Soarta scrisa sau liberul arbitru?

[ioanna]

În prealabil postat de Dumitru73

exemplele tale nu incarca liberul arbitru ...

Asa cred si eu. Oamenii se raporteaza la Dumnezeu, la vointa Sa, in momentul in care isi folosesc liberul arbitru pentru a alege: „oare e bine sa fac asta, asta si-ar dori Dumnezeu de la mine, corespunde Voii Sale”? , deci "faca-se Voia Ta", in cazul omului credincios, caci Dumnezeu (invataturile Sale) e Cel la care se raporteaza.

[sophia]

În prealabil postat de ioanna

Asa cred si eu. Noi ne raportam la Dumnezeu, la vointa Sa, in momentul in care ne folosim liberul arbitru pentru a alege: „oare e bine sa fac asta, asta si-ar dori Dumnezeu, corespunde Voii Sale”? , deci "faca-se Voia Ta".

Pai tu spui exact ceea ce spun si eu. Noi nu facem voia noastra. Ne raportam mereu la El.

[ioanna]

În prealabil postat de sophia

Pai tu spui exact ceea ce spun si eu. Noi nu facem voia noastra. Ne raportam mereu la El.

Voia noastra e sa facem voia Lui, tocmai in asta consta liberul arbitru, un progres continuu catre libertatea spirituala. Oricum, nu exista liber arbitru la modul absolut, orice decizie pe care o iei e determinata de “ceva”, te raportezi la cineva sau ceva, nu?

[sophia]

În prealabil postat de ioanna

Voia noastra e sa facem voia Lui, tocmai in asta consta liberul arbitru, un progres continuu catre libertatea spirituala. Oricum, nu exista liber arbitru la modul absolut, orice decizie pe care o iei e determinata de “ceva”, te raportezi la cineva sau ceva, nu?

Voia noastra este sa facem voia Lui? Da, in fond trebuie/vrem sa facem voia Lui. Si atunci nu mai este voia nostra initiala, ceea ce am vrea noi.

Liberul arbitru ori este ori nu este, nu e vorba de raportare la ceva/cineva.
Problema se pune: putem sa alegem, sau nu. Si mai ales avem alternative sau nu.
In credinta nu prea avem alternative. Ori facem voia Sa (si atunci e bine), ori nu o facem (si nu e bine). Altceva nu exista.
Si daca voia noastra este la mijloc? Adica vrem si ca El, dar si macar putin ca noi?
Nu se poate si atunci, daca voia noastra nu conteaza, nu inseamna ca nu avem liberul arbitru?

[ioanna]

[COLOR=black]

În prealabil postat de sophia

Nu se poate si atunci, daca voia noastra nu conteaza, nu inseamna ca nu avem liberul arbitru?

De ce spui ca voia ta nu conteaza? Ai liber arbitru, faci ce doresti, esti raspunzator pentru faptele tale. "Faca-se Voia Ta si nu a mea" e probabil cea mai scurta rugaciune, prin care-ti incredintezi viata in mainile Domnului, caci El stie ce e mai bun pentru tine, deci Dumnezeu este prezent in alegerile umane, el pune in miscare vointa noastra, fara a dicta ce sa alegem, dar ajuta pe fiecare om sa aleaga. Exista liber arbitru, doar nu suntem niste simpli pioni pe tabla de sah a divinitatii, mutati alternativ de catre Dumnezeu si Diavol. Liberul tau arbitru poate alege in chip paradoxal raul pe care nu-l doresti sau poate alege binele. Eu nu cred in doctrina protestanta a predestinarii, caci ea chiar ne-ar transforma in niste pioni, robotei teleghidati si ar introduce in chipul Lui Dumnezeu raul, cinismul, caci ar predestina pe unii la un destin nefast. Soarta ti-o faci tu, prin propriile tale alegeri.

[Danut X]

amandoua..

[inspiron]

Cum se impaca liberul arbitru cu pedepsele primite in timpul vietii ? Nu cumva liberul arbitru inseamna ca faci ce vrei bine/rau si raspunzi la judecata ? Dar cu faptul ca raspundem pentru pacatele parintilor nu e predestinare ?

[iRoDiOn]

În prealabil postat de inspiron

Cum se impaca liberul arbitru cu pedepsele primite in timpul vietii ? Nu cumva liberul arbitru inseamna ca faci ce vrei bine/rau si raspunzi la judecata ? Dar cu faptul ca raspundem pentru pacatele parintilor nu e predestinare ?

Deci omul este liber, poate să aleagă între bine şi rău. Desigur că va răspunde la Judecata Lui Hristos pt. faptele lui.
Referitor la întrebarea pe care ai pus-o, noi nu răspundem pt. păcatele părinţilor. Ci Dumnezeu pedepseşte nelegiuirea părinţilor în copii, dar să nu uităm că binecuvântarea lui Dumnezeu faţă de urmaşii celor drepţi întrece cu mult pedeapsa păcătoşilor.

[Dumitru73]

În prealabil postat de sophia

adica? Poti sa explici?

Liber arbitru inseamna sa poti alege intre mai multe variante, sa poti sa faci si cum vrei tu.

Si atunci? Ei au facut voia Sa. Din credinta si smerenie s-au lasat pe ei la o parte.

Daca ma intrebi pe mine, iti spun ca ai dreptate. Consider ca nu se poate vorbi de un liber arbitru real, atat timp cat omul nu are de ales.

Daca intrebi oamenii bisericii, ei iti vor spune ca are de ales intre bine si rau.

Concluzia mea este ca liberul arbitru se rezuma la a alege intre a face ce vrei sau a face ce vrea altcineva.

[Marius22]

În prealabil postat de sophia

Si daca voia noastra este la mijloc? Adica vrem si ca El, dar si macar putin ca noi?Nu se poate si atunci, daca voia noastra nu conteaza, nu inseamna ca nu avem liberul arbitru?

Sophia, daca voia noastra nu ar fi contat inaintea lui Dumnezeu, atunci firea noastra ar fi fost desfiintata, iar impreuna cu ea si voia sa proprie, in persoana lui Hristos, Dumnezeu Cuvantul intrupat. Stim insa ca astfel invataturi au fost combatute in Sinoade Ecumenice, ca erezii.

Avem liber arbitru, dar acesta nu ne este de niciun folos daca ne conduce la moarte sufleteasca, la esec existential. Din contra, voia noastra conteaza cu adevarat numai atunci cand este conforma cu voia lui Dumnezeu.

Iar Dumnezeu, ce ne doreste fiecaruia dintre noi? Sa ne mantuim, sa venim la cunostinta Adevarului. Abia cand si noi ne dorim acelasi lucru, conform cu sensul imprimat in noi de El prin creatie, putem spune ca suntem liberi spre a ne preda cu totul voii Sale.