Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Sfinti Parinti (Patrologie)
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #11  
Vechi 19.05.2013, 21:22:06
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Trebuie sa avem mare grija cum traim, caci aceasta decide cum ne va gasi moartea cand va veni. Caci in ceea ce ne va gasi, aceea vom trai vesnic. Prima data daca muream , ma gasea in iad deci iadul l-as fi trait. a doua oara, nu stiu ce loc as fi avut, insa stiu cata mangaiere am avut. acum insa rog pe Dumnezeu sa se milostiveasca de mine, caci vreau sa mai traiesc ca altfel iarasi iadul ma mananca. Poate apuc sa mai indrept cate ceva din cate rele am facut. Asa nadajduiesc.
Tine mintea in iad si nu deznadajdui! un indemn absolut minunat si perfect adevarat.

Ganditi-va la moarte tot timpul, dar nu ca la ceva groaznic caci se ajunge la deznadejde ci ca la ceva ce face parte din insasi viata noastra. Pentru ca asa este. si pentru ca este asa atunci sa veghem la ce facem acum, si in toate zilele, ca si cum maine am muri si ca aceasta sa fie ca o trecere prin moarte spre viata vesnica plina iubire a Tatalui ceresc.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #12  
Vechi 19.05.2013, 21:38:05
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Parascheva16 Vezi mesajul
Doamna a mai postat marturia ei pe topicul cu feritilizare in vitro, unde se vorbea si de avort, caci sunt conectate. :)

(imi cer iertare daca nu trebuia sa ma bag)
da, da, am mai postat.
as dori sa mai spun doar ca Domnul este atat de milostiv, de bun si de iubitor incat primeste pe tot pacatosul care se pocaieste cu adevarat, in sufletul sau, nu formal , in exterior, spun la duhovnic, fac un canon si gata. Iar pocainta adevarata inseamna plansul si cainta toata viata, purtata si simtita in inima mereu pana in clipa mortii.
Oricine are o sansa la mantuire, chiar si femeile care au facut un avort. Deci dragele mele femei, care ati facut avort, realizati pacatul, si cereti Domnului sa va daruiasca in inima plansul pocaintei de toata viata , spovediti, plangeti si nadajduiti, ca Dumnezeu va iubeste si pe voi ca doar Bunul nu vrea moartea pacatosului.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #13  
Vechi 19.05.2013, 22:20:33
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.940
Implicit

As dori sa spun cate ceva despre perceptia noastra asupra mortii. Cum vedem noi moartea si cum o percepem. Atata timp cat suntem sanatosi si nu vedem nici un motiv care sa ne puna fata in fata cu moartea, mai mereu avem o perceptie gresita, ca ceva foarte indepartat, ceva la care stim ca vom ajunge in viitor, insa un viitor indefinit. Aceasta estompeaza evenimentul si creaza o iluzie " eu sunt puternic si nu voi muri curand, mai am mult de trait". Privim la cei din jurul nostru care mor si le cautam justificari de genul: era batran, era bolnav, a fost neatent, etc , justificari menite sa ne mentina starea de iluzie. aceasta iluzie ne adoarme constiinta si inlesneste pacatul. ne face sa spunem, am vreme sa ma pocaiesc, este timp.

Eu mi-am schimbat perceptia intr-o singura noapte. am constientizat ca pot muri maine si ca se poate muri fie tanar, fie batran, fie sanatos, fie bolnav. este ca o trezire dintr-un somn greu. de obicei suferintele date de boli grave ne trezesc din iluzia unei morti indepartate. cand realizezi ca timpul tau e relativ scurt atunci constientizezi si evenimentul mortii. dar ar trebui ca toti, si sanatosi fiind sa putem avea constiinta asupra mortii ca pe ceva care poate fi chiar maine. ca de fapt ce inseamna cativa ani in plus de viata unii fata de altii? privind din perspectiva vietii si a mortii si a faptului va toti suntem datori cu o moarte.
Fara increderea deplina in Dumnezeu, omul trece cu greu peste starea ca poti muri maine. Deci cu cat vedem ca moartea este mai indepartata, si traim iluzia aceasta cu atat avem o credinta mai slaba in Dumnezeu si mai puternica in noi insine. cand credinta ta este mare, deplina, totala, atunci poti privi cu nadejde o eventuala moarte mai apropiata. de aceea sfintii au privit moartea ca o nunta.

omul fara credinta cand e pus in fata unei morti grabnice crede ca totul s-a sfarsit si sufera un fel de soc psihic care ii imbolnaveste mai tare trupul si grabeste moartea.
omul cu credinta mare nu sufera socul ci dimpotriva nadajduieste in vindecare prin mila Domnului. trupul sau se poate vindeca prin voia Domnului.

perceptia asupra mortii este foarte importanta in stoparea pacatului, in curatirea sufletului, in pocainta noastra.

si acum un cuvant al Par. Arsenie Papacioc
"viața înseamnă moarte continuă. Si sigur o să ajungă vorba asta și la Preasfințitul Serafim de la Rosenberg [Nurnberg, probabil, n.n.], cu care sunt prieten. Nu se poate fără jertfă. Ca să luminezi, trebuie să jertfești. Măsura iubirii lui Dumnezeu este dincolo de închipuire. Ne iubește, dar asta nu înseamnă că putem să speculăm iubirea lui. Hristos ne-a dat exemplu prin propria viață. A murit, dar moartea lui n-a fost o tragedie. O tragedie – dar de o mare frumusețe – e “Romeo și Julieta”. Bernardin de Saint-Pierre a scris o tragedie mai frumoasă decât cea a lui Shakespeare, “Paul și Virginia”. Au iubit și au pierit. În învățătura creștină, moartea nu este pierdere. Ai noștri, martirii, sunt eroi, măcar că i-au spintecat și le-au tăiat capetele. Dar nu au murit, ci, din contra, s-au adăugat la veșnicie. Pentru că viața pe pământ nu e altceva decât pregătirea pentru cealaltă viață. Cum zice Mantuitorul: “Și a trecut de la moarte la viață!”. Auziți? Viața e dincolo, și noi asta facem, trecem dinspre moarte spre viață…"

Sursa: Război întru Cuvânt ( http://www.razbointrucuvant.ro/recom...te-spre-viata/ )
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #14  
Vechi 19.05.2013, 22:28:17
cristiboss56's Avatar
cristiboss56 cristiboss56 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 16.12.2006
Locație: Oricare ar fi vicisitudinile zilelor și anilor,oricare ar fi durata lor,vine ora răsplatei:BRĂTIANU
Religia: Ortodox
Mesaje: 31.886
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cezar_ioan Vezi mesajul
Sfârșitul vieții acesteia de aici socotesc că nu e drept să se numească moarte
Traditia ortodoxa despre viata de dupa moarte



Trei zile dupa moarte, trupul isi pastreaza forma sa.
Cei vechi credeau ca in tot acest timp sufletul poate inca sa se inapoieze in trup, si cel mort sa se intoarca la viata. Din istorisirile despre ridicari minunate din moarte aflam ca mai intotdeauna ele s-au petrecut in acest rastimp. De aici obiceiul ca mortul sa nu se ingroape decat in a treia zi. Aceasta credinta este legata simbolic de faptul ca mai inainte de a invia a treia zi, Hristos s-a pogorat cu sufletul la iad.
Istorisirile unor crestini intorsi la viata sau a celor care au avut parte de experiente limita indreptatesc aceasta credinta. Astfel, Sfantul Atanasie scrie: ,,Cum se face ca unii oameni [...] murind, au vedenii, iar apoi se intorc la viata dupa doua ori trei zile si povestesc ce-au vazut? Oare nu pentru ca sufletul lor n-a parasit cu totul trupul?" Se impune totusi o rezerva: medicina moderna, cu aparatura ei, sesizeaza mult mai precis decat medicina antica clipa mortii, cu toate ca definitia pe care ea o da mortii continua sa fie relativa si fluctuanta, iar posibilitatea unor erori nu este cu totul exclusa. Nu este mai putin adevarat ca limita intoarcerii la viata dupa moartea clinica, potrivit nivelului de astazi al cunostintelor medicale, este de cateva ore sau chiar de cateva minute atunci cand nu s-a acordat asistenta respiratorie prin care se evita leziuni grave si definitive la nivelul creierului. Lucrul acesta insa nu infirma istorisirile despre invieri minunate petrecute dupa mai multa vreme, pentru ca minunea tocmai aceasta inseamna, biruirea legilor firii in chip de nespus.
Moartea e un proces in desfasurare
Moartea, potrivit traditiei ortodoxe, nu este un fapt care se petrece cu mare precizie, intr-o clipa, in chip ireversibil, asa cum considera medicina moderna. Exista, intr-adevar, un moment al mortii care corespunde asa-zisei ,,morti clinice"; aceasta inseamna, cat priveste trupul, lipsa oricarui semn de viata; iar cat priveste sufletul, iesirea lui din trup. Insa, asa cum am vazut, vreme de trei zile nu se poate vorbi de o iesire deplina si definitiva a sufletului; in acest rastimp, dupa cuvantul Sfantului Atanasie, ,,sufietul nu paraseste cu totul trupul".


Traducere din limba franceza de Marinela Bojin


"Sfarsitul vietii acesteia de aici socotesc ca nu e drept sa se numeasca moarte, ci izbavire de moarte si despartire de stricaciune si slobozire din robie si incetarea tulburarii si oprirea razboaielor si risipirea intunericului si odihna de osteneli si linistirea fierberii si acoperirea rusinii si scaparea de patimi si nimicirea pacatului si, ca sa zic pe scurt, hotarul tuturor relelor", spune Sfantul Maxim Marturisitorul.

Viata vesnica la Dumnezeu nu putem afla decat in Hristos si prin Hristos, dupa cum sta scris: "Dumnezeu ne-a dat viata vesnica si aceasta viata este intru Fiul Sau. Cel ce are pe Fiul are viata: cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viata" (I In 5, 11-12).
__________________
Biserica este dragoste, așteptare și bucurie.
(Părintele Alexander Schmemann)
Reply With Quote
  #15  
Vechi 19.05.2013, 23:50:58
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit

Da, aceasta e cartea, pe care o vesteam în postările 48-49, aici:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...t=15205&page=5

Minunată sinteză a unor texte fundamentale din comoara Bisericii.

Last edited by cezar_ioan; 19.05.2013 at 23:56:15.
Reply With Quote
  #16  
Vechi 20.05.2013, 09:51:20
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Un topic ce si-a propus drept tema un subiect atat de profund,complex si cutremurator nu trebuie lasat in uitare,epuizat facil,nesistematizat sau ignorat.A fost o frumoasa si inspirata idee de a se deschide la sectiunea patristica aceasta tema si ar fi frumos ca dvs,ortodocsii,sa sprijiniti acest topic,extinzand analiza in iconografie,cantari sau alte fatete ale credintei dvs pt ca intrebarile legate de acest subiect au framantat mereu omul,in cel mai inalt grad si continua sa o faca.Un mare iubitor al patristicii,Antonio Orbe,spunea ca ,,Parintii se daruiesc din adanc acelora care li-se daruie din adanc,in urma unei indelungi conversatii cu dansii"si cat de profund au analizat Parintii conditia si perceptia sufletuluu uman in raport de acest subiect.Este o invitatie pt dvs de a invinge ne-simtirea,indolenta,incultura si mediocritatea comerciala a acestei lumi care va asalteaza,care vrea sa va schimbe dupa chipul ei diform,gol,trist si trecator.Orice zi pe care o pierdeti fara a studia scrierile patristice este o zi de credinta pierduta pt ca veti gasi cu mare dificultate un toiag si un indreptare mai bun pe drumul dvs in credinta.Tertulian, in ,,Apologeticum"spunea ca ,,Adevarul nu se roaga de nimic in sprijinul cauzei sale,fiindca nu se mira de conditia existentei sale.El traieste ca un strain pe acest pamant,intre straini isi gaseste usor dusmani,pentru ca familia,locuinta,speranta si buna lui cinstire se afla in ceruri.El cere un singur lucru:sa nu fie condamnat fara a fi cunoscut."

Sprijiniti cu timpul si efortul dvs aceasta sectiune de patrologie,pe care multi o cereau foarte vocal in trecut,nu ramineti tacuti,nu va multumiti cu putin,daruiti ca sa primiti,luptati ca sa aparati.Este trist ca o asemenea sectiune se bucura de un asa mic interes,uniti-va eforturile si priceperea pt un scop nobil si vindecator pt suflet,nu va potriviti chipului lumii,unde niste morti ingroapa alti morti.Dumnezeu sa va ajute.
Reply With Quote
  #17  
Vechi 20.05.2013, 13:02:52
cezar_ioan cezar_ioan is offline
Banned
 
Data înregistrării: 16.11.2012
Locație: Benidorm, Hotel Bali
Mesaje: 1.946
Implicit

"O bucurie neîmpărtășită este un pas către tristețe..."

Dorința de a propune acest subiect a răsărit din bucuria înțelegerii unor legături făcute de Larchet între scrierile Părinților pe tema morții și a vieții veșnice. Conexiuni care m-au ajutat să vin mai cu picioarele pe pământ, cât încă nu e prea târziu...
Citesc de câteva zile extraordinara lui carte, una care face chiar ce spuneai tu, Pelerinule: expune și sistematizează, nuanțează și îmbogățește cu amănunte bine ponderate un aspect sau altul din problematica vieții de după moarte.

Am observat și primul rod al lecturii: pe măsură ce devin mai conștient de experiențele care ne așteaptă pe toți după moarte, mă surprind mai liniștit și totodată mai înfricoșat. Mai liniștit, întrucât am câștigat o certitudine: voi continua experiența vieții de aici în cea mai dreaptă dintre lumile posibile. Mai înfricoșat, întrucât privesc acum cu alți ochi faptele mele... Cu ochii sufletului care va trăi veșnic în funcție nu doar de Mila Domnului, ci și de fiecare faptă, vorbă, gând de aici, de acum, de ieri și de când mă știu.

Poate că multora, în special celor mai tineri, subiectul topicului li se pare nepotrivit, chiar morbid.
Sunt sigur că, treptat, pe măsură ce topicul va înainta, această perspectivă se va schimba. Creștinul are un folos de nenumit, un câștig fără egal din meditația la viața de după moarte, așa cum e prezentată ea în scrierile Părinților.

P.S. Uneori, când discut cu soția mea despre una sau alta dintre nevoile copiilor noștri, despre bucuria de a-i avea lângă noi, de a le fi părinți... pe soția mea o străbate o adâncă frică și îmi spune: "Eu nu cred că e posibil ca Tudor și Maria să moară!" și izbucnește în plâns și mie îmi e tare greu să o liniștesc... E de-a dreptul îngrozită când realizează că nu numai noi vom muri, ci și copilașii noștri, pe care ea îi iubește așa cum numai o mamă poate să iubească pe copilul ei ...
Nădejdea mea e că, citind această carte și dezvoltînd în viața noastră învățătura Bisericii despre viețuirea creștină, groaza mamei la gândul că îi vor muri copiii, se va potoli iar perspectiva noastră, a părinților, asupra vieții și a morții se va rostui cu dreptate întru Hristos și slava lui Dumnezeu. Iubirea noastră pământeană va dura sau nu în veșnicie, va fi schimonosită sau dimpotrivă, transfigurată luminos de harul Duhului Sfânt, după cât de mare și de bună ne va fi pocăința în vremelnica noastră trecere pe pământ. Cartea pe care o arată Cristiboss în postarea de mai sus ne poate fi tuturor un învățător de nădejde.

Last edited by cezar_ioan; 20.05.2013 at 13:29:28.
Reply With Quote
  #18  
Vechi 20.05.2013, 13:33:09
Pelerin spre Rasarit
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Drag prieten voi hotarati,prin ceea ce faceti,ce chip dati acestui loc.Poate fi un comod loc de discutii,ca multe altele,sau poate fi un loc al comuniuni reale,din care multi am avea de invatat.Timpul nostru este limitat,si trebuie sa ne concentram pe ceea ce conteaza sau ne putem risipi in ceea ce nu conteaza.Pentru prima varianta se cere timp,munca,efort dar mai ales dragoste.Pentru a doua varianta nu se cere nimic pt ca nu ofera nimic.Am citit un comentariu la Sfantul Maxim Marturisitorul in care acesta afirma faptul ca daca un credincios doreste sa ,,aprinda"pe altii trebuie ca mai intai el insusi sa ,,arda"de prezenta Duhului.Patristica este istoria celor care au indeplinit aceasta conditie.Oricine poate,in acest sens,deschide Filocalia vol I si poate citi in chiar primul paragraf definitia omului rational la Antonie cel Mare.Prin urmare fiecare poate apoi aprecia,precum in Didahia,pe ce drum se gaseste dar eu continui sa cred ca putine lucruri va pot lega mai trainic,duhovniceste,unii de altii,decat patristica.Subiectul ales poate fi considerat morbid doar daca nu ai citit in viata ta Eclesiastul 11:9,este un apel la realism,la omul rational al lui Antonie.

Poate totusi,undeva candva,bucuria va fi impartasita de cat mai multi.Poate.. :)
Reply With Quote
  #19  
Vechi 20.05.2013, 13:39:17
N.Priceputu
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Din perspectiva acestei vieți, da, subiectul este morbid. Dar, după cum știm din Biserică, moartea este nedespărțită de Viața cea adevărată.

Suntem prea firești, prea sufletești încă, nu vrem deloc să trecem prin moarte ca să ajungem la Viață.

Însă după cum adevărata viață nu e cea biologică, care începe și se sfârșește aici, tot așa nici adevărata moarte nu este cea biologică, a trupului, ci – cum amintea părintele Galeriu în predica la duminica de ieri – nesimțirea duhovnicească.

Și trăim, în cea mai mare parte a timpului în această nesimțire, părându-ni-se că suntem vii și iubind tare mult viața cea trecătoare, refuzând să înviem.

Dar dacă nu înviem acum și aici, dacă nu ne naștem cu adevărat de sus, dacă nu începem să trăim viața în har (cea la care tot sf. Maxim Mărturisitorul spunea că suntem chemați după Hristos), nu vom fi vii nici în veci.

Subiectul pe care l-ai abordat este, cu adevărat, foarte profund și foarte potrivit pentru zilele Învierii pe care le parcurgem acum, în timpul Penticostarului.
Reply With Quote
  #20  
Vechi 20.05.2013, 13:40:49
DragosP's Avatar
DragosP DragosP is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.03.2011
Religia: Ortodox
Mesaje: 6.654
Implicit

Am mai spus-o: să citești frate și cartea lui Serafim Rose "Sufletul dupa moarte. Experiente contemporane de dupa moarte in lumina invataturii ortodoxe"
__________________
Îmi cer scuze celor pe care i-am supărat!
"Trebuie sa mori înainte de a muri
Pentru a nu muri atunci când mori"
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare