Modele de casnicie

[windorin]

În prealabil postat de GeorgeS

Intelepciunea omului este sa netezeasca cu multa rabdare imperfectiunile sale pentru a redeveni ca odinioara inainte de spargerea sferelor.

Cu cat tinerii se casatoresc mai repede, cu atat e nevoie de mai putina "slefuire".
Cat insa trec anii si fiecare se intareste intru ale sale neputinte si patimi, atunci devine foarte grea modelarea impreuna.

Parintele Paisie Aghioritul spunea ca omul e precum lemnul, cand e tanar se poate modela usor, insa daca s'a uscat, are nevoie de rindea pentru a se mai indrepta.

[melb26]

În prealabil postat de windorin

Cu cat tinerii se casatoresc mai repede, cu atat e nevoie de mai putina "slefuire".
Cat insa trec anii si fiecare se intareste intru ale sale neputinte si patimi, atunci devine foarte grea modelarea impreuna.

Parintele Paisie Aghioritul spunea ca omul e precum lemnul, cand e tanar se poate modela usor, insa daca s'a uscat, are nevoie de rindea pentru a se mai indrepta.

Foarte frumos spus si adevarat

[Bautar]

Ai foarte mare dreptate Windorin .Eu m-am casatorit tanara si anul viitor am 20 de ani de casnicie.Nu sunt in stare sa ii multumesc lui Dumnezeu si Maica Sfanta ca am un sot si doi baieti minunati.
Eu doresc la toata lumea sa aiba casnicie ca a mea.Binenteles au fost si probleme dar le-am trecut amandoi cu bine si cu ajutorul lui Dumnezeu.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de windorin

Cu cat tinerii se casatoresc mai repede, cu atat e nevoie de mai putina "slefuire".
Cat insa trec anii si fiecare se intareste intru ale sale neputinte si patimi, atunci devine foarte grea modelarea impreuna.

Parintele Paisie Aghioritul spunea ca omul e precum lemnul, cand e tanar se poate modela usor, insa daca s'a uscat, are nevoie de rindea pentru a se mai indrepta.

Nu cred ca sunt neaparat valabile aceste afirmatii, acum tinerii pot fi deja " slefuiti" in ale lor inca de foarte tineri, pot avea caractere foarte dificile si desi unii se casatoresc la peste 25, pot fi impreuna cu acea persoana din timpul liceului.
De asemenea, unii se tot " slefuiesc" de-a lungul casniciei...desi teoretic s-ar zice ca pana in 25 de ani ar cam fi de asteptat sa se fi terminat procesul de "slefuire in doi"...deci chiar greu de spus.

[E_my]

Asa este, eu am 25 de ani si ma simt deja prea inflexibila. Am locuit singura multicel si acum imi este tare dificil sa stau in apartament cu alte persoane, sa le accept si sa le iert..

Se spune ca cu cat inaintezi in varsta, scad sansele de casatorie pt ca vezi toate defectele celuilalt, vezi toate situatiile in care el nu este potrivit pt tine, nu mai ai flexibilitatea sau dorinta de a te modela de dragul celuilalt.

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de E_my

Asa este, eu am 25 de ani si ma simt deja prea inflexibila. Am locuit singura multicel si acum imi este tare dificil sa stau in apartament cu alte persoane, sa le accept si sa le iert..

Se spune ca cu cat inaintezi in varsta, scad sansele de casatorie pt ca vezi toate defectele celuilalt, vezi toate situatiile in care el nu este potrivit pt tine, nu mai ai flexibilitatea sau dorinta de a te modela de dragul celuilalt.

Eu nu inteleg totusi daca aceasta flexibilitate e neaparat o calitate sau poate fi la fel de bine si un defect. Cu ce anume sa fii flexibil???? Cu patimile celuilalt, dar cand te casatoresti faci o suma, ce am eu + ce are el = o mare tocanita???

Eu nu am fost prea flexibila niciodata cu ce nu mi-a convenit, si prima relatie mai serioasa am inceput-o la 21 de ani( sper sa nu spuna cineva ca eram batrana) dar cine spune ca trebuie sa fii flexibil si sa nu iti vezi de drum atunci cand simti ca nu se merita?

As putea sa citesc carti peste carti, ca nu ma intereseaza...eu am fost o scorpiuta, si nu am lasat aproape mai nimic de la mine ( si asta m-a facut sa realizez ca nici nu am iubit prea mult si ca oamenii aia nu erau partea mea de la Dumnezeu).

As spune ca atunci cand iti intalnesti partea de la Dumnezeu, devii flexibil fara ca macar sa iti dai seama, deci practic nu mai e nevoie sa devii flexibil pentru ca deja esti de la sine...

Edit: Imi amintesc si acum ca la prima mea experienta( in care am iesit doar de cateva ori cu un baiat) eram atat de inflexibila incat m-am speriat si eu, nu numai baiatul respectiv :)). Pur si simplu nu stiam ce sa vorbesc cu el, mai rau e ca nu faceam nici un efort...si la cei 20 de ai mei m-am gandit cu tristete " Apoi daca de asta-mi sunt, inseamna ca fata batrana cu dintii de lana ma numesc!" dar slava Domnului, am avut o evolutie pozitiva si exact invers decat se povesteste prin batrani...maritandu-ma la 27 de ani, si destul de flexibila as zice eu...de moment ce sotul meu e si cu 2 ani mai mic =))

Maine, 7 Nov. implinim 15 ani de casnicie. Daca au fost sau nu frumosi? Eu zic ca da, desi au mai trecut si furtuni peste noi. Fecare-si doreste o casnicie speciala, ceva deosebit, asa cum se vede prin filme, dar casnicia perfecta tine de propria noastra... perfectiune. Am mai scris candva despre asta, cand eram profund afectat de niste divorturi ale unor prieten foarte dragi. Redau un fragment de atunci, poate este cuiva de ajutor:
Pornim la drum in doi, dupa ce s-au facut destule tatonari, verificari, studii discrete... Apoi decidem definitiv si de comun acord ca pasul merita a fi facut pentru a intregi sfera universala! Poate e greu de acceptat, mai ales ca anumite libertati n-o sa se mai iveasca niciodata, dar odata si-odata , hotararea asta tot trebuie luata, si este indicat sa fie luata atunci cand momentul pare cel mai prielnic.
Se cauta de obicei persoana ideala. Nenorocirea este ca "idealul" de astazi sa devina maine o caricatura hidoasa! Prin ce metamorfoze, nu pot patrunde esenta! Cum se face ca in nisipul atat de fin al clepsidrei se strecoara gunoaie si bolovani, iar clepsidra se infunda, sau merge in hopuri, fiindu-i necesare zguduiri strasnice, ca sa-si continuie cursul? Unde incepe transformarea idealului in monstrul de langa noi? Si cine "hraneste" alchimia asta teribila, in loc sa retuseze orice tendinta de malformare? A tolera, inseamna de multe ori a accepta. Iar a accepta , inseamna a pierde din actiuni. Dar a fi intolerant, inseamna a te crede mai presus de cel de langa tine, iar asta poate insemna umilinta. Ce inseamna de fapt "omul ideal", "barbatul ideal", "femeia ideala"? Poate, alta fiinta, inlocui pe cel/cea care a constituit pana la un moment dat "persoana ideala"? Oare nu-i o dovada de mare slabiciune aceasta schimbare de decor?
Si-atunci care sa fie concluzia? Poate ca IDEALUL este absolut subiectiv si de cele mai multe ori dispare in momentul in care ai impresia ca l-ai atins. Poate ca el se raporteaza la imaginatia fiecarui individ despre ce crede el ca intruchipeaza idealul. Tocmai de aceea, suntem uneori surprinsi la idealul altora, uitand de fapt ca nu suntem in masura sa judecam de ce asa si nu altfel…

Eu consider ca o casatoria ideala exista in masura in care stim sa-l respectam pe cel de langa noi, dincolo de micile lipsuri pe care le are. Orice incercare fortata de "modelare", de obicei aduce esecul, oricat ar fi la inceput, dragostea de consistenta!
Personal, multumesc bunului Dumnezeu pentru casnicia pe care-o am si pentru copiii pe care ni i-a dat. Fiecare zi este o binecuvantare si fiecare seara o reenergizare, cand discut cu ei, ma joc cu ei, ma imbat in sinceritatea, spontaneitatea, zburdalnicia si dragostea necuprinsa a celui mai mic, care nu mai e tocmai mic la 11 ani. Amandoi invata foatre bine, si... surprinzator, inca mai cred in... Mos Craciun.

[AndruscaCIM]

Eu nu cred ca acest termen " ideal" inseamna neaparat perfectiune, e mai mult incercarea omului de a exprima faptul ca a gasit pe cineva care rezoneaza cu el si vice versa, ceva ce nu s-a intamplat cu toti ceilalti pe care i-a cunoscut pana atunci...cred ca asta inseamna, o incercare de a descrie ca cineva isi doreste ceva anume sau ca a gasit pe cel potrivit pentru el.

Exista oameni care de la o prima conversatie dezvaluie faptul ca sunt si gandesc extrem de diferit fata de ceea ce esti tu, dar de asemenea se intampla sa intalnesti oameni care prin ceea ce spun te fac sa zambesti atunci cand constati ca esti pe aceeasi lungime de unda, sau vice versa...si cred ca toate aceste lucruri ar trebui sa vina ca o completare la chimia care se produce intre cei doi, in caz contrar .....

[Anna]

În prealabil postat de AndruscaCIM

Exista oameni care de la o prima conversatie dezvaluie faptul ca sunt si gandesc extrem de diferit fata de ceea ce esti tu,

Da, dar uneori chiar asta face chimia intre doi oameni

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Anna

Da, dar uneori chiar asta face chimia intre doi oameni

Aaaaaaa..si asta e posibil, insa in cazul meu a cam disparut chiar si de la primele intalniri, daca se intampla sa aflu lucruri interesante dar si in comun era ok, in caz contrar ma cam plictisesc contrastele( si aici exista o arie destul de variata care poate conduce la o relatie in care cei doi merg mai mult in paralel decat impreuna)