Jocurile de calculator shi problemele mele...

[Silencer]

Au fost teme asemanatoare, dar totushi ash avea shi eu nevoie de un sfat...

Imi plac( sau poate imi placeau, nu mai shtiu) mult jocurile... Sunt student la Informatica, shi deci ceea la ce ma orientam pe viitor era programarea de jocuri (un lucru foarte interesant, unde la sigur nu te poti plictisi...)...
Lumea din calculator era asha frumoasa, ca lumea din visele mele... Aveam shi o stare de depresie, ceea ce au facut din jocuri refugiul ideal pentru mine.... Lumea in care traiesc e neagra, plina de ura.... Iar jocurile sunt refugiul perfect... Eu imi dadeam seama de aceasta, shi nu ma deranja... In jocurile in care eram participau mii de alte persoane de pe intreg globul...
Cineva zicea ca jocurile sunt pierdere de timp, ca mai bine te uiti la film... Pai bine, filmul e aceeashi pierdere de timp, numai ca in jocuri poti chiar "sa faci parte din film"...

Mai spunea tot aici pe forum cineva ca jocurile sunt o lumea falsa, care ne distrag de la acea lumea frumoasa in care traim.... FRUMOASA ??? La mine viata nu e frumoasa deloc... Intr-un orash uitat de romani... Plin de pacate shi desfranare in orice loc nu m'ash uita. Lucruri care greu le mai scoti din cap... Da... Lumea are shi locuri frumoase... Imi place mult natura shi viata la tara... Dar nu e deloc locul in care traiesc acum...

Insa acum am reazilat ca e o problema... Ca sunt dependent de jocuri... Am mai redus din timpul care il petrec la calculator... Shi ceea ce ma gandeam daca e bine sa vreau sa creez jocuri... Sa creez droguri de fapt pentru multe alte persoane.... Iar daca las aceasta idee, nu shtiu in ce alta directie sa ma orientez... Ash vrea ceva nelegat de calculator... Am 22 de ani, shi inca nu imi dau seama ce vreau... Sunt cam timid, shi nici nu am intalnit persoana cu care sa imi traiesc viata... Singuratate ma distruge incet din interior... Iar un gand iarashi imi shopteshte sa deschid jocul preferat shi sa ma inec din nou in visele mele dulci...

[Ioana-Andreea]

Alege-ti altceva,tot din domeniul informaticii.

[aniama]

Sunt atatea lucruri de facut pe lumea asta... Si chiar nu e o problema ca esti singur. Probabil, ca mai toti de varsta ta, stau pe calculator si tot singuri sunt in lumea lor,in loc sa socializeze si sa-si creeze relatii si parghii sociale normale,reale,in concordanta cu mediul din care faci parte. Chiar nu e usor sa sfatuiesti pe cineva si eu as fi chiar ultima persoana sa fac asta, dar ma gandesc ca arzand mai devreme patimile,mai usor te debarasezi de ele. Orice se poate creea pe lumea asta si oamenii normali asta fac. Daca te inghite calculatorul, acum la asa o varsta frageda, chiar ca nu mai stie nimeni cum sa te ajute.E trist ca sa-ti lasi tineretea sa treaca pe langa tine,in depresie,in loc sa faci tot ce iti trece prin cap, constructiv, sa cazi lat in pat noaptea,rupt de oboseala. Mi-as dori sa treci peste etapa asta si sa traiesti, clocotind in tine viata daruita de Dumnezeu sa facem ceva folositor. Te imbratisez si iti doresc succes.

[Darkanian]

Si eu am fost dependent de jocuri, mai ales de cele violente.. dar eu am scapat de dependenta asta cand am gasit un sport care sa imi placa; bine nu este un sport desta care sa ajungi la olimpiade sau ceva de genu; sport al strazii ,parkour, dar mam lasa de el cand miam gasit prietena si tot de cand miam gasit prietena nu am mai stat la calculator mult timp; doar cu ea statea vorbeam despre noi, mai multe etc. Si mai ales daca gasesti o fata care sa te invete anumite lucruri frumoase, este cu totul altceva uiti de calculatoare, uiti mai de tot, vrei sa vobesti cu aceea persoana mereu; de exemplu: prietena mea mia dezvaluit un secret, ca ea se ruga si nimeni nu stia, si mia zis sa ma rog si eu ,macar o rugaciune;si am inceput sa ma rog, si de aici a inceput multe si mai multe am inceput sa citesc carti religioase si tot asa si ma rog mai mereu dar cel mai mult imi place sa citesc carti religioase. Asa am scapat eu de dependenta asta de calculatoare cu incetul si simt ca Dumnezeu ma indemnat de la spate sa fac acest lucru.

[lareine]

Dragul meu Silencer, fratele meu sufera de aceeasi problema, si-a mancat efectiv ultimii doi ani din viata jucandu-se World of Warcraft, neglijandu-si scoala, familia (nu raspunde la telefoane, nu deschide usa, ne contacteaza doar cand are nevoie de bani) si prietena. Nu are nici un alt prieten in afara de ea, doar cativa prieteni virtuali care il "inteleg" pentru ca si ei isi consuma viata in aceeasi maniera.

S-a ajuns in punctul in care are impresia ca noi, ceilalti din familie, suntem cei neintelegatori si nevrozati, plictisitori, cu care nu are niciodata ce vorbi; prietena lui l-a parasit si este, chiar in clipa asta, pe punctul de a rata a doua oara anul universitar, moment in care parintii mei urmeaza sa isi retraga sprijinul financiar iar el se va intoarce acasa unschooled, unemployed & unskilled, la 23 de ani. Cu toate ca a avut mai mult sprijin si potential decat foarte multi altii si ar fi putut face ceva pana acum.

Om bun, esti tanar, iti poti trai viata si iti poti face prieteni chiar daca nu te lasi dus de val. Gaseste-ti un hobby, chiar daca in domeniul IT, nu e nevoie sa fie vorba de jocuri. Apuca-te de facut fotografii, citeste carti, invata cat mai multe despre lumea asta, scrie, daca-ti vine, fa sport, nu mai lancezi in fata computerului nestiind cum sa-ti petreci tineretea data de Dumnezeu, care daca acum o risipesti, dusa e. Deloc intamplator, lucrurile astea functioneaza si in depresie si in anxietate, cu conditia sa vrei sa lupti putin impotriva ta la inceput, impotriva slabiciunii si letargiei.

Chiar daca nu ai o prietena, aleasa vietii, whatever, tot poti avea vreo doi amici buni, incepe de-acolo dar fara a-i bate la cap cu religia. Aceea fa-o tu cu naturalete dar nu le-o vari pe gat ca sa scarbeasca sau sa te ia de fraier. In fine, sunt baieti si barbati pe aici care-ti pot da sfaturi mai concrete de atat, esentialul e sa intelegi ca vom da socoteala pentru timpul primit si pentru modul in care l-am cheltuit. Daca pricepi asta asa cum trebuie, o sa ajungi sa urasti jocurile alea care-ti mananca ore zile saptamani :)

Mi-as dori mult sa inteleaga si fratele meu acelasi lucru pana nu e prea tarziu ;(

[mihailt]

Gaseste-ti duhovnic,incepi sa mergi cate putin mai intai la Sfanta Liturghie duminica .
Incepe sa faci excursii prin natura (mai ales acum cand vine primavara,macar prin parcuri daca esti din Bucuresti.)
Daca esti din alte orase prin jurul orasului,sa fie flori,pomi,pasari cum iti place tie etc si nu o sa iti mai placa incet incet sa te joci,o sa te vindeci.Nu are rost sa te uiti dupa ce face altul sa il osandesti ca iti strici sufletul,da nici sa judeci dupa aparente.
Calculatorul e folositor la programare,la citit diverse chestii pe internet etc.

[Silencer]

Ash putea spune ca nu iti dai seama ca ai o problema, pana nu o realizezi singur... Cat de mult nu i-ai spune cuiva ca e dependent de jocuri nu o sa recunoasca pana singur nu o sa-shi deie seama(multumesc Domnului ca mi-a deschis ochiii)... Prieteni am eu (nu m-au lasat ) shi ei ma inteleg foarte bine cu toate regulile creshtine care le urmez cu toane ca ei sunt atei, dar shi eu au putin din patima mea deja(se mai joaca shi ei din cand in cand), unii au familii, prietena, nu mai au timp de mine asha e viata... Cu ei deja ma "vad" mai des seara, online... Sunt shi ei putin dependenti, dar acelashi lucru, nimeni nu vrea sa spuna ca calculcatorul e o problema...
De sport deja ma apuc(din nou ), intrucat am realizat problemele mele... Principala problema ramine ce sa fac cu viata mea, ca imi pare ca nu mai vad lumina in capatul tunelului...

Va multumesc tuturor pentru mesajele voastre...

[eucred]

http://www.crestinortodox.ro/diverse/69224-computerul

[eucred]

Simptomele merg de la sedentarism şi izolarea în propria cameră, la o alimentaţie şi igienă precară

[Traditie1]

Jocurile sunt demonizate exagerat.

Ele sunt o forma de comunicare. Problema vine din timpul prea mult dedicat lor. E suficient sa joci putin dintr-un joc ca sa absorbi informatia pe care el ti-o transmite (conceptiile de design, programare), nu are sens sa pierzi ore jucând acelasi joc.

Cred ca meseria de programator de jocuri e minunata si trebuie sa perseverezi ca sa ajungi sa lucrezi în acest domeniu care ti se potriveste, dar timpul sa ti-l dedici studiului, nu jucatului în nestire.