Lupta noastra

[Florin-Ionut]

De fapt, noi nu ne impotrivim raului, caci raul in sine nici nu exista. Noi ne luptam impotriva celui rau, impotriva unor ratiuni libere, corupte si viclene, dupa cum spunem si in Rugaciunea Domneasca: "si ne izbaveste de cel rau". Deci mantuirea, adica izbavirea sau salvarea sau scaparea noastra trebuie inteleasa ca mantuire de cel rau. Omul care este caracterizat ca fiind rau este de fapt inselat de duhurile rele, iar fiecare patima care-l stapaneste este de fapt un inger decazut care si-a facut cuib intr-un colt al mintii omului. Asa inteleg Sfintii Parinti pacatele si viciile: ca prezenta reala a demonilor de tot felul, care au reusit sa-L indeparteze pe Duhul Sfant din templul Lui Dumnezeu, facandu-se pe ei insisi dumnezei falsi, idoli, pacalindu-l astfel pe sarmanul om. Omul devine astfel sclav fara sa-si dea seama, condus fiind spre o moarte mai rapida, renuntand la adevarata libertate care trebuie inteleasa ca a face voia cea buna a Lui Dumnezeu.

Efeseni 6, 12:

"Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh."

Nu stiu de ce nu am constientizat pana acum acest amanunt destul de important.

[Mihnea Dragomir]

O zisă folosită până la banalizare spune că "viaţa e o luptă". Pentru creştin, aceste cuvinte au cu totul alt înţeles decât pentru profan. Lupta noastră se desfăşoară în faţa a trei inamici: diavolul, noi înşine şi lumea.

Din invidie, diavolul ne vrea răul. El ştie mai bine decât noi frumuseţea a ceea ce el a pierdut, dar a văzut cu ochii lui îngereşti, pe când noi am văzut numai "în ghicitură", cu ochii credinţei, speranţei şi iubirii.

Noi înşine înseamnă aplecarea noastră spre rău, concupiscenţa noastră, cu care suntem împovăraţi după Cădere.

Lumea nu înseamnă lumea cu multele ei frumuseţi, cu marile ei bogăţii naturale, spirituale şi artistice. Ci oameni şi tendinţe care caută să ne corupă, care ne prezintă păcatele drept valori, care încearcă se ne strecoare îndoiala în inimi, care ne prezintă şi ne promovează falşi învăţători. False învăţături. Falşi dumnezei.

Aceştia sunt cei trei inamici ai noştri, ai războiului nevăzut. Lupta noastră se face pe trei fronturi: în noi înşine, în Biserică, în lume.

Mai întâi în noi înşine. Aici este frontul de cea mai mare importanţă strategică. În lupta din noi înşine, singuri nu putem învinge, fiindcă repede cei trei duşmani ai noştri ne vor covârşi. Diavolul este mai puternic decât noi, având toate atributele angelice, mai puţin bunătatea. Şi "noi înşine" este un duşman teribil, aderenţa noastră la rău netrebuind subestimată. Iar lumea, cum să te lupţi singur cu lumea ? Suntem doar cu o praştie în mână, în faţa unui monstru în armură. Avem nevoie de aliaţi, ca să putem câştiga. Văzuţi şi, mai ales, nevăzuţi. Cei mai importanţi aliaţi sunt harurile lui Dumnezeu. Numai acestea ne pot ajuta să lovim monstrul drept în frunte.

Lupta noastră se desfăşoară şi în Biserică. Dumnezeu ne-a promis că porţile iadului nu o vor birui, iar noi trebuie să fim agenţii lui Dumnezeu şi buni soldaţi ai Bisericii. Milites Templi. Biserica a fost şi este atacată în fel şi chip, atât din exterior, cât şi din interior, de duşmanii lui Dumnezeu şi ai noştri şi de agenţii lor. Să apărăm mireasa Împăratului nostru, pentru ca ea să fie "cetate luminoasă pe vârf de munte".

Lupta se mai desfăşoară pe teatrul cel mare al lumii. Domnul nostru doreşte să domnească nu numai în inimile noastre, ci şi în lume. Atunci misiunea Sa, începută pe pământ, va triumfa, atunci va putea veni în gloria Sa, încât la întrebarea "oare Fiul Omului, când se va întoarce, va mai găsi credinţă pe pământ ?" să-i răspundem: "Da, Doamne, iată credinţa poporului Tău! Aceasta este via pe care a sădit-o dreapta Ta!". Să nu uităm că şi diavolul, care se crede dumnezeu, vrea să fie încoronat, în locul Lui, în Templu. Suntem aici pentru ca acest lucru să nu se întâmple, suntem aici ca să Îl încoronăm pe stăpânul nostru. Suntem aici ca să prefacem Cetatea Oamenilor în Cetatea lui Dumnezeu. Noi, şi nimeni alţii, suntem Neemia. Suntem lucrătorii chemaţi să ridicăm Noul Templu. Şi depinde de noi, dacă acest templu va fi închinat lui Dumnezeu sau Bestiei.

[Florin-Ionut]

Cuvantul "lume" are doua sensuri diferite in Biblie: pe de o parte inseamna oamenii, pe care suntem datori sa-i iubim neconditionat, pe de alta parte ca raul care este amestecat cu oamenii, deci ajungem iarasi la fortele intunericului aruncate pe pamant. Cand vedem ca un om pacatuieste, trebuie sa-l privim in continuare ca si chip al Lui Dumnezeu, insa inselat de cel viclean care se ascunde subtil undeva in mintea pacatosului. Deci sa iubim in continuare omnul, dar sa ne impotrivim celui rau care incearca sa-l corupa.

I lupta cu noi insine intervine intr-adevar inclinatia spre pacat. A fost nevoie de moarte si de inviere ca samanta asta rea sa fie distrusa. Insa, in lupta care ni se pare ca ne impotrivim carnii si trupului, de fapt tot puterilor veacului acestuia le stam impotriva, cum scrie la Efeseni 6, 12. Dar este o greseala sa credem ca acestia sunt mult mai puternici ca si noi. In sensul ca, desi poate sunt, niciodata Dumnezeu nu le va permite sa ne ispiteasca peste masura, mai presus de puterea noastra de a rezista oricaror tentatii. Ei sunt lasati numai si numai sa ne sopteasca la ureche filosofia proprie de existenta, care se impotriveste celei divine, iar noi alegem. Si, mai mult, Il avem in ajutor pe Insusi Hristos, Care i-a biruit in repetate randuri si Care ne este prezent alaturi in razboiul nevazut prin Duhul Sfant.

In caz de cadere, El traieste simultan pacatul respectiv pe Cruce, il constientizeaza, simte durerea si tristetea care decurg din incalcarea vointei divine. In caz ca ne impotrivim cu succes celui rau, prin voia noastra libera, acest lucru este posibil datorita harului Domnului nostru Care ne ajuta, asa incat ramanerea in bine I se datoreaza numai Lui. Ca sa nu cumva sa cadem in cea mai subtila si grava infractiune care se numeste mandrie, parere de sine, slava desarta samd.

[Rodica50]

In vremurile acestea tulburi se duce o lupta inegala, omul de rand este supus la diferite cazne - lipsa locurilor de munca, lipsa unei locuinte, lipsa unor venituri care sa asigure painea de zi cu zi...debarasarea de persoanele aflate in puterea creatiei- pe motiv de batranete, promovarea nonvalorilor,atacuri asupre credintei - suferinte pe care omul nu le-ar depasi fara Dumnezeu. Iata de ce trebuie sa strangem randurile, sa ramanem statornici in credinta care ne-a mentinut ca neam- imi pare ca acest popor este supus unei adevarate mucenicii. Doar cu Dumnezeu putem trece cu bine peste aceste incercari.

[anna21]

Am mai dat acest link, dar cred ca pe acest thread se potriveste foarte bine:
Patimile si tamaduirea lor de Jean Claude Larchet.
(link audio)

Exista si cartea pe situl arhiva ortodoxa info, parca. Se numeste "Terapeutica bolilor spirituale".

[vsovivi]

Orice ai face asculți ceva de cineva.

Deci oricât te-ai amăgi cu libertatea sau că tu asculți numai de tine însuți, sau de ban, ia caută să te întrebi dacă nu cumva ești un fraier dacă te rezumi ca toată vremea și toată viața să faci ascultare doar de tine însuți.

Sau nu cumva înțelepciunea nu va fi găsită dreaptă din faptele sale? Iar Harul și îndreptățirea precis se va arăta cu siguranță doar la timpul acela... deci nu căuta slavă de la oameni grăbind timpul căci Cuvântul va avea cu siguranță gloria Lui la vremea când se va arăta slava Sa potrivit încercării... în tine și peste tine... firește, și va arăta dacă ai fost născut în și din Adevăr... căci altfel oare ce crezi că se va arăta?

Lupta începe dimineața devreme și sfârșește abea când ai trecut prin gaura acului... „Vai de cel ce lărgește gaura acului”.

Mulți chemați puțini aleși... majoritatea se cred aleși până ajung la... la e... la ceva foarte ușor cam ca un electron... hophophop.

Iar ispispinul ce înțe-apă, înțeapă în still electro-magnetic și nu iartă pe nimeni... toți curâioșii judecători și pismași cad în ispispita căutării... caută ei mereu ca să sfideze pentru ca să nu li se vadă fața și ochii cuprinși de ba-lene... lenea duhovnicească... îmbrăcându-se în roșu ca sedomiții biții dracoolului. Sau în cearșaf. În cearșaf alb... sau roz bombon.

Înțelegeți oare cine este „înțepatul”?

[cristiboss56]

În prealabil postat de Rodica50

Doar cu Dumnezeu putem trece cu bine peste aceste incercari.

Singura "varianta castigatore " este Dumnezeul nostru , caci cu El ramanem , in El ne punem nadejdea , si la El ne intoarcem ! Nadejde , multa nadejde !+

[Ontario]

"O lupta-i viata, deci te lupta..."

[iustin10]

Intradevar dupa cum spune si Ionut,nimeni nu este rau in sine,ci este doar amagit de rau.
Rau in sine este doar diavolul.Printre farisei tot s-a mai gasit cate unul care sa caute cuvantul lui Dumnezeu (ma refer la Nicodim) ,printre diavoli nu se va gasi niciodata vreunul,ca sa se caiasca si sa se intoarca la Domnul.
Deci asta sa ne fie si un indemn sa nu dispretuim nici un om,oricat ar parea de pacatos.Caci nimeni nu este lepadat in fata lui Dumnezeu,chiar daca noi il judecam cu cele mai aspre judecati.Chiar daca ochii nostrii vad deslusit pacatul sau,si zic ca omul acela e complet pierdut ,nimeni nu este pierdut in fata Domnului.Orice pacat oricat de mare i-am observa noi,acela totusi poarta in sine suflarea de viata a lui Dumnezeu,si ii este la fel de drag Domnului ,ca si noi ,fii cei ne-risipitori.
Bun,si atunci se pune intrebarea care trebuie sa fie atitudinea fata de noi insine?
Eu zic ca invers decat am subliniat pana acum. Daca cu ceilalti avem revelatia ca nimeni nu este pacatos in sine si nu este complet pierdut,cu noi trebuie sa avem revelatia inversa .Si anume: ca nu suntem virtutea in sine,ca nu suntem cei mai buni,cei mai virtuosi,cei mai iubiti de Dumnezeu,si singurii care meritam atentie.
Caci daca fata de ceilalti prisoseste judecata,fata de noi insine prisoseste iubirea exagerata de sine.
Deci asa putem tine cumpana dreapta si implini porunca : sa mai retezam din iubirea imensa de sine care o avem oricum,si sa o transformam in iubire neconditionata de ceilalti.

[cristiboss56]

În prealabil postat de iustin10

Intradevar dupa cum spune si Ionut,nimeni nu este rau in sine,ci este doar amagit de rau.
Rau in sine este doar diavolul.Printre farisei tot s-a mai gasit cate unul care sa caute cuvantul lui Dumnezeu (ma refer la Nicodim) ,printre diavoli nu se va gasi niciodata vreunul,ca sa se caiasca si sa se intoarca la Domnul.
Deci asta sa ne fie si un indemn sa nu dispretuim nici un om,oricat ar parea de pacatos.Caci nimeni nu este lepadat in fata lui Dumnezeu,chiar daca noi il judecam cu cele mai aspre judecati.Chiar daca ochii nostrii vad deslusit pacatul sau,si zic ca omul acela e complet pierdut ,nimeni nu este pierdut in fata Domnului.Orice pacat oricat de mare i-am observa noi,acela totusi poarta in sine suflarea de viata a lui Dumnezeu,si ii este la fel de drag Domnului ,ca si noi ,fii cei ne-risipitori.
Bun,si atunci se pune intrebarea care trebuie sa fie atitudinea fata de noi insine?
Eu zic ca invers decat am subliniat pana acum. Daca cu ceilalti avem revelatia ca nimeni nu este pacatos in sine si nu este complet pierdut,cu noi trebuie sa avem revelatia inversa .Si anume: ca nu suntem virtutea in sine,ca nu suntem cei mai buni,cei mai virtuosi,cei mai iubiti de Dumnezeu,si singurii care meritam atentie.
Caci daca fata de ceilalti prisoseste judecata,fata de noi insine prisoseste iubirea exagerata de sine.
Deci asa putem tine cumpana dreapta si implini porunca : sa mai retezam din iubirea imensa de sine care o avem oricum,si sa o transformam in iubire neconditionata de ceilalti.

Spunea un Sfant Parinte cam asa ( aproximativ ) : "ca daca vrei pe cineva sa-l gaseti bun , bun il vei gasi , iar de vrei vrea sa-l gasesti rau , rau il vei gasi !" Mare atentie la lupta asta ! Mare atentie la ganduri ! Multe in mintea noastra se plasmuiesc , si de multe ori intr o minte stramba , lucrurile par strambe ! Mare atentie la antipatii si simpatii ! Mare atentie la iubirea de sine , ce naste orgoliul fara margini , ce naste imaginea falsa despre noi , si despre cei din jurul nostru ! Mare atentie la controlul mintii ! Mai vorbim ! O seara linistita !