fiecaruia de a divorta nu este de ajuns pentru a intari si justifica divortul. Caci "ce Dumnezeu a unit, omul sa nu desparta". Insa vointa fiecaruia de a pleca la manastire nu face decat sa adanceasca si mai mult unitatea lor duhovniceasca, renuntand la multe bucurii bune, pentru nevointa.

Iar a renunta la Voturile Monahale pentru cele din lume este o cadera, iar nu o urcare spre o tot mai mare nevointa sau unitate.

Iesirea din manastire este totuna cu divortul !

[Fani71]

În prealabil postat de windorin

Bine spui, cum ca "monahismul si casatoria sunt cai diferite dar egale spre mantuire".

Precum in Taina Cununiei se intra cu acceptul celor doi, tot asa, in Monahism se intra cu acceptul omului si al lui Dumnezeu.

Vointa fiecaruia de a divorta nu este de ajuns pentru a intari si justifica divortul. Caci "ce Dumnezeu a unit, omul sa nu desparta". Insa vointa fiecaruia de a pleca la manastire nu face decat sa adanceasca si mai mult unitatea lor duhovniceasca, renuntand la multe bucurii bune, pentru nevointa.

Iar a renunta la Voturile Monahale pentru cele din lume este o cadera, iar nu o urcare spre o tot mai mare nevointa sau unitate.

Iesirea din manastire este totuna cu divortul !

Asa cum spui tu, suna frumos si banuiesc ca ai dreptate. (Insa plecarea de la manastire este tratata mult mai rau ca divortul, din pacate)
Totusi, si casatoria este nevointa, de alt fel. Cei care nu sunt casatoriti isi inchipuie poate ca nu este decat bucurie sau ca este o cale a celor slabi.. ei bine nu, noi care suntem stim ca oamenii casatoriti sunt pusi mereu in fata propriilor slabiciuni si pacate, pt ca celalalt este ca o oglinda. Stiu ca sunt "obligati" sa lupte cu ele, altfel casatoria risca sa se destrame. Stiu ca, desi ne ajutam unul pe altul, ne purtam si poverile unul altuia. Stiu de toate responsabilitatile casatoriei.. pentru celalalt, pentru copii.
Dar sper sa nu sariti acum pe mine, este o problema personala a mea aceasta neintelegere a tratarii diferite, pana la urma, a vietii conjuale de cea monahala, este un fel de revolta a mea personala imopotriva unei anumite exagerari a monahismului.

[windorin]

În prealabil postat de Fani71

Insa plecarea de la manastire este tratata mult mai rau ca divortul, din pacate.

Bine zici... din pacate !

[Adelinne]

in manastire ai de luptat cu taierea voii,cu implinirea ascultarii(vazute si nevazute)...itr-un cuvant :is altele... Sa nu ajungi sa zici si acolo ``e mai puternic diavolul decat mine``.Sfinti Parintii ,printre care si Cuviosul Paisie Aghioritul ,arata ca diavolul e ca un caine in lant (ramas fara dinti) de la biruirea sa, de catre Hristos, prin Sfanta Cruce...
Ideea e in felul urmator( sunt un fost frate de manastire), motivul plecarii tale in manastire nu trebuie sa fie, faptul ca nu faci fata ipitelor de famile(chipurile)...Ideal ar fi ca motivul plecarii in manastire sa fie :dragostea de feciorie, dragostea de Dumnezeu,dorul de a cultiva virtutile, de a le desavarsi... Nu aceasta teama de nemantuire in lume ......''

Corect...am citit undeva cer iertare nu stiu unde:'' cine cauta mantuirea o v-a pierde ... ''ideea este ca tot in alta parte scrie '' Imparatia Cerurilor se castiga daca te silesti pe tine '' cer iertare daca nu scrie exact cu aceste cuvinte .Inteleg gandul la Mantuire ,cred ca multi dintre noi il avem ..nu imi pot explica insa nici eu multe ,astept sa citesc aici pe forum ,prin persoane mai citite pe acest plan.
In Manastire sunt alte trairi cel putin pentru mine ,se spune ca monahii pentru nevointele lor primesc ceva ce noi mirenii nici nu ne putem imagina ..am citit intr-o carte a Parintelui Boca si daca am stii pentru ce se nevoiesc atunci ne-am dori cu totii sa devenim ingeri in trup .

[AlinB]

În prealabil postat de Fani71

Este ceva ce nu inteleg: de ce se considera un lucru bun (cu invoirea sotului sau sotiei) sa pleci la manastire rupand castaoria, in schimb, sa rupi votul monahal ca sa pleci in lume si sa te castaoresti se considera un lucru de neiertat? (vezi discutia de pe alt topic)??
Ca doar monahismul si casatoria sunt cai diferite dar egale spre mantuire.

Daca e cu invoire si mai ales amandoi aleg aceasta cale, nu cred ca poate fi considerata un divort.
Pe de alta parte, ideea de calugar casatorit este cam ciudata, dar daca se respecta votul castitatii, e doar o problema formala.

Insa daca doar unul pleaca in manastire si il lasa pe celalalt in lume, este o mare problema, pentru ca daca celalalt pacatuieste cel care a plecat este responsabil pentru asta.

Ca sa nu mai vorbim ca divortul pe acest motiv (doar unul doreste sa plece in manastire, celalalt se recasatoreste) iarasi este o greseala.