Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Generalitati > Stiri, actualitati, anunturi
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #51  
Vechi 11.02.2012, 01:11:32
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Raoul Vezi mesajul
Da,desigur,pentru pacatele mele trebuie sa platesc intrare la biserica? Iar daca nu o fac sa nu am acces in casa Domnului? Hmm... nu prea cred sa practice Dumnezeu astfel de "pedepse" si nu vad ce bucurie as putea gasi in asta.
Faceam referire in general la "dusuri" si nu neaparat la cele pe care tu le-ai inteles - de intrarea in biserica/manastire - la care eu nu am facut referire. Si ca sa-ti raspund si problemei tale: da frate plateste daca asta ti se cere, "da-i Cezarului ce e al Cezarului..." Asta probabil ti s-a intamplat prin Moldova. Banii care se strang pe la acele manastiri sunt pentru intretinere - ele sunt si puncte turistice - si au pus o taxa fiind foarte multi turisti. Poate li se impune si lor sa perceapa taxele. Sunt sigur ca doar fac ascultare, poate chiar pentru a nu pierde locul de rugaciune. Sunt convins insa daca mergi si nu cu ce plati si le explici frumos, ti se ingaduie sa intri totusi in manastire. Acolo dupa cum ai observat sunt pictate manastirile si in exterior si necesita restaurarea lor. Nu cred ca are rost sa ne trantim de lucruri dinastea marunte - vor veni vremuri si mai grele - ne vor pune taxe astia peste toate de nici loc de rugaciune nu vom mai avea. Asa ca sa ne multumim pana mai avem aceste locuri minunate cu taxele lor cu tot. Dupa cum spuneam, conteaza foarte mult cu ce gand mergi la o manastire, ispitele sunt multe, insa noi sa fim cu bagare de seama.
Esti simpatic, mai Raoul. Dumnezeu sa te miluiasca si Maica Domnului sa te ocroteasca!
Reply With Quote
  #52  
Vechi 11.02.2012, 01:24:10
Raoul's Avatar
Raoul Raoul is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 10.12.2006
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.046
Implicit

Nu stiu,cu asta nu pot fi deacord,si nimeni din cati am intrebat nu sunt! Este biserica,nu imi ceri bani ca sa intru acolo. Daca vreau eu sa las,las,si cred ca multi nici nu mai lasa din moment ce li se ia cu "forta" inca de la intrare. Nu exista scuze,e anti-crestinesc un asemenea gest. Intreaba-ti duhovnicul,vezi ce spune. Hristos a spus sa dam bani cezarului,nu lui Dumnezeu! Ori in acele biserici valorile se inverseaza sau cel putin se pun pe talere egale. E ca si cum ar cere Dumnezeu bani,fortat,obligatoriu. Pai daca vaduvei cu doi banuti din Evanghelie i se cereau obligatoriu zece sa zicem,ce putea sa faca?? Uite ca alte biserici desi nu cer au bani sa refaca si pictura,usor-usor,din mila Domnului. Nu iau taxa de intrare,nici pentru fotografiere,nici pentru mancare si nici pentru cazare. Si Dumnezeu se milostiveste! Nu judec acele manastiri unde totul e pe dos,insa NU sunt deacord,nu pot accepta,e peste puterea mea de intelegere sa dau bani pentru a intra in casa Domnului. Iertati-ma,chiar nu pot.

Doamne-ajuta!
Reply With Quote
  #53  
Vechi 11.02.2012, 13:09:37
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

De acord cu tine, fiecare cu puterea lui de intelegere.
Reply With Quote
  #54  
Vechi 11.02.2012, 15:28:55
Adriana Cluj
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Saarra Vezi mesajul

Haideti sa-i aratam si noi dragostea noastra Parintelui, trimitand la adresa de mail indicata minunile pe care le-a infaptuit in viata noastra!
Iata Saarra, stiu ca e putin, daca crezi ca este de folos undeva, foloseste. Daca ai nevoie de datele mele, contacteaza-ma prin mesaj privat

A auzit Parintele Arsenie Boca
________________________________________
Am aflat despre Parintele Arsenie Boca acum cativa ani, destul de tarziu. Am fost atat de suparata ca nu am stiut ca a existat un astfel de om atata cat mai traia inca......
Nu stiam ca Prislopul este undeva pe langa Valea Jiului, ma gandeam ca e undeva in munti pe langa Valea Oltului, iar eu am trecut ani in sir pe acolo pe Valea Oltului si imi faceam mustrari de constiinta: cum de am trecut pe langa el de atatea ori si nu am stiut ca exista.... poate fiica mea....poate altfel era....poate...
Eram suparata tare.
Citind cartile despre dansul mi-am dat seama ca manastirea unde a vietuit si este inmormantat parintele este de fapt pe celalalt defileu, pe Valea Jiului. Oricum tot necajita eram.
Imi doream sa ajung si eu acolo, macar acum, chiar daca acum nu se mai putea indrepta, schimba nimic legat de fiica mea.
In acelasi timp, citind despre cum ii primea pe unii iar pe altii nu, ma gandeam oare pe mine ma va primi? socotindu-ma nevrednica si pacatoasa (comparandu-ma cu fagarasenii aceia carora le-a marcat viata si familiile pe mai multe generatii si care l-au urmat peste tot locul pe unde a fost fortat sa stea parintele, nu ieseam deloc bine... eram la capatul randului rau de tot...)
Stand in fotoliu, seara, citind si vorbind in gand: oare pe mine ma primeste? aproape milogindu-ma am auzit in .. nu stiu unde.. in cap? aievea? In casa? habar n-am unde am auzit: te primesc, tu, te primesc! O voce aspra, puternica, hotarata, exact asa cum era descrisa vocea Parintelui in carte. Imi zicea cu ingaduinta, parca ar fi zis: ce sa ma fac cu tine, hai si tu acuma! M-am speriat atat de rau incat am fugit in bucatarie. Am revenit in camera. Nu stiam ce sa cred. Ma uitam cam speriata prin camera.
Nu dupa multa vreme a venit la usa o femeie. Marturisesc ca nu imi plac tiganii aceia care vin la usa si cer bani si care nu vor altceva decat bani, daca le dai altceva le gasesti mai apoi aruncate pe langa bloc, lucru care ma supara tare rau. Femeia asta insa a zis: dati-mi ceva de mancare, am cinci-sase copii (nu mai stiu exact cat a zis) si figura ei arata altfel decat a celorlalti cersetori. Ca norocu’ ca aveam in frigider destule, tocmai primisem si eu de la altii pachet de Craciun. I-am facut si ei parte si i-am dat cu inima deschisa, gandindu-ma la copiii ei. Si mai aveam niste haine bune care nu-mi mai veneau si le pregatisem pentru cand se va ivi o ocazie sa le duc undeva...numai bune de copilasii ei. Am pomenit acest episod pentru ca si cu alta ocazie cand am mai mers la Parintele, s-a intamplat la fel. Inainte de a merge a venit cineva la usa sa ceara ceva, dar parca nu era un cersetor obisnuit. Asta am dedus-o ulterior, pe moment nu m-am gandit la acest aspect.
Am reusit sa ajung si eu la parastasul parintelui. Stand in curte si vazand multimea de oameni, ma uitam la ei, multi se cunosteau dupa port ca sunt munteni. Imi ziceam ca precis se gasesc printre ei destui care l-au cunoscut pe parintele... Mi-as fi dorit sa schimb doua vorbe cu unul din acestia, sa stiu care din ei l-a cunsocut...Era ca si cum l-as fi vazut si eu aievea pe parintele, prin transmitere, nu stiu cum, parca l-as fi atins putin si eu, sau as fi fost si eu atinsa de parintele... dar nu indrazneam sa zic catre nimeni nimic. Cum s-ar fi uita oamenii aceia la mine? Probabil ca m-ar fi socotit cam dusa daca le ziceam ce-mi trecea prin minte.
In sfarsit, s-a terminat parastasul si a venit vremea de plecare spre casa. Am intrat in biserica sa ne inchinam.
In biserica mare inghesuiala, mare invalmaseala, nu prea se cuvenea cum se ingramadeau oamenii acolo. Ii zic fetei care era vecina mea de scaun in autocar: “hai sa nu ne inghesuim, lasa-i sa iasa si cand o fi mai liber megrem si noi. Macar in biserica sa mergem ca oamenii.” In spatele meu o femeie micuta, cu fata luminoasa, cu bucurie in privire, imbracata in straie de munteana imi zice: “bine ziceti doamna. Stiti, eu l-am cunoscut pe parintele, eu sunt din Fagaras, cum iti zicea asa gaseai acasa, a fost prooroc parintele...”. Eu am ramas muta. A mai zis femeia ceva dar nu am auzit din cauza invalmaselii si-a uimirii mele. Dar continuam sa fiu muta de uimire. Am ajuns sa ne inchinam, acolo am pierdut-o pe femeie, totul s-a petrecut foarte repede, nu am apucat sa zic nimic si nici nu eram in stare sa zic ceva. Ce sa mai zic? Parintele imi auzise gandul si mi-a dat in dar ceea ce-mi dorisem desi sunt atat de nevrednica! Ce daruri mari trebuie sa primeasca cei vrednici, daca eu, asta nevrednica si pacatoasa mai mult decat toti, am primit in dar ce mi-am dorit!
Mergem apoi spre iesirea din curtea manastirii si aud un glas pe care-l recunosc: era femeia din Fagaras, cu fata frumoasa, luminoasa, prietenoasa si calda, care ma vede si ea si-mi spune: ne grabim ca avem de mers pe jos pana la tren (adica la Calan) si din Fagaras iar avem de mers pe jos pana acasa (in munte). Va dati seama cat l-au pretuit pe Parintele? Care din noi ar merge pe jos o jumate de zi pana la tren? Noi nu mai stim sa umblam de parca nu am mai avea picioare, ci roti! De acasa si pana la Mall trebuie sa mergem cu masina, chiar daca sunt si autobuze, pe jos nici nu se pune problema! Vai de capul nostru!
Multumesc Parintelui Arsenie pentru ingaduinta si dar!

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...t=11434&page=2
Reply With Quote
  #55  
Vechi 11.02.2012, 17:19:28
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Proorocul de Foc. Proorocirile Parintelui Arsenie Boca

• Odată mi-a zis că, într-o noapte, către ziuă, ne vor ocupa trei țări: Ungaria, Bulgaria și Rusia. Atunci eu am zis: „Ungurii or să ne ocupe pe noi?”, iar el mi-a spus: „Și pe cei ce ne vor ocupa va veni ploaie de foc”. (Chiș Aurelia, 93 ani, com. Boiu, jud. Mureș)

• Un cumnat, Ovidiu, a fost închis, pe vremea lui Ceaușescu, pentru trecerea frauduloasă a graniței. Am fost cu sora mea, Nela, la Părintele Arsenie ca să-i spunem. Părintele ne-a zis: „Să-i pară bine că n-a fost pușcat“. Apoi s-a întors către lume și a zis: „Măi, să știți că mulți vor pleca din țară, dar puțini se vor întoarce. Va veni vremea când ar dori să se întoarcă și n-or mai putea, căci România va fi înconjurată de flăcări”. Părintele nu prea era de acord să-ți părăsești țara.

• Spunea odată cineva: „Părinte, Ceaușescu strică bisericile”. „Nu el, mă, ci păcatele omenirii“ – i-a răspuns Părintele. (Maria Matronea, Sibiu)

• Înainte de revoluția din 1989 Părintele ne-a spus că miroase a praf de pușcă și așa a fost. Ne-a mai spus că o să ne pască un mare cutremur și blocurile din București vor ajunge ca și cutiile de chibrituri.
Părintele Arsenie a fost și rămâne în inimile noastre ca un sfânt. Acum mergem la mormântul Părintelui Arsenie și ne rugăm acolo și de câte ori îl chemăm în rugăciune, el ne ajută și ne ocrotește. (Viorica Farcaș, 48 ani, Voila)

• Mi-a spus odată Părintele: „Bucureștiul are să, fie al doilea Ierusalim (după cele spuse în continuare nu rezultă că acest lucru este neapărat bun, căci poate fi Ierusalimul – oraș sfânt, dar poate fi și Ierusalimul în care nu mai rămâne „piatră peste piatră”! ). Să nu vă .fie frică, căci Țara Făgărașului este păzită de Maica Domnului. Stă Maica Domnului în coate și genunchi și se roagă pentru Țara Făgărașului”. Iar eu i-am spus: „Vai, Doamne, cum să fim noi așa de vrednici, noi – niște păcătoși, ca să stea Maica Domnului în genunchi să se roage pentru noi!?”. Și mi-a răspuns: „Ascultă aici, Silvia, la voi e mănăstire la Sâmbăta, se face mănăstire la Bucium, se face la Berivoi, se face la Dejani și se mai face una… Deasupra la munții voștri veți vedea o stea cu coadă. Când o veți vedea se va întâmpla ceva [atunci a început revoluția]. Și tot în Munții Făgărașului se va arăta o cruce de stele, iar atunci va mai fi ceva: un eveniment mare. (Toacșe Silvia, Copăcel)

• Odată, la Drăgănescu, am stat de vorbă cu Părintele Arsenie în biserică și când să ies către poartă, cam pe lângă fântână, Părintele s-a oprit în fața mea și mi-a zis: „Măi, hai să-ți spun ție ceva, că sțiu că tu nu mă spui la nimeni”. Și continuă: „Hai, să-ți spun cum se va descotorosi România de comunism. Toate celelalte țări comuniste vor face pașnic trecerea de putere de la comunism la capitalism – ca și când dai cămașa de pe tine și iei altă cămașă – numai România va face trecerea prin vărsare de sânge și vor muri mulți”. L-am întrebat pe Părintele dacă voi muri și eu. Atunci, sfinția sa s-a așezat către Răsărit, cu mâinile împreunate, ca și când s-ar fi rugat (nu cum fac preoții, cu mâinile în sus). A stat așa, cu fața către cer, vreo 15 minute. Mi-a spus, apoi, că nu voi muri la revoluție, dar că „ăsta” va muri în ziua de Crăciun. L-am întrebat: „Care ăsta?”. „Ăsta, mă, care ziceți voi că nu vi-l mai schimbă Dumnezeu”. Am întrebat încet: „Ceaușescu, Părinte?”. Dânsul mi-*a zis: „Da, mă, ăsta. Și voi muri și eu, cu vreo 3 săptămâni înaintea lui”. (Biliboacă Matei, Săvăstreni)

• „Ne-a mărturisit că nu va mai dura mult timp și va pleca spre Împărăția Tatălui Ceresc, dar că va părăsi această lume datorită unui complot mișelesc, al cărui scop va fi acela de a-l otrăvi. Totuși, el nu va împiedica aceasta, deoarece atunci misiunea lui spirituală pe pământ va fi deja terminată. Apoi a scos dintr-un cufăr o carte groasă și foarte uzată, scrisă în greaca veche, care provenea de la sfinții creștini de la Muntele Athos. „În ea – ne-a spus părintele Arsenie – se găsește descrierea hidrei cu răsuflarea otrăvitoare, care va urmări prin toate mijloacele să împiedice lumina și voința dumnezeiască… Veți vedea și veți înțelege spurcăciunea peste tot în jurul vostru: la serviciu, în magazine, în instituțiile statului, în conducerea lui și mai ales în politică. Din nefericire, ea va intra pe furiș chiar și în sânul Bisericii, murdărind unele suflete de aici. Aproape că oamenii își vor pierde speranța. Doar cei care își vor păstra credința adevărată vor fi salvați și mare va fi atunci Slava lui Dumnezeu peste ei”. Apoi, părintele Arsenie a dezvoltat subiectul și a spus ca această „lucrare diavolească” nu este ceva ce a apărut în vremurile noastre, ci ea durează din antichitate, de mii de ani, pregătind încetul cu încetul terenul pentru lupta finală care se apropie. Planul „lucrării diavolești” este minuțios și, prin puterea banilor și a viciilor, între care minciuna, prefăcătoria, intriga și omorul sunt cele mai importante, cei care o săvârșesc au ajuns destul de aproape de țelul lor principal, care este controlul și dominarea întregii lumi… Aici, însă, părintele a făcut o afirmație neașteptată, care a avut darul să ne șocheze într-o oarecare măsură. El a spus că, în mod paradoxal și într-un interval de timp scurt, atenția lumii se va concentra asupra țării noastre, datorită schimbărilor extraordinare care vor avea loc și a semnelor specifice care vor depăși cu mult puterea limitată de înțelegere a cunoașterii materialiste”. (Radu Cinamar- Viitor cu cap de mort – în culisele puterii, Editura Daksha)

• Mi-a mai povestit cineva că Părintele s-a rugat insistent la Dumnezeu pentru americani, să nu-i pedepsească, să-i ierte că și ei sunt creația Lui și să aibă milă de ei. Și 1-a dus Dumnezeu pe Părintele Arsenie să vadă ce e pe acolo – prin America – și a zis Părintele: „Da, Doamne, sunt vrednici de pierzare”. Cum l-a dus? Nu știu. Nu cred că l-a dus cu trupul L-a dus cu duhul. Ca urmare a ceea ce a văzut cu duhul, Părintele a pictat la Drăgănescu, deasupra scenei Învierii, mai multe clădiri moderne (turn) în flăcări, reprezentare care ar putea fi profetică (vezi cele două turnuri din „11 septembrie”).

• Prea Sfințitul Daniil, la înmormântarea PărinteluiArsenie, a spus că ar fi zis Părintele Arsenie așa: „Vor veni necazuri mai mari decât Munții Făgărașului”. Ne-om duce la munții Făgărașului și la dealul Prislopului să se prăvălească peste noi că nu mai putem rezista («Atunci vor începe să spună munților: Cădeți peste noi!, și dealurilor: Acoperiți-ne!» – Lc.23, 30). Și ne-om duce la morminte să iasă afară și să intrăm noi de vii că nu mai putem rezista.

• Părintele a iubit mult Munții Făgărașului; venea mereu pe la cabana Podragul și pe la Turnuri. Spunea Părintele: „Munții Făgărusului și dealurile Prislopului vă vor acoperi pe voi”.
Părintele a fost și este un sfânt între noi. O femeie i-a spus: „Părinte, când o fi la judecată, să ne treci cu grămada”. Părintele a zis zâmbind: „ N-ai spus rău, măi”. A trecut de multe ori pe la noi prin sat. Unii îl cunoșteau, alții nu-1 cunoșteau, dar Părintele spunea: „Oamenii la voi sunt cam răi, dar totuși, fac milostenie multă și asta îi ajută”. (Olimpia Fuciu, Ucea de Sus)

• Eram cu Părintele Arsenie și 1-am întrebat: „Ce să facem Părinte, că acum este foarte rău”. Părintele zice: „Va veni și mai rău”. Zic: „Parcă toate sunt otrăvite. Nici nu ne mai vine să mâncăm”. „Mă, face-ți semnul sfintei cruci pe tot ce mâncați: apă, ceai, cafea, prăjitură, fructe, băutură, mâncare, pâine. De ar fi dat chiar și cu otravă, Sfânta Cruce anulează tot ce este otrăvit”. (Maria Matronea, Sibiu)

• Zicea Părintele Arsenie, parcă pentru toți românii: „Îmi pare rău de voi că sunteți slăbiți în credință. Veți cădea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu vă fie frică pentru a vă salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt îngăduite de Dumnezeu, Care este tovarășul de drum al fiecăruia, de la naștere până la moarte. Vor cădea și cei aleși. Îmi pare rău că sunteți cei pe urmă. Vă vor cerne. Vor pune impozite, taxe și alte îngrădiri. Vor lua totul!” (Sora Septimia Măniș, 81 ani, Codlea)

• Făceam serviciul în Brașov, la uzina Astra. Odată a venit Părintele Arsenie la biserica Blumena (Biserica Sfântului Nicolae din Schei), unde a participat la slujbă. Atunci a spus: „Trebuie să ne întărim spiritualicește, că altfel viața noastră este moartă, chiar dacă ne merge numele că trăim. Luați exemplu de la Ștefan cel Mare, care cu o mână de oameni întăriți spiritualicește, ținea pe tătari la Nistru și pe turci la Dunăre”. (Nicolae Streza, 84 ani, Făgăraș)

• Îmi spunea părintele Bunescu că Părintele Arsenie se ducea în miez de noapte la biserică, îngenunchea în întuneric lângă masa sfântului altar și două-trei ore se ruga pentru poporul român. (Pr. Bunea Victor, Sibiu)

http://cenaclulluminalina.com/index....i-arsenie-boca
Reply With Quote
  #56  
Vechi 11.02.2012, 18:52:33
Laura19
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

În anul 1976, când picta biserica Drăgănescu, părintele Arsenie spunea, în dialog cu informatoarea "Vicol Tatiana":
"Conducerii de astăzi nu le trebuie mănăstiri. Ei au lăsat câteva mănăstiri istorice și atât. Ei vor ajunge să cuprindă înntreg pământul, vor conduce lumea. Până atunci va fi bine de noi. Atunci se va vedea care este creștin adevărat, că va răbda toate . Care nu va cădea în valul lumii".

Eu am zis: Eu nu cred că vor ajunge să cuprindă tot pământul , mai ales că sunt oameni fără credință. Parintele Arsenie Boca a răspuns: "Sunt îngăduiți de Dumnezeu... să pună stăpânire pe înntregul glob pământesc... Nu te pune cu ei rău ci să fii credincioasă, că Dumnezeu este în orice loc ca și la Ierusalim ca și la noi. Căci biserica din inima noastră nimeni nu o poate dărâma".(Adrian Nicolae Petcu)
***
Privind viitorul a spus odată: "Zdreanța roșie, secera și ciocanul, steaua cu cinci colțuri va dispare , dar va veni steaua cu șase colțuri , anarhia, și va fi vai și amar de lume". [Cornea Elena (Hârseni)]
***
Părintele Arsenie: Vasile, americanii pe care știu că-i aștepți, nu vor veni! Pe noi, singuri, ne așteaptă o luptă grea și lungă. Cei buni și drepți vor da jertfă mare de viață și sânge, cei slabi, nimicnici și fățarnici vor îngroșa rândurile dușmanilor noștri atât de mult încât vor crede că sunt numai ei, atotputernici și atoateștiitori.
Asta va fi burta lor moale și-i va duce la pierzare când va veni din Răsărit un om cu stea în frunte.
Dar va fi peste mulți ani, peste foarte mulți ani și nouă Dumnezeu nu ne va hărăzi să vedem acele vremi. Tu nu vei putea vedea americanii care atunci vor veni! Mie nu-mi va fi dat să văd, după sărbătoarea deșartă a victoriei , câți dintre cei drepți au mai rămas! Căci , vezi tu, Vasile, după această victorie deșartă, puțini dintre cei drepți vor mai fi în picioare și la sărbătoare. Peste tot vor fi năimiții [vânduți dușmanului] și abia atunci va începe o nouă luptă, poate mai ușoară, căci fără jertfă de sânge, dar la fel de lungă ca și cea pe care am început-o noi acum!

Vasile Șerbu:Dumnezeu să mă ierte, părinte, dar eu nu mai înțeleg nimic. După ce-om răzbi peste zeci de ani, câștigul să fie tot al năimiților?Păi atunci pentru ce mai luptăm noi azi?

Părintele Arsenie: Păi vezi, asta-i Vasile, voi cei drepți și buni trebuie să luptați pentru ca nepoții, strănepoții și copii voștri să fie Oameni, cu capul sus printre drepți, atunci când ne vom întreba câți sunt dintre ai noștri și câți dintre năimiți, la victoria de care ți-am vorbit.[Vasile Șerbu (Arpașul de jos)(Monitorul de Făgăraș, 13-19 feb.2008)]
***
Odată venise o doamnă de la București și Părintele i-a spus că pe București s-a "ouat" de două ori, referindu-se la bombardamente [dar și la cutremure], iar când se va "oua" a treia oara Bucureștiul va fi șters de pe fața pământului deoarece acolo forfotesc păcatele.
Altă dată Părintele ne-a vorbit despre sfârșitul lumii, că sfârșitul lumii nu va fi așa cum gândim noi că va muri toată lumea odată. Ci va muri pe rând. Intr-o parte de lume vor fi războaie, în altă parte cutremure, în alta înecări , vor fi accidente peste accidente, vor fi boli necunoscute și fără leac. Toate acestea le putem vedea în zilele noastre. Toate acestea, pe care le vedem acum, le-a proorocit Părintele Arsenie prin anii 1945-1946 ca să ne întoarcem la credință că sfârșitul nu-i departe. Putem vedea asta după semnele care sunt.
Toate aceste semne ni le-a proorocit Părintele Arsenie prin anul 1945-1946 și ne-a citit [tălmăcit] din Biblie de la Apocalipsă că se va ridica de la Răsărit un popor fără cruce, va bântui casele oamenilor, le va dărâma, le va nimici, se va călca om pe om, se va mânca carne de om și se va bea sânge de om. Cine va rămâne din războiul acesta va fi ales ca grâul din pleavă. Pleava zboară, iar grâul rămâne. Se va alege cine va rămâne.

Părintele ne-a spus: "Nu vă spun de la mine. Așa scrie în carte, în Biblie".
(Preoteasa Lucreția Urea și Paraschiva Anghel)
***
Sunt multe de spus, și are mare dar și mare putere. Acum, de când a trecut dincolo, simțim darul și puterea . Ne povestea că "România va fi Grădina Maicii Domnului, Bucureștiul [reconstruit] va fi noul Ierusalim. Și care vor rămânea, aleșii lui Dumnezeu, că numai aceia vor rămânea, vor fi într-o fericire nemaipomenit de mare. Dar numai Dumnezeu știe care vor fi aleșii". Apoi mi-a spus de băiatul cel mare, care nu aude, că atunci când va fi Bucureștiul Noul Ierusalim, o să fie un om mare, că noi ca părinți nu suntem vrednici să știm unde va fi el.[Letiția Suciu (Dumbrăveni)[Ovidiu.b-aceasta profetie este putin diferita de cea prezentata de tine. Pe ambele le-am intalnit, insa nu stiu exact care este cea adv. Tu ce parere ai? Părintele Arsenie Papacioc; "acest popor va avea un rol important în istoria omenirii".]
***
Reply With Quote
  #57  
Vechi 11.02.2012, 18:57:28
Laura19
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Parintele ARSENIE BOCA, evocat de preotul OPREA CRACIUN din Cincis.

* Nu exista loc, in Ardeal, fara amintiri despre parintele Arsenie Boca. E suficient sa-i rostesti numele, si ele vin in roiuri, atrase ca fluturii de lumina. Mai ales in satele din apropierea Prislopului, manastirea in care i se afla mormantul facator de minuni, faptura marelui duhovnic traieste parca aievea, strabatand potecile de pe dealurile acoperite cu pajisti de flori *

Foile lipite

- Cand l-ati cunoscut pe Arsenie Boca, parinte Oprea?

- L-am cunoscut personal de-abia dupa ce am iesit din inchisoare, in 1956, dar auzisem despre el inca din 1942-43, cand faima predicilor sale de la manastirea Sambata aduna acolo tot Ardealul. Dar si in puscariile comuniste circulau povesti despre el. Eu eram la Canal, cand am aflat despre Parintele Arsenie Boca ceva cu totul tulburator, o intamplare povestita de un student de la Teologia din Sibiu. Fusese inchis pentru ca facea parte dintr-o asociatie crestina a studentilor si elevilor, ce promova cuvantul lui Hristos si viata crestina.Povestea lui mi s-a incrustat ca o pecete in memorie si n-am uitat-o pana in ziua de azi: "M-au ridicat intr-o noapte, la trei luni dupa ce pe unii dintre colegi ii arestasera deja, iar altii apucasera sa fuga in munti, la partizani. Si intamplarea a facut ca m-au pus in aceeasi celula cu Parintele Arsenie Boca. Il stiam bine, cu mult dinainte, pentru ca pe atunci, noi, studentii de la Sibiu, mergeam des la Manastirea Sambata si eram toti electrizati de el. Si cand m-am trezit intr-o dimineata, numai ce il vad pe Parintele cum se plimba cu pasi iuti prin celula. Se ruga. Soptea, neauzit, rugaciuni.

Asa se faceau rugaciunile in puscarie, pe tacute, cu sufletul. Chiar in ziua aceea imi venea si mie randul la ancheta si, cu putin inainte de a fi scos de gardieni din celula, Parintele Arsenie a ramas nemiscat ca o stana de piatra, langa usa. Mi-a zambit ocrotitor. Atat. Am trait apoi cinci ore infioratoare de ancheta, iar cand m-au bagat la loc, in celula, parintele Arsenie era in aceeasi pozitie in care il lasasem cand am plecat. Stana de piatra. Dupa o vreme, a urmat judecata, la Tribunalul Militar. Pe masa judecatorului se aflau dosarele cu declaratiile noastre. Eram pierit! Aflasem ca toti tovarasii mei declarasera sub torturi si ce facusera si ce nu facusera. Fusesera batuti salbatic. Asa ca urma sa fiu condamnat pe masura, la 25 de ani de puscarie. Ei bine, atunci s-a intamplat o minune! Judecatorul, cand a inceput sa-mi rasfoiasca dosarul, nu a putut dezlipi doua foi. Si nici nu si-a dat sema de asta. Si in alea doua foi erau acuzatiile cele mai grave la adresa mea. Si uite asa, am scapat pe o cale miraculoasa, cu numai doi ani jumatate de pedeapsa. Sunt sigur ca salvatorul meu fusese parintele Boca si taria rugaciunilor lui".

Sfintii cu ochi albastri

- Va mai amintiti prima intalnire cu Parintele Arsenie?

- In 1958, dupa iesirea din puscarie, m-am dus la Manastirea Prislop, intr-o sambata de Florii, impreuna cu un coleg de-al meu, de la Teologie, care il cunostea din Vata de Sus, satul natal al parintelui Arsenie Boca. Desi ne-a vazut si stia ca il cautam, n-a vorbit cu noi nici sambata, nici duminica, pentru ca tot timpul, in urma lui, roiau cel putin trei securisti, pandindu-l ce vorbeste si ce predica. Luni, insa, cand ceilalti credinciosi au plecat, noi ne-am gasit dinadins de lucru, la taiat de lemne.

Si Parintele Arsenie ne-a chemat in biserica si am vorbit cu el, ca la spovedanie. Mie mi-a spus sa nu ma calugaresc, iar celuilalt i-a spus: "Tu nu te insori!". Si, intr-adevar, a ajuns calugar la manastirea Lainici. Parintele iti citea viata ca-n palma. Dobandise o putere asa de mare prin rugaciune, incat strabatea cu privirea si mintea pana in cele mai adanci tainite sufletesti.

- Puteti sa faceti un portret al Parintelui Arsenie Boca?

- Era un om foarte smerit. Nu era napraznic, asa cum se spune, dar era categoric. Daca iti spunea ceva, la spovedanie, de pilda, musai asa trebuia sa faci. Era de statura potrivita, dar totusi mai inalt, era roscat la par si cu ochi albastri. Tocmai de aceea, Parintele isi picta toate icoanele - de la Maica Domnului, pana la Iisus - cu ochi albastri. Toti pictorii pun in operele lor ceva din ei insisi, fara sa vrea. Asa ca icoanele pictate de Parinte au ceva si din infatisarea lui.

- Cat de tare v-ati apropiat de Parintele Arsenie?

- Cu vremea, devenisem destul de apropiati, mai ales ca sotia mea il cunostea, si ea, inca din tinerete. Cu un an inainte de-a muri, de pilda, Parintele Arsenie m-a chemat la Prislop, impreuna cu preoteasa mea, ca sa schimbam, pe indelete, o vorba. Atunci am vazut si eu, cu ochii mei, crucea de lemn, pe care Parintele pusese sa i se ciopleasca data mortii, cu sase luni inainte de a muri. Stiuse exact cand va merge la Domnul. Iar cand a murit, copiii mei s-au numarat printre cei care i-au sapat groapa.
Reply With Quote
  #58  
Vechi 11.02.2012, 18:58:21
Laura19
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

[continuare]
Trei minuni


- Mormantul facator de minuni al parintelui Arsenie Boca a intrat in legenda. Ca apropiat al marelui duhovnic de la Prislop stiti, cu siguranta, si sfintia-voastra, astfel de intamplari.

- Nu stia nimeni, atunci cand a murit Parintele Arsenie, ca el va face binele si in duh, de dincolo de moarte. Minunile de la mormantul sau sunt adevarate. Eu stiu trei cazuri asupra carora nu planeaza nici o indoiala.
Am cunoscut acum cativa ani o femeie foarte bolnava. Fusese internata si la Bucuresti, ii facusem si eu Maslu si 40 de Liturghii, Sarindarul, cum se numeste in preotie, asa ca femeia iesise pe loc din spital, de s-au mirat si doctorii cei mari. Dar tot mai avea unele neputinte. Dupa doi ani, s-a imbolnavit iar, rau de tot, si au trebuit s-o duca iar la spital, la Deva. Si atunci, o femeie din Silvasu de Jos, o comuna de langa Prislop, care le aducea lor de doua ori pe saptamana lapte, il intreaba pe stapanul casei: "Dar doamna unde-i?". "E bolnava". "Si de ce nu apelati dumneavoastra la Parintele Arsenie? Ca eu am avut un copil foarte bolnav si am luat o camasa de-a lui, m-am dus la mormantul Parintelui si am pus-o pe cruce si m-am rugat lui Dumnezeu si Parintelui sa se indure de mine. Si cand m-am intors acasa la copil, copilul meu era sanatos!". Atunci neamurile femeii bolnave au luat si ele o camasa si s-au dus cu ea la Prislop. Ce va spun acum mi-a povestit barbatul ei: "Cum am intrat in curtea manastirii, am inceput sa ma rog, in gand, Parintelui Arsenie, sa se indure de nevasta mea. Apoi m-am dus la mormantul lui, am pus camasa pe cruce si m-am rugat si acolo cu lacrimi si cu credinta in Dumnezeu". Dupa numai o saptamana, au venit amandoi la mine, si nevasta era sanatoasa tun.

A doua intamplare am aflat-o de la un om care lucrase la cladirea staretiei noi, de la Prislop. Nu stia cine e Parintele Arsenie. Abia dupa inmormantarea lui, a aflat cine fusese. Omul suferea de dureri cumplite de oase, incat mergea incovoiat, de-abia se tara. Dar dupa ce s-a dus sa se roage la mormantul Parintelui, n-a mai simtit nici o durere, si mergea drept.
A treia minune pe care o stiu eu de la mormantul Parintelui Arsenie Boca e si cea mai grozava. Prin anii '90, am cunoscut o familie dintr-un sat de langa manastirea Cotmeana din Arges. Cazul lor era foarte grav. Bietii oameni aveau doua fete si un baiat, stapaniti de duh necurat! Fata, in mod deosebit, nu se putea apropia cu nici un chip de vreo biserica. Nici la cativa metri nu se putea apropia! Imediat, o forta nevazuta i se punea in piept si nu putea intra. Bietii parinti si-au dus copiii la manastirea Sihastria, unde Parintele Cleopa le-a facut Maslu si slujbe indelungate. Dupa asta, au fost mai usurati, s-au eliberat de presiunea necurata ce-i stapanea, iar fata a facut chiar Teologia. Dar chiar si asa, inca mai avea o apasare rea cand venea la biserica, pe care se lupta sa o inabuse. Intr-o zi, o prietena de-a ei, doctorita, ce avea o evlavie deosebita la Parintele Arsenie, a luat-o cu ea, la mormant. Ce-a urmat a fost de neinchipuit. Dupa o vreme de rugaciune inlacrimata in fata mormantului, fata a cazut fara vlaga si a intrat in coma profunda. Doctorita, care cunostea simptomele comei, s-a ingrozit! "Am adus-o sa moara cu zile aici" - se jelea. Dar n-a trecut o jumatate de ora, si fata s-a trezit. Era complet sanatoasa. Apoi mi-a povestit ce-a trait acolo: "Cat am zacut prabusita, fara suflare, la mormantul Parintelui, am vazut ceva. Un vis aievea, din alta Lume... Am vazut cum din mormant s-a inaltat, de-odata, un abur albastru. Din clipa aceea, duhul rau m-a parasit pe vecie, sfartecat de lumina iesita din mormantul Parintelui Arsenie!"...

- Sotia dvs., care i-a fost ucenica, in tinerete, parintelui Arsenie Boca, mi-a spus ca venea adeseori la Cincis. Ce-l aducea incoace, in inima tinutului padurenilor?

- Intr-adevar, se pare ca aproape nu exista loc in Ardeal unde Parintele sa nu fi lasat vreo urma. La Cincis venea dupa 1958, cand se reinfiintase manastirea Prislop, care nu-i asa departe de noi. Era cu trei ani inainte de a se face lacul de acumulare pe raul Cerna, cand nu banuia inca nimeni ca biserica satului va fi inghitita de ape. Biserica aceea era monument istoric extraordinar de valoros. Fusese inaltata la 1459, pe vremea lui Ioan Corvin. Avea o pictura veche si frumoasa, de pe la jumatatea secolului al XVI-lea. Inundarea bisericii s-a facut in 1961-1962. Ultima cununie care s-a facut acolo a fost chiar cununia mea cu doamna preoteasa, in 1962. Cand ne-am cununat, apa ajungea pana in tinda bisericii, mai avea putin si ajungea la sfinti. Stiu ca Episcopia de atunci a Aradului a dus tratative cu Combinatul Siderurgic Hunedoara sa nu darame biserica, ca-i monument istoric. Combinatul facea lacul asta cu scopul de avea apa pentru uzina. Biserica huniazilor era mai pe deal, s-ar fi putut face un zid in jurul ei si ar fi fost salvata. Dar nu s-a reusit. Comunistii erau hotarati sa darame bisericile ortodoxe, cu orice pret si sub orice pretext. Pentru lacul asta al lor, au daramat aici trei biserici ortodoxe: biserica din Cincis, biserica din Cerna si biserica din Baia Craiului.

Ei bine, parintele Arsenie a stiut cu mult inainte ce se va intampla. Urcand el pe dealurile Cincisului, cu sotia mea, care era pe atunci domnisoara, cu o sora a ei si cu alte credincioase din sat, se opreste brusc in fata bisericii din Cincis, intinde bata pe care o tinea pe un umar si zice: "Pana aici va fi apa peste zona asta!". "Cum, Parinte, vom muri toti?", l-au intrebat credincioasele. "Nu moare nimeni, biserica moare", a zis parintele. Dupa ce biserica a fost inghitita de ape, Parintele Arsenie Boca, care a continuat sa vina la Cincis, ne-a poruncit: "Voi sa faceti un muzeu, unde sa se pastreze frescele care s-au evacuat din biserica. Sunt de nepretuit!". Intr-adevar, frescele fusesera scoase de pe perete, inainte de inundare, si duse la Bucuresti. Si de acolo au fost aduse niste copii, pitite la Castelul Corvinestilor. Si ne-a mai zis Parintele Arsenie, ca atunci cand facem muzeul, sa aiba si un etaj, unde sa fie chilii pentru calugari. O manastire mica, care sa respecte cu strictete randuiala bisericii noastre ortodoxe, incat sa mai ridice satul si tinutul acesta, saracit in ideal si credinta. Si cum a zis parintele, asa s-a intamplat. Ne-a ajutat Dumnezeu si uite ca muzeul e gata, iar manastirea din Cincis isi asteapta vietuitoarele. Din cate minuni implineste parintele Arsenie Boca, aceasta are o insemnatate aparte. Nu e un dar de bine pentru un singur om, ci pentru o intreaga comunitate. Dumnezeu se intoarce in satele padurenilor, cele risipite prin munti.

Sursa: Formula AS
Reply With Quote
  #59  
Vechi 18.02.2012, 20:48:29
Adriana Cluj
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

http://filmedocumentare.com/parintele-arsenie-boca/
Reply With Quote
  #60  
Vechi 22.02.2012, 13:35:51
ovidiu b.
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Adriana Cluj Vezi mesajul
Arsenie Boca - film documentar

Omul lui Dumnezeu (I)

Omul lui Dumnezeu (II)

Omul lui Dumnezeu (III)

Omul lui Dumnezeu (IV)
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
rugaciunea Parintelui Arsenie Boca clujeanul33 Rugaciuni 3 30.11.2010 16:57:10
100 de ani de la nasterea parintelui Arsenie Boca laurschepsis Generalitati 14 29.09.2010 14:51:03
100 de ani de la nasterea Parintelui Arsenie Boca cristiboss56 Resurse ortodoxe on-line 0 20.09.2010 22:22:55
cuvinte alese ale Parintelui Arsenie Boca clujeanul33 Generalitati 4 03.05.2010 12:08:12
Profetia pictata a parintelui Arsenie Boca eodor nastasa Generalitati 1 06.04.2010 14:35:50