Dumnezeu, Patrie, Famile

[stefan florin]

În prealabil postat de TINERI PENTRU ROMANIA

[font="Georgia"]CE-I AL NOSTRU RĂMÂNE AL NOSTRU!

cu actuala clasa politica, NU SUNT SIGUR ca v-a ramane asa mult timp: ce-i al nostru (v-a mai) ramane al nostru

[TINERI PENTRU ROMANIA]

Patriile sunt ucise mai întâi în inimi.
România apără-ţi sufletul!

[TINERI PENTRU ROMANIA]

Pentru înfăptuirea României Mari au luptat şi au murit 1.800.000 de oameni.
Să nu ne batem joc de sacrificiul lor.
România: DA!
Regionalizare şi descentralizare: NU!

[Florinvs]

Aceasta regionalizare poate fi buna, cu conditia sa nu fie facuta pripit si in graba!
Daca prin lege se stabileste cu exactitate care atributii trebuie sa ramana guvernului central si care atributii trebuie transferate catre autoritatile locale regionalizarea poate fi un lucru bun!
Astfel- dupa parerea mea, e posibil sa gresesc- urmatoarele domenii de activitatea si companii nationale trebuie sa ramana de stat, in subordinea ministerelor respective: armata, politia, justitia, finantele centrale si controlul financiar de stat (garda financiara si curtea de conturi), politica generala si directiile de dezvoltare si planificare in invatamant (inclusiv programa scolara), la fel si in sanatate, apoi companiile care administreaza infrastructura de transport si energetica (CFR-Infrastructura, Marfa si Calatori, CNADNR, porturile si canalele navigabile, principalele aerporturi si TAROM, Hidroelectrica, Nuclerelectrica, Transelectrica, Romgaz, Transgaz, Posta, Radioreleele, Radioul si Televiziunea publica).
In subordinea autoritatilor locale trebuie sa fie: bugetele locale, politia locala, drumurile judetene, comunale si locale, transportul in comun urban, sistemele de apa, canalizare si termoficare, parcurile, spatiile verzi si amenajarile pentru agrement. Numarul de spitale si scoli, distributia acestora in teritoriu si alte aspecte organizatorice (numarul de paturi, etc) se vor stabili de comun acord intre autoritatile locale si ministerele respective, tinand cont de situatia concreta existenta in teritoriu.
Tot autoritatile locale trebuie sa decida in privinta facilitatilor fiscale ce pot fi acordate unor eventuali investitori, si pentru a nu mai exista implicarea si distribuirea banilor europeni pe criterii politice, fiecare primarie ar trebui sa aiba libertatea de a intocmi si sustine proiecte de infrastructura cu bani europeni , discutand direct cu autoritatile competente din UE.
Trebuie gasit un echilibru intre banii din incasarile si taxele locale care raman la bugetele locale si cei care merg la bugetul central.

In privinta organizarii-administrativ teritoriale, trebuie avute in vedere cateva aspecte:

-redus numarul de comune, pentru eliminarea acelor situatii ridicole cand o comuna este formata din 2-3 sate! Pentru ca o comuna sa fie puternica si sa se poata cat de cat autosustine ar trebui sa aiba macar 6.000- 8.000 locuitori!

-daca in loc de 42 de judete avem numai 8 regiuni, in mod normal s-ar reduce si numarul de functionari (consilieri judeteni, directii judetene, etc)! Insa, pentru a nu pune oamenii pe drumuri, trebuie avut in vedere si transferarea catre primarii a tot ceea ce tine de eliberari autorizatii, avize, documente, etc!

-SUB NICI O FORMA nu trebuie admis separatismul pe criterii etnice, sau incitarea la ura interetnica si manifestarile rasiste sau sovine! Cei care fac asa ceva sa fie pedepsiti conform codului penal! In mod normal, cand se va constitui o regiune, aceasta trebuie sa fie constituita pe criterii economice, sociale si de dezvoltare, si in nici un caz pe criterii etnice sau de ambitii locale!

Compozitia viitoarelor 9 regiuni - tinand cont de particularitatile istorice si economice ar fi cam asa:
-"Moldova"", cu resedinta la Iasi (Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Vaslui, Bacau)
-""Dunarea de Jos"" (Galati, Braila, Buzau, Vrancea)
-""Dobrogea"" (Constanta, Tulcea, eventual si Ialomita si Calarasi)
-""Muntenia"" (Ilfov, Prahova, Giurgiu, Dambovita, eventual Arges si Teleorman)
-""Oltenia"" (Dolj, Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt)
-""Banat"" (Timis, Arad, Hunedoara, Carasseverin)
-""Nord-Vest"" (Cluj, Bihor, Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Alba)
-"Centru"" (Brasov, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna)
-Bucuresti separat

Repet, daca se stabileste clar care sunt atributiile guvernului central si cele ale autoritatilor locale, regionalizare nu afecteaza caracterul national-unitar al statului roman!
Aici se poate vedea si experienta statelor national-unitare din Europa in aceasta privinta (Franta, Polonia, Italia, Irlanda, Norvegia, etc)

[TINERI PENTRU ROMANIA]

În prealabil postat de Florinvs

daca in loc de 42 de judete avem numai 8 regiuni, in mod normal s-ar reduce si numarul de functionari (consilieri judeteni, directii judetene, etc).

S-ar realiza mai multe economii dacă s-ar desfiinţa complet consiliile judeţene.
Sunt inutile şi constituie o ameninţare pentru unitatea Statului.
Sunt de ajuns parlamentul şi consiliile locale din fiecare localitate.

În prealabil postat de Florinvs

[...] autoritatile locale [...] ar trebui sa aiba libertatea de a discuta direct cu autoritatile competente din UE.

Un teritoriu căruia i se permite să-şi facă propria politică externă se va rupe mai devreme sau mai târziu de Statul din care face parte.

În prealabil postat de Florinvs

Compozitia viitoarelor 9 regiuni - tinand cont de particularitatile istorice si economice ar fi cam asa:
-"Moldova"", cu resedinta la Iasi (Suceava, Botosani, Iasi, Neamt, Vaslui, Bacau)
-""Dunarea de Jos"" (Galati, Braila, Buzau, Vrancea)
-""Dobrogea"" (Constanta, Tulcea, eventual si Ialomita si Calarasi)
-""Muntenia"" (Ilfov, Prahova, Giurgiu, Dambovita, eventual Arges si Teleorman)
-""Oltenia"" (Dolj, Mehedinti, Gorj, Valcea, Olt)
-""Banat"" (Timis, Arad, Hunedoara, Carasseverin)
-""Nord-Vest"" (Cluj, Bihor, Satu-Mare, Maramures, Bistrita-Nasaud, Alba)
-"Centru"" (Brasov, Sibiu, Mures, Harghita, Covasna)
-Bucuresti separat

Reconstituirea ţinuturilor româneşti din perioada feudală sub numele de regiuni şi încurajarea specificului local ne va izola şi înstrăina pe unii de alţii.
Vom înceta să mai fim români şi vom redeveni moldoveni, munteni, dobrogeni, olteni, bănăţeni, ardeleni.
De ce să ridicăm garduri când putem construi punţi?
De ce să punem în pericol Statul Naţional Român Unitar realizat atât de greu şi cu atâtea sacrificii?

România: DA!
Regionalizare şi descentralizare: NU!.

[Florinvs]

În prealabil postat de TINERI PENTRU ROMANIA

S-ar realiza mai multe economii dacă s-ar desfiinţa complet consiliile judeţene.
Sunt inutile şi constituie o ameninţare pentru unitatea Statului.
Sunt de ajuns parlamentul şi consiliile locale din fiecare localitate.



Un teritoriu căruia i se permite să-şi facă propria politică externă se va rupe mai devreme sau mai târziu de Statul din care face parte.



Reconstituirea ţinuturilor româneşti din perioada feudală sub numele de regiuni şi încurajarea specificului local ne va izola şi înstrăina pe unii de alţii.
Vom înceta să mai fim români şi vom redeveni moldoveni, munteni, dobrogeni, olteni, bănăţeni, ardeleni.
De ce să ridicăm garduri când putem construi punţi?
De ce să punem în pericol Statul Naţional Român Unitar realizat atât de greu şi cu atâtea sacrificii?

România: DA!
Regionalizare şi descentralizare: NU!.

Eu ma refeream la chestiuni strict tehnice! De exemplul daca o primarie intocmeste un proiect de reabilitare a sistemului de apa-canal sau a a unei retele de troleibuze sau tramvaie, si acest proiect trebuie sa treaca pe la Ministerul Dezvoltarii, se poate intampla de multe ori, daca primarul nu face parte din partidul aflat la guvernare, ca acel proiect sa fie blocat! Ca sa eliminam aceste aberatii, ziceam ca ar fi util ca respectiva primarie sa-si poata prezenta direct acel proiect tehnic catre autoritatile din UE, pentru accesarea unor fonduri europene!
Atunci cand autoritatile locale incalca legea sau folosesc fraudulos banii din bugetul local sau central, exista autoritati competente- DNA, parchet, politie, garda financiara, etc care sa verifice si sa aplice sanctiunile corespunzatoare!

Acuma ca se cheama judet ori regiune cred ca are mai putina relevanta! Asa cum am enumerat, exista anumite atributiuni specifice- care tin de politica generala economica si diplomatica care trebuie sa ramana la guvern, si alte aspecte, care tin de probleme concrete de pe plan local- care sunt mai bine cunoscute de catre autoritatile locale!
De exemplul in domeniul invatamantului: directia generala de dezvoltare, programa scolara, structura orelor (in scolile de stat predarea trebuie sa se faca doar in limba oficiala a statului- limba romana! De altfel asa se procedeaza si in tari precum Italia, Franta, Germania sau chiar SUA-unde exista minoritati etnice mult mai numeroase ca in Romania) trebuie sa ramana la guvern.
Insa unele aspecte ce tin de situatia concreta din teritoriu- numarul de scoli (in functie de numarul de elevi), distributia lor in teritoriu (mai bine poate sti primarul din comuna cate scoli trebuie sa fie in comuna , si in ce sate trebuie sa fie, decat un functionar din minister) trebuie sa fie la autoritatile locale!

[TINERI PENTRU ROMANIA]

În prealabil postat de Florinvs

Eu ma refeream la chestiuni strict tehnice! De exemplul daca o primarie intocmeste un proiect de reabilitare a sistemului de apa-canal sau a a unei retele de troleibuze sau tramvaie, si acest proiect trebuie sa treaca pe la Ministerul Dezvoltarii, se poate intampla de multe ori, daca primarul nu face parte din partidul aflat la guvernare, ca acel proiect sa fie blocat! Ca sa eliminam aceste aberatii, ziceam ca ar fi util ca respectiva primarie sa-si poata prezenta direct acel proiect tehnic catre autoritatile din UE, pentru accesarea unor fonduri europene!
Atunci cand autoritatile locale incalca legea sau folosesc fraudulos banii din bugetul local sau central, exista autoritati competente- DNA, parchet, politie, garda financiara, etc care sa verifice si sa aplice sanctiunile corespunzatoare!

Acuma ca se cheama judet ori regiune cred ca are mai putina relevanta! Asa cum am enumerat, exista anumite atributiuni specifice- care tin de politica generala economica si diplomatica care trebuie sa ramana la guvern, si alte aspecte, care tin de probleme concrete de pe plan local- care sunt mai bine cunoscute de catre autoritatile locale!
De exemplul in domeniul invatamantului: directia generala de dezvoltare, programa scolara, structura orelor (in scolile de stat predarea trebuie sa se faca doar in limba oficiala a statului- limba romana! De altfel asa se procedeaza si in tari precum Italia, Franta, Germania sau chiar SUA-unde exista minoritati etnice mult mai numeroase ca in Romania) trebuie sa ramana la guvern.
Insa unele aspecte ce tin de situatia concreta din teritoriu- numarul de scoli (in functie de numarul de elevi), distributia lor in teritoriu (mai bine poate sti primarul din comuna cate scoli trebuie sa fie in comuna , si in ce sate trebuie sa fie, decat un functionar din minister) trebuie sa fie la autoritatile locale!

Nu organizarea administrativ-teritorială a Ţării e problema.
Fără onestitate, fără patriotism, fără responsabilitate nu se va schimba nimic în bine.
Asta ar trebui să înţeleagă şi cei care ne conduc.

[Florinvs]

Dumneavoastra aveti dreptate, insa ca sa fie cum ziceti ar trebui sa avem conducatori si politicieni perfecti, care sa se gandeasca numai la binele tarii! Ori asa ceva nu exista in nici o tara din lume (pana si marele Helmunth Koln care a facut reunificarea Germaniei si care probabil nemtii i-ar ridica statuie, tot a fost cercetat intr-un dosar de fiscul german), pentru simplu motiv ca nu exista oameni perfecti!
Trebuie create acele mecanisme legale care sa nu permita acelor conducatori sau politicieni tentati sa "lucreze" in beneficiul lor, sa poata face treaba asta!

Si Lenin cand a pornit la drum in principii enuntate dorea tot o societate fara clase, in care toata lumea sa fie egala si sa nu existe exploadarea omului de catre om! In teorie suna foarte frumos, insa cand a inceput sa fie aplicat practic au urmat - mai ales pe vremea lui Stalin- atrocitati teribile!

[TINERI PENTRU ROMANIA]

O singură regiune
ROMÂNIA

[TINERI PENTRU ROMANIA]

PATRIA

Teritoriul

-I-

O familie nu poate exista fără un cămin.
Un Popor nu poate exista fără o Patrie, fără un teritoriu.

Teritoriul e esenţial.
Trăim din produsele lui şi-i asimilăm intim elementele materiale care intră în compoziţia corpului nostru.
Suntem plămădiţi din Pământul Patriei.

-II-

Teritoriului îi datorăm valorile noastre materiale.
Agricultura şi industria folosesc resursele solului şi subsolului.

Avem puţine lucruri din trecut.
Cea mai mare parte a obiectelor de preţ, a palatelor a dispărut fără urmă.
Cele mai multe cetăţi au ajuns ruine.
Dar Pământul a rămas.
Pământul e cea mai sigură bogăţie.
Pământul trebuie apărat chiar şi cu preţul vieţii.

Fără un teritoriu am rătăci de colo colo pentru a ne asigura existenţa.
Nu am putea realiza nimic.
Nu am putea să ne îmbunătăţim nivelul de trai.
Nomazii nu şi-au depăşit condiţia, nu au evoluat.

-III-

Patria stabileşte între noi o comunitate de gusturi, de credinţă, de obiceiuri şi de activitate practică.
Dar legătura prin care Patria ne uneşte e mai mult decât atât.
Ne iubim Pământul ca pe un prieten credincios, ca pe un relicvariu ce cuprinde toate emoţiile noastre.
Nu e pentru noi un Pământ obişnuit.
Imaginea sa o purtăm în suflet pentru că pe el trăim şi pentru că în el ne sunt îngropaţi morţii.
Pământul e teatrul istoriei noastre, e moşia comună crescută şi apărată de strămoşi care au
udat-o cu sudoare, cu sânge şi cu lacrimi.

Statul

Patria singură nu poate exista.
Are nevoie de Stat.

Statul trebuie să fie puternic.
Statul e instrumentul prin intermediul căruia ne apărăm Patria, viaţa şi identitatea.

Putem fi liberi doar dacă Statul e liber.
Principalul drept al omului e suveranitatea naţională.

Istoria

O altă condiţie a existenţei Patriei e continuitatea în timp, istoria.
Cunoaşterea şi respectarea trecutului sunt deosebit de importante.
Prin cunoaşterea trecutului ne identificăm cu strămoşii şi cu urmaşii.
Trecutul îi dă Patriei o fizionomie proprie, o psihologie colectivă, o stare sufletească, o conştiinţă naţională şi prin aceasta îi asigură unitatea.
Fondul comun de amintiri, de tradiţii, de credinţă face ca Patria să fie solidă.

Patria şi noi

Patria ne influenţează comportamentul.
Ea ne determină să fim altruişti, să punem interesul general mai presus de interesul propriu şi să respectăm legile.
Prin intermediul Patriei învăţăm să trăim împreună.

Patria dă legăturilor de solidaritate o mare forţă.
Locuirea în Patrie ne apropie şi ne face dependenţi unii de alţii.
Astfel distincţia dintre interesul personal şi interesul comun dispare.

Patria contribuie şi la perfecţionarea inteligenţei noastre.
Legătura cu un mediu fix ne determină inteligenţa să se raporteze la realitate, o impiedică să divagheze.
Devenim astfel mai morali, mai ordonaţi, mai cumpătaţi, mai prevăzători, mai puţin sugestionabili de sofisme periculoase.
Bunul simţ şi filozofia practică a ţăranilor noştri sunt o dovadă în acest sens.

Perenitatea Patriei

Patriile nu vor înceta niciodată să existe.
Să concepi contrariul e o aberaţie.
Patriile susţin omenirea şi civilizaţia.

Patria e o parte a omenirii.
Cine nu iubeşte Patria nu iubeşte nici omenirea.
Fără iubirea de Patrie iubirea pentru omenire e suspectă.

Idea de Patrie e factorul dinamizant al lumii.
Nicio altă idee nu realizează o mai mare unitate a inimilor, a inteligenţelor şi a ţelurilor.

Dordea Cosmin