Teologia ortodoxa (patristica, academica) si stiinta (paradigma stiintifica actuala)

[Eugen7]

Propun sa discutam pe acest topic relatia dintre teologia ortodoxa si stiinta dupa metodologia si modelul patristic.

Inca de la inceput doresc sa subliniez ca orice critica a paradigmei stiintifice actuale (teoria relativitatii, mecanica cuantica) trebuie sa se bazeze pe dovezi practice (si nu doar la nivel de demonstratii filozofice).

Concret: cine afirma ca teoria relativitatii este eronata sa consturiasca un dispozitiv, bazat pe o tehnologie ce implica "teoria alternativa" care sa demonstreze acest lucru inechivoc.

Dispozitivul GPS este una din confirmarile inechivoce ale teoriei relativitatii.
O demostratie filozofica cum ca de fapt sistemul GPS (a carui consturctie si functionare se bazeaza in principal pe teoria relativitatii) nu "poate functiona" pentru ca "teoria relativitatii este eronata" nu poate fi acceptata ca alternativa la teoria relativitatii.

Nu acceptam principiul ignorantei "crede si nu cerceta" ci pe cel al certitudinii "Noi am crezut si am cunoscut" si "ceea ce ochii nostti au vazut, ceea ce mainile noastre au pipait aceea marturisim"

De asemenea termenii teologici si stiintifici trebuie sa fie cei standard si nu interpretari personale ale notiunilor si termenii utilizati. Spre exemplu trebuie precizata sursa definirii notiunilor de: spatiu, timp, viteza, materie, masa, vedere duhovniceasca, informatie etc.

Participanii la discutie sunt rugati sa respecte aceste cerinte (de preferat sa fie persoane competente in ambele domenii teologic si stiintific).

In speratna unui dialog consturictiv in primul rand din punct de vedere al vietii duhovnicesti si al manutirii noastre, Domnul Iisus Hristos sa ne luminieze si sa ne calauzeasca cu harul Sau.

[Eugen7]

Stiinţa (orice paradigma ştiinţifică, indiferent de epocă), prin observaţiile empirice confirmă (indirect) revelaţiile cosmologice din Sfânta Scriptura, oferind detalii despre modul cum funcţionează universul, cosmologia reprezentând deci puntea de legătură între ştiinţă şi teologia ortodoxă.

Dumnezeu este izvorul adevărului şi al oricărei forme de cunoaştere, El nu se poate exprima în moduri diferite şi contradictorii. Orice contradicţie între raţiune şi revelaţia divină rezultă fie dintr-o folosire falsă a raţiunii, fie dintr-o interpretare greşită a învăţăturii creştine.

Intre teologia ortodoxă şi ştiinţă nu poate exista opoziţie, ci distincţie, ele completându-se reciproc. Ştiinţa (studiul naturii prin observaţie şi raţionament) este limitată prin natura ei doar la descrierea (prin legi ştiinţifice a) modului în care funcţionează universul (prin diverse paradigme științifice), însă nu va putea spune niciodată care este cauza şi scopul existentei universului (şi implicit a omului).

Diversele paradigme ştiinţifice oferă grade diferite de explicare a funcţionarii universului, o noua paradigmă neimplicând invalidarea precedentelor. Spre exemplu paradigma ştiinţifică bazată pe mecanica newtoniană este incompatibilă cu paradigma ştiinţifică bazată pe teoria relativităţii datorită explicaţiei diferite oferite gravitaţiei precum şi definirea diferită a noţiunilor de timp şi spaţiu, însă ambele paradigme descriu aproape la fel de precis fenomenele din univers aflate in domeniul comun de aplicare (adică fenomene care au loc la viteze multa mai mici decât viteza luminii). Teoria Relativităţii însă, oferă explicaţii pentru fenomene din univers ce nu pot fi explicate de către teoria mecanicii clasice, newtoniene.
Antropologia cu implicaţiile ontologice, întrucât depăşeşte graniţele ştiinţei, este terenul disputelor filozofice (şi nicidecum ştiinţifice) dintre filozofiile materialiste (în principal, dar nu exclusiv) ce implică ateismul şi teologia ortodoxă.

Aşadar, nu trebuie confundată ştiinţa cu materialismul filozofic pe care se bazează ateismul militant.

Teologia ortodoxă nu intervine în ştiinţă, ci doar interpretează descoperirile acesteia (potrivit diverselor paradigme ştiinţifice corespunzătoare istoriei omenirii). Metodologia patristică este de referinţă şi ea se caracterizează prin acceptarea datelor ştiinţifice, acestea fiind trecute printr-o grilă de interpretare teologică, oferindu-se astfel un sens ontologic (evident ținând cont de antropologia teologică bazată pe Sfânta Scriptura şi Sfânta Tradiţie).

Astfel, sinteză neopatristică vine în continuarea tradiției Părinților din „epoca de aur” a gândirii Bisericii, când aceștia au integrat adevărul divin în modul de gândire al celor din cultura elenistică (paradigma ştiinţifică a epocii respective, bazată pe geocentrism ca model funcţional potential dar nu exclusiv, pentru univers), împrumutând de la aceasta terminologia pe care aveau să o folosească pentru a rafina cunoașterea adevărurilor dogmatice.

[Eugen7]

In general in ceea ce priveste relatia intre stiinta si teologie ortodoxa consider ca rezultatul adevarat nu poate fi decat urmatoarul:

Parafrazand-ul pe Robert Jastrow, din Dumnezeu si astronomii, demersul stiintific seamana foarte mult cu cucerirea celui mai inalt pisc montan. Cand omul de stiinta isi ia avant spre ultima stanca este intampinat de un grup de teologi (evident ortodocsi dupa modelul patristic, filocalic) care se afla acolo de secole.
http://en.wikipedia.org/wiki/Robert_Jastrow

Atentie, va rog sa nu confundati filozofia materialista ateista cu stiinta. Stiinta ofera doar date, explicatii ale modului de functionare al universului si al organisemlor insa interpretarea acestor date pentru a li se da un sens existential revine teologiei si filozofiei. Aici (pe taramul spiritual si nicidecum cel stiintific) este lupta intre Adevar si denaturarea Adevarului (raul, minciuna), a sensului existentei...

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

[Dumitru73]

În prealabil postat de Eugen7

In general in ceea ce priveste relatia intre stiinta si teologie ortodoxa consider ca rezultatul adevarat nu poate fi decat urmatoarul:

[b]Parafrazand-ul pe Robert Jastrow, din Dumnezeu si astronomii, demersul stiintific seamana foarte mult cu cucerirea celui mai inalt pisc montan. Cand omul de stiinta isi ia avant spre ultima stanca este intampinat de un grup de teologi (evident ortodocsi dupa modelul patristic, filocalic) car
e se afla acoxistentei...[/u]

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

Dar când Copernic a demonstrat autenticitatea sistemului heliocentric, pe cine a găsit pe acel "vârf"?

[Eugen7]

În prealabil postat de Dumitru73

Dar când Copernic a demonstrat autenticitatea sistemului heliocentric, pe cine a găsit pe acel "vârf"?

Va rog sa faceti distinctie intre relatia teologie romano-catolica si stiinta. Episod relevant: "spargerea (figurativa)" a telescopului lui Galilei... pentru a "pastra" geocentrismul, ca interpretare creationista a modului de functionare al universului (cauza si scopul universului ramanand nealterate: hristocentrismul).

Relatia teologie ortodoxa si stiinta. Relevant: Sfintii Parinti Capadocieini, Sfantul Simeon Noul Teolog, Sfantul Ioan Damaschin, Sfantul Maxim Marturisitorul... Sfantul LUCA AL CRIMEEI.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

P.S. "varful" se refera exclusiv la congnitia umana intelectuala cu privire la modului de functionare al universului.

[Eugen7]

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=230

Consider adecvat sa reiau o lista bibliografica (putin mai detaliata) pertinenta pentru subiectul discutat:

TEOLOGIE ŞI SPIRITUALITATE ORTODOXĂ:
ALFEYEV Ilarion, Episcop, Sfantul Simeon Noul Teolog si tradiția ortodoxa, trad. Ioana Stoicescu, Maria-Magdalena Rusen. Bucureşti: Sophia, 2010.
CHIALA Sabino, Isaac Sirianul — asceza singuratica si mila fără sfârșit, trad. Maria-Cornelia si diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis 2012.
COMAN Constantin, Pr. Prof., Erminia Duhului. Bucureşti: Bizantină, 2002.
CRAINIC Nichifor, Cursurile de Mistică. Sibiu: Deisis, 2010.
ICA jr Ioan I. diac., Canonul Ortodoxiei I. Canonul apostolic al primelor secole. Sibiu: Deisis, 2008.
IOSIF Gheron, Marturii din viața monahala, trad. Pr. Prof. Constantin Coman, București: Bizantina, 2003
LARCHET Jean-Claude, Acesta este Trupul Meu, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2006.
LARCHET Jean-Claude, Creștinul în fata bolii, suferinței şi morții, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2006.
LARCHET Jean-Claude, Inconștientul spiritual sau Adâncul neștiut al inimii, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2009.
LARCHET Jean-Claude, Semnificația trupului în Ortodoxie, trad. Monahia Antonia. Bucureşti: Basilica, 2010.
LARCHET Jean-Claude, Sfarsit crestinesc vietii noastre, fara durere, neinfruntat, in pace..., trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Basilica, 2012.
LARCHET Jean-Claude, Teologia bolii. Sibiu: Oastea Domnului, 1997.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor mintale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2008.
LARCHET Jean-Claude, Terapeutica bolilor spirituale, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
LARCHET Jean-Claude, Tradiția ortodoxa despre viața de după moarte, trad. Marinela Bojin. Bucureşti: Sophia, 2001.
LOSSKY Vladimir, După chipul şi asemănarea lui Dumnezeu, trad. Anca Manolache. Bucureşti: Humanitas, 2006.
LOSSKY Vladimir, Introducere in Teologia Ortodoxă, trad. Lidia şi Remus Rus. Bucureşti: Editura Sophia, 2006.
LOSSKY Vladimir, Teologia mistică a Bisericii de Răsărit, trad. pr. Vasile Răducă. Bucureşti: Humanitas, 2010.
LOUTH Andrew, Pr., Sfantul Ioan Damaschinul. Traditie si originalitate in teologia bizantina, trad. pr. prof. Ioan Ica sr si diac. Ioan I. Ica jr, Sibiu: Deisis 2010.
MATSOUKAS Nikolaos, Introducere în gnoseologia teologică, trad. Maricel Popa, Bucureşti: Bizantină, 1997.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.II, Expunerea credinţei Ortodoxe, trad. Nicuşor Deciu. Bucureşti: Bizantină, 2006.
MATSOUKAS Nikolaos, Teologia Dogmatica si simbolica vol.IV, Demonologia, trad. Pr.Prof. Constantin Coman, Pr.Cristian-Emil Chivu, Bucureşti: Bizantină, 2006.
MEYENDORFF John, Teologia bizantină. Bucureşti: IBMBOR, 1996.
MOORE Lazarus, Arhimadrit, Sfantul Serafim de Sarov. O biografie spirituala, trad. Paul Balan, Bucuresti: Agapis, 2002.
MOŞOIU Nicolae, Taina prezentei lui Dumnezeu în viaţa umană. Viziunea creatoare a Părintelui Profesor Dumitru Stăniloae. Piteşti: Paralela 45, 2000.
NELLAS Panayotis, Hristos, Dreptatea lui Dumnezeu şi îndreptarea noastră - pentru o soteriologie ortodoxa, trad. Pr. prof. Ioan Ica sr. Sibiu: Deisis, 2012.
NELLAS Panayotis, Omul - animal îndumnezeit. Perspective pentru o antropologie ortodoxă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
PUHALO Lazăr, IPS, Caile Ortodoxiei Contemporane, trad. Mihnea Gafita. Cluj-Napoca: Eikon, 2006.
PUHALO Lazăr, IPS, Sufletul, trupul si moartea, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
PUHALO Lazăr, IPS, Teologia vie in ortodoxie, trad. Fabia Anton. Cluj-Napoca: Eikon, 2005.
ROMANIDES Ioannis, Dogmatica patristica ortodoxa. O expunere concisa, trad. Dragos Dasca. Sibiu: Ecclesiast, 2011.
ROMANIDES Ioannis, Teologia Patristică, trad. pr. dr. Gabriel Mândrilă. Bucuresti: Metafraze, 2011.
SOPKO Andrew, Pentru o cultura a iubirii jertfelnice . Teo-antropologia Arhiepiscopului Lazar Puhalo. Cluj-Napoca: Eikon, 2004.
SPIDLIK Tomas, Inima şi Duhul în învățătura Sfântului Teofan Zăvorâtul, trad. Maria-Cornelia Ica jr. Sibiu: Deisis, 2011.
SPIDLIK Tomas, Michelina Tenace, Richard Cemus, Spiritualitatea Răsăritului creștin. III. Monahismul, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2000.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. I. Manual sistematic, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 1997.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. II. Rugăciunea, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 1998.
SPIDLIK Tomas, Spiritualitatea Răsăritului creștin. IV. Omul si destinul sau in filozofia religioasa rusă, trad. diac. Ioan I. Ica jr. Sibiu: Deisis, 2002.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Ascetica şi mistica Bisericii Ortodoxe. Bucureşti: IBMBOR, 2002.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Rugăciunea lui Iisus şi experiența Duhului Sfânt. Sibiu: Deisis, 2003.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Sfânta Treime sau La început a fost iubirea. Bucureşti: IBMBOR, 2012.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Spiritualitate si comuniune in Liturghia Ortodoxă. Bucureşti: Editura IBMBOR, 2008.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Teologia Dogmatică Ortodoxă vol. I, II şi III. Bucureşti: IBMBOR, 1996.
STĂNILOAE Dumitru, Pr.Prof., Viața şi învățătura Sfântului Grigorie Palama. Bucureşti: IBMBOR, 2006.
USCA Ioan Sorin, Pr., Ioan Traian, prof., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfintilor Parinti. XII. Iov, Bucuresti: Christiana, 2008.
USCA Ioan Sorin, Pr., Ioan Traian, prof., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfintilor Parinti. XIII.Psalmii, Bucuresti: Christiana, 2009.
USCA Ioan Sorin, Pr., Vechiul Testament in tâlcuirea Sfinților Parinti. I. Facerea, Bucuresti: Christiana, 2008.
ZIZIOULAS Ioannis, IPS, Creaţia ca Euharistie. Bucureşti: Basilica, 2009.
ZIZIOULAS Ioannis, IPS, Ființa eclesială. Bucureşti: Bizantină, 2007.
LUCA AL CRIMEEI, Sfântul, Am iubit patimirea, trad. Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas, Bucuresti: Sophia, 2012.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos. Amin.