Papalitatea

În prealabil postat de Miha-anca

Si mai am o intrebare: cat de informat sunteti cu privire la "haosul" din/intre autocefaliile rasaritene? Puteti sa detaliati putin?

Desigur. Anume: cel mai recent conflict, cel dintre Ierusalim si Bucuresti; schisma din Biserica Bulgara, conflictele dintre gruparea traditionalist/izolationist-extremista si cea ecumenist-extremista de la noi, avand ca personaje principale pe Danion Vasile si toti corifeii criticii conferentiate, s-o numesc asa, schisma recenta din Abhazia, etc. Asta, ca sa ma situez doar in perimetrul temporal recent. In ultima instanta, nu conteaza ce spun eu, sau oricine altcineva, angajat subiectiv in propria credinta, ci conteaza ce spune realitatea. Sunteti de acord cu mine ca linia conflictuala intre oameni de aceleasi convingeri, mai mult, de aceeasi credinta, este ceva trist si dezamagitor per se? Daca da, avem o baza comuna de discutie. Si, din nou, nu e ceva de care sa se bucure cineva intreg la cap si mai la ales la suflet. Ca atare, nu ma bucur de atmosfera conflictuala a "vecinului". INSA ACEASTA DA DOVADA DE ENTROPIA INERENTA UNUI SISTEM IN CARE IERARHIA SI AUTORITATEA GANDITE SUNT DIN CE IN CE MAI VIDE DE CONTINUT.

[Mihai36]

Biserica Una strict paminteste este ca o familie din care fac parte tata , mama si copii. Doar ca unii in loc sa tina cu familia tin ori cu tata, ori cu mama, ori cu unul din copii. De aceea ea nu mai este Una deci nu mai este o familie ci o continua partinire si razmerita in care iubirea nu isi poate gasi loc. Cu exceptia acelor mari sfinti care inteleg si judeca lucrurile la un alt nivel.

Evident ca nimeni nu vrea sa-si recunoasca greselile si acuza doar partile celelalte. In loc sa faca sacrificile logice ca sa fie pace si unitate.
Oare pot exista sacrificii de neacceptat cind este vb. de iubire si pace? Iisus este iubire si pace , pt El pot exista sacrificii de neacceptat?
In fond la ce trebuie sa renuntam? la orgolii, adevaruri revelate tinuite, minciuni, premise false, prejuecati si atasamente partinice.
Insa este f. greu mai ales atunci cind prin traire ne identificam cu ele.

"Biserica este o organizare divino-umana dar intotdeauna partea umana a prevalat in fata celei divine." (un sfint)

"Portile iadului nu o vor cuceri."

"a opta care este dintre cei sapte, care era si nu mai este, se va cocota in fruntea bisericii celei mari." Apocalipsa (verset scos recent fiind considerat tot "adaugire" ca si altele in decursul vremurilor) -n.nici versetul despre "cele doua strigari" nu mai este tot din 2005. Unii calugari cum spuneam destainuie ca in total sint cel putin 10 astfel de operari si nu doar din Apocalipsa -operari intre care o inversare de propozitii in aceasi fraza.

in fruntea bisericii ..inseamna cel putin ca .. pestele de la cap se impute.

Referitor la ecumenism in aspectul de unire a religiilor este si in legatura cu o revelatie calugareasca (cu care lupta unii duhovnici si reprezentanti BOR impotriva ecumenistilor si a sincretistilor), revelatie care spune -aproximativ- ca "Unirea religiilor nu este treaba oamenilor ci este lucrarea Duhului Sfint."
Acum fiecare interpreteaza asta cum ii comvine, fiindca "unirea religilor" prin "lucrarea Duhului Sfint" poate avea trei intelesuri diferite, intre care nu e musai sa se excluda toate unele pe altele.
cele 3 interpretari ar fi:
1 -unirea individuala strict harica - care se face nevazut pe deasupra sinoadelor si a institutiilor religioase.
2 -unirea prin fuziunea sinoadelor si reanalizarea dogmelor prin mari sfinti calauziti de Duhul Sfint.
3 -unirea prin convertire fara analiza dogmatica in prezenta intrupata a Duhului Sfint detinatorul cunoasterii in tot adevarul si in toate lucrurile.

Deocamdata se merge pe versiunea 1: unirea in duh si in nazuinta pe deasupra sinoadelor si a preotilor - care evident involuntar ne invrajbesc unii impotriva altora asa incit se ajunge intr-un punct critic care numai unire nu se poate numi.
Versiunea 2: nu este posibila decit atunci cind sinoadele vor fi ocupate cu sfinti plini de haruri unul si unul.
Versiunea 3: nu este posibila decit daca sinoadele vor recunoaste o astfel de prezenta divina sau/si in cazul in care bisericile vor fi apostate(respinse) de catre credinciosii care O vor putea recunoaste impotriva vointei sinoadelor.
Asadar deocamdata sa ne vedem de unirea harica individuala negociata cu dezbinarile existente avind ca prim tel obtinerea desavirsirii inaltimii plinatatii lui Hristos.

[bogdan81]

Eu nu as vorbi despre haosul din biserica ortodoxa, uitand ca in trecut a fost un haos mult mai mare in biserica catolica.
Au existat perioade de sute de ani in biserica apuseana cand erau deodata 2 sau 3 papi, fiecare ales de o factiune diferita, unul la Roma, altul la Avignon sau in alte parti.
Nici macar sfintii catolici din acele vremuri nu stiau bine cine e papa si aveau pareri diferite.
Asa ca nu mai dati exemplul bisericii rasaritene. Pentru mine, sincer sa va spun, aceste frecusuri nici nu prea conteaza. Sunt de neocolit.
In istoria bisericii au fost dese astfel de momente, in timp ele s-au rezolvat.
Au fost frecvente si in BC astfel de momente, mergandu-se pana acolo ca niste concilii, pentru a pune capat frecusurilor, au trebuit sa-si declare autoritatea superioara celei a papei. Daca ati fi trait atunci, nu ati mai fi vorbit astfel de BO.
Fiecare sa-si vada de problemele lui.

[catalin2]

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Si apropos de pedofilie, d-le Catalin: e un argument strict polemic. Nu are nimic duhovnicesc. Ba chiar l-as numi jenant. V-ati intrebat vreodata de ce in Athon nu sunt lasati tinerii imberbi sau, intr-o vreme, femelele unor animale domestice? Nu cumva fiindca preacuviosii Varzuvie si Pramatie erau atat de slabi incat cadeau mai jos decat mireanul desfranat din euroinfernul citadin actual? Si deci trebuiau protejati de propria slabiciune... Si inca ceva, ce se vede dincolo de tot balamucul asta polemic si subiectiv: daca un frate crestin, preot sau mirean, cade in plasa Dusmanului, si comite un pacat de moarte, oamenii decenti si delicati nu trebuie sa ia asta ca argument apologetic serios impotriva "credintei adverse". Iti trebuie o oarece profunzime sa vezi asta, eh? Ei bine, eu insumi am comis, chiar acum cateva randuri, marlania. Insa, surpriza! era un raspuns la atacul dvs. Cu aceeasi moneda. Sper sa nu mai fie nevoie.

Din punctul meu de vedere nu e deloc argument polemic si jenant, e exact raspunsul la ceea ce ati spus dvs. Dvs. ati spus ca ierarhii ortodocsi nu pot da un raspuns coerent si ferm puhoiului desfraului si apostaziei, in timp ce Vaticanul isi face treaba si ridica vocea!
Iar eu am raspuns ca e ilar, pentru ca tocmai BC se confrunta cu aceste lucruri in proportii mult mai mari. Nu e vorba numai de faptasi, ci si de acoperirea faptei de catre episcopi. Acum mai mult timp am vazut chiar un documentar in care se prezenta o circulara data chiar de Vatican care mentiona ca aceste abateri sa nu fie cumva aduse la lumina, din cauza probabil a pierderii credibilitatii BC (documentarul nu era ortodox).
Vedem cum BO este perfecta chiar si in aceste mici canoane, date la sinoadele ecumenice, ca preotii sa fie casatoriti. Pentru ca daca nu se intampla asa apar mult mai multe ispite in lume.
La manastire e altceva, acolo nu e o viata de lume. De aceea la Muntele Athos nu se permite intrarea femeilor, pentru ca traitorii si calugarii care cauta o viata imbunatatita sa nu fie tulburati nici macar de ganduri. Pentru ca ispitele pentru ei sunt mult mai mari decat pentru mireni, fiind pe o treapta mai sus spre desavarsire. Putem citi in amanunt despre acestea in vietile sfintilor, pateric, etc., pentru ca am observat ca la catolici se stiu doar vietile sfintilor de dupa schisma, parca nici n-ar fi existat si sfinti in primul mileniu. Probabil la greco-catolici e altfel, ei avand calendarul ca si noi.
P.S. Am citit ieri pe net despre personajul al carui nume l-ati ales, a fost un eretic condamnat la unul din sinoadele ecumenice. De ce ati ales acest nick?
P.P.S. Dvs. ati facut intrarea in problemele acestea care tin mai mult de lumesc, de partea umana a Bisericii. Fiind oamnei toti pot gresi. Important e ca partea divina sa fie divina.

Nu autoritatea in sine conteaza, cat caracterul ei sacru. Am obosit sa reiau argumentele, date deja de alti useri asupra originii acelei autoritati. Daca as gandi doar in sensul acceptarii oarbe a unei autoritatii, as justifica orice dictatura, fie ea si ecleziastica. Insa chiar nu e cazul. Si, inca ceva, chiar important: si eu sunt un convertit. Cum ar zice unii, un "tradator". Eu doar acum am postat pe forum, altfel si asupra mea s-ar fi abatut ploaia de "amabilitati inversate" care s-a abatut asupra d-rei Noesissaa. Si, ca si dansa si multi altii, noi nu "scuipam unde am sarutat". Sunt lucruri extrem de valoroase in ascetica, omiletica si liturgica ortodoxa. NU TREBUIE PIERDUTE! Asta inseamna ca, de exemplu, ma bucur ca Sinodul Apostat este, inca o data prin voia lui Dumnezeu, amanat. Ca inca nu sunt luate decizii care tarasc trairea dedicata lui Dumnezeu in noroiul mundan. (Cine s-a interesat, din toate sursele, nu doar oficiale, de pregatirea Marelui Sinod Politic stie ce spun). Si, inainte sa ma contrati din nou, domnule Bogdan81: aproximativ, nu identic, aceeasi atitudine o am in privinta Vatican 2. NU REPETATI GRESELILE ALTORA! Si da, stiu de actualul si foarte obscurul antipapa. Efectele oricarei diviziuni sau (re)unificari ale unei organizatii sa vad in primul rand in influenta asupra oamenilor. Stiti prea bine cat de...irelevanta e influenta acelui domn.

În prealabil postat de Adriana3

Aici nu era vorba de o credinta oarecare ci era vorba de credinta in Domnul Iisus si unitatea ceruta de El celor care au credinta in El. Insa am inteles ca in est nu se doreste unitate ci dezbinare si se lupta cu toate puterile impotriva unitatii in Hristos. In fata unei astfel de inversunari, orice argument devine inutil.

Adriana, mai exista si adevarul de credinta, de care trebuie sa tinem cont, caci satana de la Adam si Eva a incercat sa piarda omenirea cu minciunile.

"Nu oricine Îmi zice: Doamne, Doamne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu Celui din ceruri. 22. Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea:Doamne, Doamne, , au nu în numele Tău am proorocit şi nu în numele Tău am scos demoni şi nu în numele Tău minuni multe am făcut?"(Matei 7, 21-22)

În prealabil postat de Theodor_de_Mopsuestia

Desigur. Anume: cel mai recent conflict, cel dintre Ierusalim si Bucuresti; schisma din Biserica Bulgara, conflictele dintre gruparea traditionalist/izolationist-extremista si cea ecumenist-extremista de la noi, avand ca personaje principale pe Danion Vasile si toti corifeii criticii conferentiate, s-o numesc asa, schisma recenta din Abhazia, etc. Asta, ca sa ma situez doar in perimetrul temporal recent. In ultima instanta, nu conteaza ce spun eu, sau oricine altcineva, angajat subiectiv in propria credinta, ci conteaza ce spune realitatea. Sunteti de acord cu mine ca linia conflictuala intre oameni de aceleasi convingeri, mai mult, de aceeasi credinta, este ceva trist si dezamagitor per se? Daca da, avem o baza comuna de discutie. Si, din nou, nu e ceva de care sa se bucure cineva intreg la cap si mai la ales la suflet. Ca atare, nu ma bucur de atmosfera conflictuala a "vecinului". INSA ACEASTA DA DOVADA DE ENTROPIA INERENTA UNUI SISTEM IN CARE IERARHIA SI AUTORITATEA GANDITE SUNT DIN CE IN CE MAI VIDE DE CONTINUT.

Problema dintre Ierusalim si Bucuresti este pur administrativa, care speram ca se va rezolva.
Noi stim ca conflictele sunt un efect al luptei pe care o da diavolul Bisericii in general si crestinului in special. Noi stim deasemeni ca nu ne putem astepta la pace, caci pacea a fost luata de Domnul de pe pamant. Atunci de ce sa ne miram de conflicte, cand si noi, la nivel individual, avem conflicte cu altii. Modul in care rezolvam aceste conflicte, are un rol matuitor.
VA repet: Patriahul are o sefie administrativa; conducerea vazuta a Bisericii este Sfantul Sinod. Asa ca, va rog, nu va lasati amagit de unele lucruri. In biserica, la Sf. Liturghie, nu se simte aceasta stare conflictuala, si asta e important. Pentru rezolvarea conflictelor exista avocati.

[catalin2]

În prealabil postat de nutucutu

1. Ma amuzati... Pentru mine, ca si catolica, o singura persoana e infailibila, iar acea persoana nu sinteti dumneavoastra.

2. Cam ce surse ati studiat despre minunile de la Lourdes? 67 minuni????? Poate 670000, sau miloane de minuni? Acea istorie despre nu stiui ce vraci, ce legatura are cu Lourdes-ul? Aveti idee ce fac oamenii la Lourdes? Merg acolo, se roaga si se spala cu apa de la izvor. Si se vindeca. Trupeste si sufleteste.

1. Pentru ortodocsi nu e papa, ci numai Dumnezeu, iar ceea ce am scris era ca sa inteleaga ortodocsii. Pentru ca fiecare cu o conceptie gresita nu va dori sa afle adevarul, decat daca e in cautarea lui.
2. Va puteti uita in orice sursa de pe net, chiar si pe site-ul catholica scrie ca BC a recunoscut 67 de miracole de la prima aparitie pana in prezent. In 1905 papa a cerut ca toate vindecarile sa fie cercetate de o comisie de specialisti si medici. Si asa s-a ajuns la cifra de 67, dar mai sunt si alte vindecari, care nu au trecut de expertiza medicilor.
Eu v-am mai spus ca stiu destul de multe, nu e nevoie sa ma catalogati de fiecare data ca un dusman care vrea sa denigreze BC, pentru ca eu nu caut decat sa spun adevarul, iar daca ceva din ce stiu eu e neadevarat oricand imi schimb conceptia (cum am facut-o de multe ori pana sa ajung la ortodoxie). Doar Adevarul ar trebui sa ne intereseze, chiar daca acesta nu ne convine pe moment.
In privinta minunilor si vindecarilor din paranormal va trebui sa imi dati credit ca e posibil sa stiu mai multe decat dvs. Nu numai ca m-au pasionat acestea inca dinainte de a deveni credincios, dar am si practicat o tehnica in care principala activitate era vindecarea cu energie. Asa ca praticantii puteau vindeca, puteau face apa vindecatoare, etc. Nu spun ca acestea sunt la fel ca acolo, doar ca astfel de minuni pot fi facute si din partea cealalta, nu doar de la Dumnezeu. Cititi de alti vindecatori sau in alte religii, sunt mii de astfel de cazuri. Eu va spun asta pentru ca inainte studiam aceste lucruri, ma interesau.
Desigur, exista mii de cazuri de vindecari si in crestinism.

În prealabil postat de nutucutu

Nici nu am nevoie de altceva: asa ne-a invatat Isus, sa verificam daca cei care ne conduc sint lupi in haine de oaie sau vin in numele lui. Macar cuvintele Domnului nostru Isus Cristos, totusi, nu le putem pune la indoiala (Matei 7; 15-20)

15. Feriţi-vă de proorocii mincinoşi, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinăuntru sunt lupi răpitori.
16. După roadele lor îi veţi cunoaşte. Au doară culeg oamenii struguri din spini sau smochine din mărăcini?
17. Aşa că orice pom bun face roade bune, iar pomul rău face roade rele.
18. Nu poate pom bun să facă roade rele, nici pom rău să facă roade bune.
19. Iar orice pom care nu face roadă bună se taie şi se aruncă în foc.
20. De aceea, după roadele lor îi veţi cunoaşte.

... si ati verificat? Dar roadele cum sunt?
Insusi Joseph Ratzinger, actualul Papa Benedict, isi facea ganduri in privinta numarului enoriasilor, in permanenta scadere si se intreba ce va face cu bisericile goale ale anului 2000. A scris o enciclica pe aceasta tema, enciclica despre care s-a discutat si pe acest forum.

În prealabil postat de Adriana3

Aici nu era vorba de o credinta oarecare ci era vorba de credinta in Domnul Iisus si unitatea ceruta de El celor care au credinta in El. Insa am inteles ca in est nu se doreste unitate ci dezbinare si se lupta cu toate puterile impotriva unitatii in Hristos. In fata unei astfel de inversunari, orice argument devine inutil.

Despre care inversunare vorbesti, Adriana? Te rog, nu-mi atribui mie ceea ce tu iti inchipui doar...