Dumnezeu, Patrie, Famile

[TINERI PENTRU ROMANIA]

PATRIE ŞI RELIGIE LA ANTICI

„Cuvântul patrie la antici însemna pământul strămoşilor Terra patria. Patria fiecărui om era partea de pământ pe care religia sa îl sfinţise; pământul unde odihneau înaintaşii săi şi pe care-l ocupau sufletele lor. Patria cea mică era ograda familiei, cu mormântul şi vatra sa. Patria cea mare era cetatea, cu pritaneul său şi eroii săi, cu incinta sa sacră şi cu teritoriul său marcat de religie.

„Pământul sfânt al patriei”, spuneau grecii. Nu era doar o vorbă. Acest pământ era cu adevărat sfânt pentru om, căci era locuit de zeii săi. Statul, Cetatea, Patria aceste cuvinte nu erau abstracţiuni ca la moderni; ele reprezentau realmente un întreg ansamblu de divinităţi locale cu un cult al fiecărei zile şi nişte credinţe cu putere asupra sufletului.

Ne explicăm prin aceasta patriotismul anticilor, sentiment energic care era pentru ei virtutea supremă către care tindeau toate celelalte virtuţi. Tot ce omul putea avea mai scump se confunda cu patria. În ea îşi găsea binele, siguranţa, dreptatea, credinţa, zeul. Pierzând-o, pierdea totul, era aproape imposibil ca interesul personal să fie în dezacord cu interesul public. Platon a spus: Patria ne-a dat naştere, ne hrăneşte, ne creşte. Şi Sofocle: Patria ne ocroteşte.

Patria nu e pentru om doar un domiciliu. Dacă-i părăseşte zidurile sfinte, dacă-i trece hotarele sacre ale teritoriului, el nu mai găseşte religie şi legături sociale de niciun fel. Peste tot în altă parte decât în patria sa el este în afara vieţii fireşti şi a dreptului; peste tot în altă parte el este lipsit de zeu şi în afara vieţii morale. Numai în patrie el îşi are demnitatea sa de om şi îndatoririle sale. El nu poate fi om decât acolo.

Patria ţine omul ataşat printr-o legătură sacră. Trebuie s-o iubim cu (...) credinţă, să i ne supunem (...). „Trebuie să i te dăruieşti întreg, să pui totul în ea, să-i hărăzeşti totul.” Trebuie s-o iubim glorioasă sau obscură, prosperă sau săracă. Trebuie s-o iubim pentru binefacerile sale şi s-o iubim şi-n asprimile sale. Socrate condamnat de ea la moarte fără motiv continuă s-o iubească.

(...) Trebuie mai ales să ştim să murim pentru ea. Grecul sau Romanul nu moare din devotament pentru un om sau pentru onoare ci pentru patria căreia îi datorează viaţa. Căci, dacă patria este atacată, este atacată religia. El luptă pentru altarele sale, pentru vetrele sale, pro aria et focis ; pentru că, dacă duşmanul cucereşte patria, altarele sale sunt pângărite, vetrele sale stinse, mormintele sale profanate, zeii săi distruşi, cultul său desfiinţat. Dragostea de patrie e evlavia anticilor.

Patria trebuie să fi fost foarte preţioasă fiindcă anticii nu-şi imaginau pedeapsă mai cruda ca lipsirea omului de ea. Pedeapsa obişnuită pentru marile crime era exilul. Exilul nu era doar interzicerea şederii în patrie şi îndepărtarea de pământul ei, el presupunea în acelaşi timp interzicerea cultului, el conţinea ceea ce modernii au numit excomunicare. Să exilezi un om, însemna, după formula folosită de romani, să-i interzici focul şi apa. Prin acest foc trebuie înţeles focul sacrificiilor, prin această apă, apa purificatoare. Exilul punea deci un om în afara religiei. (...)

Zeii fiecărui om erau aceia care locuiau în casa sa, în satul său, în oraşul său. Exilatul lăsându-şi patria în urma lui, îşi lăsa şi zeii. El nu mai vedea nicăieri nicio religie care să-l poată mângâia şi ocroti, el nu mai simţea nicio providenţă care să vegheze asupra lui; fericirea de se putea ruga îi era luată. Tot ce-i putea satisface nevoile sufletului era îndepărtat de el.” - Fustel de Coulanges

Text cules de Mareş Bogdan

[TINERI PENTRU ROMANIA]

DEPARTE
de maior (r) Vasile Tomescu

Departe-n Rusia se bătea unitatea,
Ca să redea Patriei strălucirea, gloria şi demnitatea.

Lupta făcea prăpăd când unul dintre noi căzu lovit.
Cel mai bun camarad al meu zăcea lângă mine rănit.

Şi buzele-i şoptiră: dacă te vei întoarce acasă,
Treci pe la mama şi-o îmbărbătează.

Spune-i că-ntr-o seară am plecat spre zări senine.
Spune-i că ne-om revedea cândva, spune-i că mi-e bine.

4 februarie 1942

[TINERI PENTRU ROMANIA]

Avortul, homosexualitatea, pornografia ţin locul plutoanelor de excuţie, deportărilor şi lagărelor de exterminare.

[andreicozia]

În prealabil postat de TINERI PENTRU ROMANIA

Avortul, homosexualitatea, pornografia ţin locul plutoanelor de excuţie, deportărilor şi lagărelor de exterminare.

Cit de copil esti la minte!

Maturizeaza-te mai intii dupa care poate o sa ai si tu ceva de spus!

[mihele_m]

În prealabil postat de TINERI PENTRU ROMANIA

"Credința în Dumnezeu ne dă tăria de a rezista vicisitudinilor istoriei.
Patria ne asigură resursele necesare dăinuirii.
Familia sunt cei pe care-i iubim, e viața noastră ce merge mai departe.
Dumnezeu, Patrie, Familie – trei cuvinte care n-ar trebui separate niciodată." - Mihail Gh. Bujor (Ghebu)

Da asa este nimic fara Dumnezeu , nu putem trai mai bine chiar daca trecem acum printro perioada mai grea ,decit in patria noastra . Iar familia este universul nostru . Doamne Ajuta !

[TINERI PENTRU ROMANIA]

PANSEURI

Reîntoarcerea la pământul natal şi cunoaşterea istoriei naţionale pot reda nişte repere unui tineret deliberat debusolat.

Pierderea culturii e un semn de degenerescenţă, de slăbiciune, care anulează şansele de viitor ale unui popor.

Pentru a ne realiza ca popor trebuie să transmitem mai departe şi să îmbunătăţim ce ne-au lăsat strămoşii.

Singura soluţie pentru prezent: reînsufleţirea conştiinţei naţionale în noi, între noi şi în jurul nostru.

Statul naţional trebuie să-şi regăsească locul căci e singurul care ne poate apăra şi garanta drepturile. Acest stat trebuie să ne asigure pacea în interior şi în exterior, siguranţa bunurilor şi a persoanelor, locuri de muncă stabile, securitate economică şi socială. Avem nevoie de un stat protector într-o lume care a luat-o razna.

Fără credinţă în Dumnezeu, fără patriotism, fără idealism, fără virtuţi civice şi morale nu vom putea depăşi dificultăţile prezentului.

Nu există libertate împotriva naţiunii, împotriva binelui comun, împotriva familiei, împotriva moralei.

Cea mai importantă slujbă pentru o femeie e cea de mamă.
Munca femeii în afara căminului duce la dezagregarea lui pentru că înstrăinează membrii familiei unii de alţii. Viaţa în comun dispare, educaţia copiilor suferă şi numărul lor scade.

Un copil în plus = un client în plus.
O economie care nu e susţinută demografic nu se poate dezvolta.

Popescu Angela

[TINERI PENTRU ROMANIA]

STĂRINUL
de Octavian Goga

Era duminica-ntr-amiază,
Noi stam pe prispă strânşi la sfat,
Când s-a ivit pe drumul ţării
Un om la margine de sat.
Din pulberea învolburată
Abia puteai să-l desluşeşti –
Cu paşii largi grăbindu-şi mersul,
Venea în hainele-i nemţeşti...

La cruce-n deal, noi îl văzurăm
Cum s-a oprit deodată-n pas
Şi s-a-nchinat adânc drumeţul
Când a făcut în drum popas.
Privea-ndelung, ca dus pe gânduri,
La zidul zugrăvit cu sfinţi.
Şi sta cu capul gol străinul
În ploaia razelor fierbinţi.

Când s-a pornit încet la vale,
Noi ne uitam de la zăplaz,
Şi nu ştiu, ni s-a părut nouă,
Dar avea lacrimi pe obraz.
Când ne-a ajuns, a dat bineţe,
Cu glas domol, şi-apoi a stat
Şi ne-a-ntrebat de sănătate
Şi de nevoile din sat.

Ne-a zis c-ar vrea la sfânta slujbă
Să vie alături cu noi,
Şi s-a uitat cu-atâta jale
Când a trecut un car cu boi.
Iar la vecernie drumeţul
Stătea cucernic şi supus,
Şi-a sărutat duios icoana
Cu răstignirea lui Isus.

Când a plecat, ne-a spus poveţe
Cu grai înduioşat şi blând,
Şi ne-ncălzea atâta-n suflet,
Că lăcrimam toţi ascultând.
Spunea că nu-i păcat mai mare
Decât să pleci din ţara ta
Şi, vezi, îi tremura cuvântul
Pe buze, când ne cuvânta!

Apoi s-a dus... Ne era jale
Când s-a pornit la drum, pe grui...
Dar uite-n ţintirim, pe noapte,
Spun că văzură umbra lui.
De-atunci tot despre el ni-e vorba
Şi-atât am vrea cu toţi să ştim:
Anume lângă care cruce
A-ngenuncheat în ţintirim...

[TINERI PENTRU ROMANIA]

În prealabil postat de mihele_m

Da asa este nimic fara Dumnezeu , nu putem trai mai bine chiar daca trecem acum printro perioada mai grea ,decit in patria noastra . Iar familia este universul nostru . Doamne Ajuta !

Doamne Ajută mihele_m!

[Bast-et]

Mda, vorbareala...
... se faci tu cu patriotismul tau in viata? Nimic... nu doare pe nimeni nicaieri ca esti tu roman... ce motive avem noi sa ne mandrim? Ca viitorul Romaniei sta in mainele unor prapaditi de politici, fati tu o familie numeroasa, cu vreo 5 copii, si sa vedem cum poti tu sa-i intretii... sa te vad eu cum o sa fugi in strainatate cum au facut majoritatea romanilor.... si roaga-te cat vrei la dumnezeu, da no sa-ti cada mancare si casa din cer... si pe patria ta no s-o doare nicaieri de necazurile tale.

mda, copchii

[colaps]

În prealabil postat de Bast-et

mda, copchii

Păi și tu ce ești ?