Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Generalitati
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 16.08.2012, 19:26:18
Luca2011 Luca2011 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 20.06.2011
Mesaje: 1
Implicit se poate depasi durerea singuratatii doar cu proactivitate?

Buna ziua forum!

Scriu aici deoarece caut ajutor pentru situatia in care ma aflu. Am 30 de ani si sunt studenta. In fiecare zi traiesc cu durerea singuratatii deoarece mi-e greu cu ceilalti dar mi-e greu si singura. Numai iesitul afara din casa imi cere adesea un efort imens deoarece trebuie sa fac fata fricilor invatate cit am trait primii mei 18 ani la Bucuresti. Acum traiesc intr-un oras printre cele mai securitare din lume si tot la fel ma comport.
din punct de vedere religios si crestinesc mi-a fost deja recomandat sa fac impartasanie si spovedanie regulat. Insa trebuie sa depasesc toate fricile pentru a iesi din casa duminicile.
Intrebarea mea este insa durerea aceasta care o simt in fiecare zi si inertia pe care o traiesc la fiecare confruntare cu o idee de activitate pot fi invinse numai prin sfortare? scoala este o povara, oamenii sunt numai surse de griji si viziunea mea pentru viitor este subdezvoltata.
Cum pot sa creez o schimbare? Adesea simt ca nu am singura tot ce imi trebuie sa depasesc aceasta stare insa un frate mi-a dat un standard de care m-am atasat acela de a reusi singur cu Dumnezeu. Daca nu reusesc este cea mai mare infringere pe care un om o poate trai. Asa simt lucrurile. Ca trebuie sa reusesc singura insa uite ca scriu aici si fa apel la altii. Am fost invatati sa cautam mereu parerea specialistilor in loc de a avea incredere in sine pentru o solutie.
Mutlumesc inainte pentru timpul vostru,
Luca2012
Reply With Quote
  #2  
Vechi 16.08.2012, 20:53:46
Tomita Tomita is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 21.04.2012
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 287
Implicit

Se poate depasi durerea singuratatii doar cu Dumnezeu. Poti avea multa activitate, sa fii in mijlocul celei mai mari multimi, sa ai familie/prieteni cu care sa pastrezi legatura si sa te simti enorm de singur (mi s-a intamplat).
Sunt incercari si dureri pe care trebuie sa le depasim. Un prim pas este sa nu te sperii de viitor (este o greseala pe care si eu o fac si arata putina credinta).
"avand buna indrazneala, sa zicem: "Domnul este intr-ajutorul meu; nu ma voi teme! Ce-mi va face mie omul?"". Si nu uita "credinta fara de fapte moarta este".
Viata este o suma de pasi, ai grija de fiecare pas pe cat poti si vei vedea unde te duc pasii.
Reply With Quote
  #3  
Vechi 16.08.2012, 21:11:28
Tartaruga Tartaruga is offline
Banned
 
Data înregistrării: 19.07.2012
Mesaje: 709
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Luca2011 Vezi mesajul
Buna ziua forum!

Scriu aici deoarece caut ajutor pentru situatia in care ma aflu. Am 30 de ani si sunt studenta. In fiecare zi traiesc cu durerea singuratatii deoarece mi-e greu cu ceilalti dar mi-e greu si singura. Numai iesitul afara din casa imi cere adesea un efort imens deoarece trebuie sa fac fata fricilor invatate cit am trait primii mei 18 ani la Bucuresti. Acum traiesc intr-un oras printre cele mai securitare din lume si tot la fel ma comport.
din punct de vedere religios si crestinesc mi-a fost deja recomandat sa fac impartasanie si spovedanie regulat. Insa trebuie sa depasesc toate fricile pentru a iesi din casa duminicile.
Intrebarea mea este insa durerea aceasta care o simt in fiecare zi si inertia pe care o traiesc la fiecare confruntare cu o idee de activitate pot fi invinse numai prin sfortare? scoala este o povara, oamenii sunt numai surse de griji si viziunea mea pentru viitor este subdezvoltata.
Cum pot sa creez o schimbare? Adesea simt ca nu am singura tot ce imi trebuie sa depasesc aceasta stare insa un frate mi-a dat un standard de care m-am atasat acela de a reusi singur cu Dumnezeu. Daca nu reusesc este cea mai mare infringere pe care un om o poate trai. Asa simt lucrurile. Ca trebuie sa reusesc singura insa uite ca scriu aici si fa apel la altii. Am fost invatati sa cautam mereu parerea specialistilor in loc de a avea incredere in sine pentru o solutie.
Mutlumesc inainte pentru timpul vostru,
Luca2012
De ce anume va este frica? De oameni? De spatiile largi? Altele? Aveti doar fobii sau si alte simptome: depresii etc?
Cititi putin pe net despre psihoterapia cognitivo-comportamentala si vedeti daca vi se potriveste si daca gasiti ceva util care sa va ajute.

Last edited by Tartaruga; 16.08.2012 at 21:24:50.
Reply With Quote
  #4  
Vechi 16.08.2012, 21:24:40
simona_toader68 simona_toader68 is offline
Junior Member
 
Data înregistrării: 27.09.2009
Mesaje: 27
Implicit

Nimeni nu este singur! D-zeu ne iubeste pe toti si are grija de fiecare din noi, iar prin Sf Impartasanie se uneste cu noi, vine si-Si face lacas inauntrul nostru si se lupta cu patimile, cu temerile nostre in locul nostru. Asa ca sfatul meu este sa te spovedesti si sa te impartasesti si asa vei simti deplin ajutorul lui D-zeu si nu te vei mai simti singura nici o clipa. El oricum ne poarta grija fiecaruia. Asa ca indrazneste si simte-i prezenta in fiecare clipa.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 16.08.2012, 22:53:05
anisoara anisoara  is offline
Member
 
Data înregistrării: 28.02.2010
Mesaje: 79
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Luca2011 Vezi mesajul
Buna ziua forum!

Scriu aici deoarece caut ajutor pentru situatia in care ma aflu. Am 30 de ani si sunt studenta. In fiecare zi traiesc cu durerea singuratatii deoarece mi-e greu cu ceilalti dar mi-e greu si singura. Numai iesitul afara din casa imi cere adesea un efort imens deoarece trebuie sa fac fata fricilor invatate cit am trait primii mei 18 ani la Bucuresti. Acum traiesc intr-un oras printre cele mai securitare din lume si tot la fel ma comport.
din punct de vedere religios si crestinesc mi-a fost deja recomandat sa fac impartasanie si spovedanie regulat. Insa trebuie sa depasesc toate fricile pentru a iesi din casa duminicile.
Intrebarea mea este insa durerea aceasta care o simt in fiecare zi si inertia pe care o traiesc la fiecare confruntare cu o idee de activitate pot fi invinse numai prin sfortare? scoala este o povara, oamenii sunt numai surse de griji si viziunea mea pentru viitor este subdezvoltata.
Cum pot sa creez o schimbare? Adesea simt ca nu am singura tot ce imi trebuie sa depasesc aceasta stare insa un frate mi-a dat un standard de care m-am atasat acela de a reusi singur cu Dumnezeu. Daca nu reusesc este cea mai mare infringere pe care un om o poate trai. Asa simt lucrurile. Ca trebuie sa reusesc singura insa uite ca scriu aici si fa apel la altii. Am fost invatati sa cautam mereu parerea specialistilor in loc de a avea incredere in sine pentru o solutie.
Mutlumesc inainte pentru timpul vostru,

Luca2012
Cu credinta ,rabdare si dragoste!!
Te inteleg perfect,am si eu aceste stari de singuratate dar la mine se manifesta altfel.Ma trezesc speriata daca se intampla sa adorm dupaamiaza , simt nevoia sa ies din casa sa vad oameni.Imi e frica de singuratate.Cu oameni in jurul meu ma echilibrez chiar daca nu cunosc pe nimeni.Ma sperie ziua de maine ,nu am acumulat nimic material desi muncesc de 20 de ani, ma rog la Dumnezeu cu greutate.Stiu ca am putina credinta si multe pacate.
M-am spovedit dar nu ma simt eliberata de pacate si imparatsania o iau ptr. ca asa spune preotul ,eu nu cred ca o merit...
Am depasit acesta stare anul trecut pentru cateva luni dar deznadejdea a revenit ...
Reply With Quote
  #6  
Vechi 16.08.2012, 23:00:50
cred_cu_adevarat
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Nu trebuie sa depasesti fricile tale, nici macar nu trebuie sa iesi daca nu poti cu desavarsire uneori.
Persoanele care sunt impiedicate de anumite motive intemeiate sa ajunga la spovedanie sau la impartasanie sau la Sfantul Maslu, dar au nevoie sufleteasca mare, pot vorbi (chiar si telefonic) cu un preot slujitor ca sa vina acasa (cam la fel procedeaza si persoanele care sufera de boli care le impiedica sa mearga la Biserica, nu?).
Spovedania si Impartasania, precum si participarea la Sfantul Maslu scot sufletele oamenilor din multe, multe framantari, necazuri sau trairi si ganduri urate.

Toti oamenii credinciosi din lumea asta ar fi frumos sa porneasca hotarat in drumul lor catre Dumnezeu prin gasirea unui duhovnic. Fara un parinte duhovnic putem sa ne facem mai mult rau decat bine.

Am vrut sa-ti mai spun: sa nu crezi ca alti oameni au o perspectiva mai consistenta referitoare la viitor. Multa, multa suferinta poate aduce gandirea sau agatarea intr-un viitor in care toate sa fie cat se poate de bine. Pe mine ma ajuta sa iau zilele una cate una. Nu stiu unde voi fi peste 1 an, 2, stiu ca n-am putere sa gandesc obiectiv, echilibrat unde mi-as dori sa fiu in viitor, nici nu ma ajuta. Ce ma ajuta e ziua de azi si poate sperantele ca maine vom fi mai apropiati de Dumnezeu, mai simpli, mai curati. Deseori lucrurile simple ascund mult mai putina uraciune decat cele complicate.

Multa bucurie si putere!

Doamne ajuta!

Last edited by cred_cu_adevarat; 16.08.2012 at 23:37:23.
Reply With Quote
  #7  
Vechi 17.08.2012, 00:13:16
Demetrius Demetrius is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.04.2012
Mesaje: 2.974
Implicit

Citat:
În prealabil postat de anisoara Vezi mesajul
... ma rog la Dumnezeu cu greutate.Stiu ca am putina credinta si multe pacate.
M-am spovedit dar nu ma simt eliberata de pacate si imparatsania o iau ptr. ca asa spune preotul ,eu nu cred ca o merit...
Am depasit acesta stare anul trecut pentru cateva luni dar deznadejdea a revenit ...
Înseamnă că(așa pare) nu ți-ai descărcat toate greșelile de pe suflet; e nevoie de o examinare mai amănunțită a cugetului.
Reply With Quote
  #8  
Vechi 17.08.2012, 01:45:52
Yasmina's Avatar
Yasmina Yasmina is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.06.2010
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.079
Implicit

Se pare ca vb despre o forma de agarofobie+atacuri de panica+ elemente de depresie.
Sunteti sigura ca singuratatea va provoaca aceste simptome ?

Ca fapt divers,ce anume definiti prin"proactivitate"???
__________________
Cuvine-se cu adevarat sa te fericim pe tine, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata si Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat Heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat Serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu-Cuvantul ai nascut, pe tine, cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu, te marim.
Reply With Quote
  #9  
Vechi 17.08.2012, 03:05:43
ioan cezar
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Luca2011 Vezi mesajul
Buna ziua forum!

Scriu aici deoarece caut ajutor pentru situatia in care ma aflu. Am 30 de ani si sunt studenta. In fiecare zi traiesc cu durerea singuratatii deoarece mi-e greu cu ceilalti dar mi-e greu si singura. Numai iesitul afara din casa imi cere adesea un efort imens deoarece trebuie sa fac fata fricilor invatate cit am trait primii mei 18 ani la Bucuresti. Acum traiesc intr-un oras printre cele mai securitare din lume si tot la fel ma comport.
din punct de vedere religios si crestinesc mi-a fost deja recomandat sa fac impartasanie si spovedanie regulat. Insa trebuie sa depasesc toate fricile pentru a iesi din casa duminicile.
Intrebarea mea este insa durerea aceasta care o simt in fiecare zi si inertia pe care o traiesc la fiecare confruntare cu o idee de activitate pot fi invinse numai prin sfortare? scoala este o povara, oamenii sunt numai surse de griji si viziunea mea pentru viitor este subdezvoltata.
Cum pot sa creez o schimbare? Adesea simt ca nu am singura tot ce imi trebuie sa depasesc aceasta stare insa un frate mi-a dat un standard de care m-am atasat acela de a reusi singur cu Dumnezeu. Daca nu reusesc este cea mai mare infringere pe care un om o poate trai. Asa simt lucrurile. Ca trebuie sa reusesc singura insa uite ca scriu aici si fa apel la altii. Am fost invatati sa cautam mereu parerea specialistilor in loc de a avea incredere in sine pentru o solutie.
Mutlumesc inainte pentru timpul vostru,
Luca2012
Desi nu sunt suficiente datele pe care le-ati furnizat (pentru a schita o minima evaluare), desi vi s-au dat deja cateva indrumari care contin cel putin o urma de folos potential, eu consider ca e momentul sa luati foarte serios aminte la ceea ce vi se intampla. Ca urmare, pentru a nu prelungi situatia in mod amatorist, spre paguba sufleteasca, va indemn sa treceti la fapte fara nici o intarziere. In tulburarile sufletesti conteaza, unoeri, fiecare zi, chiar fiecare clipa... O spun ca practicican (si ca pacient, o vreme).

Opinia mea este aceasta: cautati de urgenta un medic psihiatru (la un moment dat acesta v-ar putea recomanda, eventual, un psiholog) apoi, dupa ce intensitatea simptomelor va scadea la un anumit nivel, cautati neaparat duhovnicul pe care vi l-a randuit Dumnezeu. Si veti trai o viata noua, de care va veti bucura!

(pentru detalii, va rog sa ma contactati pe privat, pentru a va recomanda un psihiatru in care eu si toti pacientii dansului pe care ii cunosc, avem maxima incredere, in baza vindecarii sau ameliorarii noastre semnificative)

P.S. Cat despre "fratele" care v-a recomandat sa reusiti "singura cu Dumnezeu", opinia mea este sa il evitati cu fermitate. Daca nu voiti sa va nenorociti definitiv, desigur... Smeriti-va, smeriti-va! Adica cereti grabnic, imediat, acum ajutor profesionist si lasati copilariile si aburii prostiei "credinciosilor" de duzina.

Medic si duhovnic, asta-i tot ce trebuie sa obtineti mai intai!

Dumnezeu sa va ocroteasca! AMIN+

Last edited by ioan cezar; 17.08.2012 at 03:19:43.
Reply With Quote
  #10  
Vechi 18.08.2012, 20:30:12
glykys's Avatar
glykys glykys is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.08.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.703
Implicit

Luca, Dumnezeu lucreaza prin oameni, nu e o Persoana rupta de lume. Lucreaza si prin medic, si prin psiholog. Si eu sunt de parere sa ceri ajutor de specialitate, sa nu iti fie teama. Uite, ca sa faci un drum pana la biserica, clinica, facultate, de ce nu incerci sa suni pe cineva si sa il rogi sa te insoteasca?
Mie mi-e tare frica de caini, daca vad vreunul apropiindu-se de mine sau daca il aud latrand, cand sunt singura, sunt in stare sa traversez strada sau sa ma bag sub o masina. Dar daca e cineva cu mine, nu imi mai e atat de frica.
Si apoi, trebuie sa ai credinta. Nimic nu se face fara voia si fara ajutorul Domnului. Fa o cruce mare cand iesi din casa si zi: Doamne, ajuta-ma sa ajung cu bine, fii cu mine, apara-ma!
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Durerea ignorantei . bogman margareta Nunta 3 18.11.2011 00:35:05
Durerea fizica Florin-Ionut Generalitati 16 28.10.2011 16:47:19
Durerea unei mame, lilisor Generalitati 83 28.08.2011 19:21:48
Doar o Apocalipsa mai poate salva Terra absolutep0wer Generalitati 19 03.09.2010 11:16:20
O definitie a singuratatii Ioan_Ciobota Generalitati 14 28.11.2007 10:03:32