Impotriva razboaielor si uciderilor

[Florinvs]

Intradevar, este bine ca conflictele internationale sa fie rezolvate pe calea dialogului, indiferent de oranduirea sociala si politica a statelor, cu respectarea suveranitatii si independentei fiecarui stat si neamestecul in treburile interne!

Exista razboaie nedrepte, de agresiune (cum a fost razboiul din Irak- 2003, agresiunea NATO asupra Iugoslaviei, invazia sovietica in Afganistan, etc), dar exista si razboaie de aparare, care pot fi considerate drepte! Aici as aminti razboiul de independenta a Romaniei dintre 1877-1878, participarea Romaniei la primul razboi mondial (1916-1918), la cel de-al doilea razboi mondial- pana la atingerea liniei Nistrului, razboiul de eliberare nationala purtat de poporul vietnamez contra agresiunii franceze si americane, razboaiul de aparare a statului Israel contra agresiunii tarilor arabe vecine, luptele de eliberare nationala si pentru obtinerea independentei de stat a popoarelor din Asia si Africa, etc!

Este adevarat ca acele actiuni a unor organizatii teroriste (Hamas, IRA, unele miscari de gherila, etc), care prin atentate teroriste asasineaza oameni nevinovati, sunt indeobste condamnabile!

Pe de alta parte, de-a lungul istoriei, s-au comis si multe asasinate si atentate asupra unor persoane publice, conducatori de state si guverne! Unele din acestea pot fi justificate de lupta de eliberare sociala si nationala a unor popoare (daca se gasea cineva sa il lichideze pe Hitler sau Stalin la timp, probabil al doilea razboi mondial n-ar mai fi avut loc!), insa altele nu au avut nici o justificare (atentatele asupa lui Charles de Gaulle, asasinarea lui J.F.Kenedy, atentatul asupra papei Ioan Paul al doilea, etc)

[TINERI PENTRU ROMANIA]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Ne pierdem ţara? Nu-i nimic [...]. Nu murim pentru o bucată de pământ.

Ne apărăm ţara? Creştinii sunt cetăţeni ai Raiului. Nu aici este ţara nostră.

Ar trebui să ştiţi că afirmaţii ca acelea reproduse mai sus provoacă nelinişte.
Înainte să le faceţi gândiţi-vă că tocmai ele pot genera reacţii imprevizibile.
Niciun român nu poate citi aşa ceva fără o strângere de inimă.
Pentru apărarea Ţării au căzut în cele două războaie mondiale 1.800.000 (un milion opt sute de mii) de oameni.
Ar fi util şi dacă aţi preciza că nu sunteţi preot, ci că doar aspiraţi să deveniţi.
Nu suntem legionari, v-o pot confirma chiar legionarii.

Ţara ne-a dat-o Dumnezeu.
Fără Ţară nu putem rămâne români.
Dacă nu putem rămâne români nu putem rămâne creştini.
Deci fără Ţară nu putem rămâne creştini.
Pentru a fi cetăţeni ai Raiului trebuie să fim mai întâi buni cetăţeni ai României.
Fără lupta înaintaşilor pentru apărarea Ţării acum eram musulmani.
Patria terestră şi Patria cerească sunt etape ale devenirii creştine.

[Florinvs]

Un videoclip frumos despre istoria recenta a Romaniei si razboaiele drepte purtate de poporul roman (1916-1918) si 1941-1945

http://www.youtube.com/watch?feature...&v=B8n9rnCy6gQ

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de Alin.D.Zaharia

Nu trebuie să mă crezi, ia o biblie în mână, citește și socotește. Acel număr de 2milione a fost generos din partea mea având în vedere că a ucis toată populația globului când a trimis potopul în caz că ai uitat.
Deci când dumnezeu a trimis 2 urși care au omorât 42 de copii pentru că au râs de chelia unui profet făcea bine? (Regi IV, 2:23-24) Nu știu de ce, dar de multe ori am impresia că majoritatea creștinilor nu au deschis biblia niciodată.

Doamne ajută.
O să-ţi răspund, deşi simt că nu te va ajuta prea mult, dar iată datoria de semănător mi-o fac, mai departe, pământul sufletului tău, îţi aparţine.
Tot în Sfânta Scriptură, spune că Dumnezeu a trimis un înger întro noapte, care a ucis 15.000 de oameni întro tabără mare ce urma să atace fosul popor ales, Israel.
În altă parte spune că poporul înconjurând cetatea Ierihonului, Dumnezeu a dărâmat zidurile ei, şi a fost cucerită. Sigur că au murit oameni înăuntru.
Idea nu e asta. Ci că Dumnezeu şi când distruge, construieşte. Când noi, în mintea noastră limitată, credem că Dumnezeu a făcut un rău, ei bine, nu e aşa. În primul rând, El ia ce este al Său, ceea ce dintotdeauna a fost al Său. Soţia ta, de exemplu, copiii unui om, sau alt exemplu, nu sunt ai noştrii, sunt ai Lui. Când vrea să îi cheme la El, o va face şi noi nu avem nimic de spus. Aşa e normal. Aşa trebuie să fie. El nu este rău. Absenţa binelui este răul. Răul nu este o stare de fapt, precum binele. Ci lipsa binelui este răul. La fel cum nu există frig. Absenţa căldurii înseamnă frigul. Şi la fel cum nu există întuneric, absenţa luminii înseamnă întunericul. Asta a spuso Albert Einstein. Care era gnostic. Existenţa lui e incontestabilă. Şi ştiinţa Îl numeşte pe Dumnezeu, Inteligent Design. E şi un documentar minunat, cu mărturiile a zeci de oameni de ştiinţă şi cercetători, care afirmă şi susţin existenţa lui Dumnezeu.
Iar faptul că El acţionează într-un fel sau altul, care pentru noi, din prea multă puritate, ne sminteşte şi Îl judecăm şi spunem chiar că suntem mai morali ca El, este problema noastră. Dacă nu înţelegem, este pentru că nu vrem să-L cunoaştem. El este Iubire. Şi din iubire, face ce este drept. Mereu. Pe unii oameni Dumnezeu îi ascultă mai mult, precum Ilie Tesviteanul de exemplu, care rugându-se, a tunat din cer şi a fulgerat pe un soldat trimis să-l aducă în faţa regelui. Dar cine altul se mai asemăna cu Ilie? Adică cine îşi mai lepădase chiar şi însăşi viaţa sa, pentru slujirea lui Dumnezeu? Şi totuşi spune Domnul, că alţi 7000 mai erau ca el, pe întreg pământul, pe care doar El îi ştia. După cât de mult Îl asculţi tu pe El, aşa te va asculta şi El pe tine. Iar EL nu face nimic greşit. Cheamă la El, pe oameni, pe copiii, bebelaşi, sau pe cei bătrâni, când doreşte şi pentru orice motiv crede El de cuviinţă. Şi face bine. Este Însuşi binele. La fel cum dacă o iederă urcă sus pe casa ta, aducându-ţi întuneric şi insecte în casă, iar tu o tai, la fel şi Dumnezeu ştie de ce ia viaţa unui om. Simplu şi minunat, aşa-i? Ce bine ţi-ar fi de-ai înţelege.
Bucurii.

[Daniel_Ortodox]

În prealabil postat de TINERI PENTRU ROMANIA

Ar trebui să ştiţi că afirmaţii ca acelea reproduse mai sus provoacă nelinişte.
Înainte să le faceţi gândiţi-vă că tocmai ele pot genera reacţii imprevizibile.
Niciun român nu poate citi aşa ceva fără o strângere de inimă.
Pentru apărarea Ţării au căzut în cele două războaie mondiale 1.800.000 (un milion opt sute de mii) de oameni.
Ar fi util şi dacă aţi preciza că nu sunteţi preot, ci că doar aspiraţi să deveniţi.
Nu suntem legionari, v-o pot confirma chiar legionarii.
Ţara ne-a dat-o Dumnezeu.
Fără Ţară nu putem rămâne români.
Dacă nu putem rămâne români nu putem rămâne creştini.
Deci fără Ţară nu putem rămâne creştini.
Pentru a fi cetăţeni ai Raiului trebuie să fim mai întâi buni cetăţeni ai României.
Fără lupta înaintaşilor pentru apărarea Ţării acum eram musulmani.
Patria terestră şi Patria cerească sunt etape ale devenirii creştine.

Doamne ajută.

Întocmai pentru unii oameni ca tine, am scris cele din acest post. E foarte bine că provoacă nelinişte. Aşa şi trebuie, asta şi urmăresc. Să trezesc conştiinţa creştină din inimile oamenilor, ce doresc să urmeze lui Hristos. Să înţeleagă că este păcat să omori un alt om, pentru nici un motiv în întreaga lume.

Nu îmi pasă de reacţiile imprevizibile, ci îmi pasă doar să nu-mi pierd sufletul şi să nu-L pierd pe dulcele Hristos, care ne-a spus să ne iubim duşmanii, nu să-i ucidem, să aruncăm cu pâine în cine aruncă cu pietre, să întoarcem şi celălalt obraz, să binecuvântăm pe cei ce ne blestemă. Faci aşa, eşti urmaş al lui Hristos, dacă nu faci aşa, nici nu te numi creştin, căci îţi este spre osândă.

Foarte bine dacă au strângeri de inimă. Strângeri de suflet nu au? Când se învaţă reciproc a încălca cuvântul lui Dumnezeu şi a merge şi a apăra o bucată de pământ? Şi a ucide un alt om? Atunci să aibă adevăratele strângeri de inimă, nu acum, nu aici.

Au murit sute de mii de oameni. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească după mare mila Sa. Au murit ca nişte fără de minte, ce-au fost. Oare martirii primelor veacuri creştine aşa au făcut? S-au ridicat împotriva ostaşilor care îi ducea la arenele din coloseum ca să fie daţi hrană leilor de acolo? Nicidecum. Aceia sunt vrednicii urmaşi ai lui Hristos. Aceia sunt sfinţii şi martirii. Aceia sunt adevăraţii eroi. Nu eroii care mor la războaiele, în care oricum nu au ce să caute., dacă se numesc creştini. Biserica se roagă să-i ierte Dumnezeu, şi foarte bine face, ca pentru orice om vrednic de rugăciune, se roagă Biserica lui Hristos. Dar aceia nu au fost eroi, au fost oameni manipulaţi de alţi diabolici, care nu au avut nimic bun cu Biserica lui Hristos.

Da, iubitul Domnului, nu sunt preot, îmi doresc să devin, cu mila Domnului. Scrie şi la profilul meu public.
Nu îmi este spre dobândirea Împărăţiei Cerurilor, să ştiu dacă eşti sau nu legionar. Legionarii blestematului corneliu zelea codreanu, care au ucis mii de oameni, au fost mai rău decât păgânii, prin faptul că sau numit creştini dar au ridicat arma împotriva altor oameni.
Spune Scriptura: "Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh." Efeseni 6, 12

Greşit. Ţara nu o dă Dumnezeu nimănui. El nu ţine cont că suntem germani, români, ruşi, mexicani sau aborigeni. Nu există niciunde în Sfânta Scriptură asemenea minciună, iubitul Domnului. Ţara şi-o face fiecare prin arme, ură şi ucideri a oamenilor de cître oameni. Ceea ce creştineşte, este împotriva lui Dumnezeu, nicidecum El să dea aşa ceva.

Greşit din nou. Fără Tată, nu putem rămâne creştini. El nu caută la faţa omului, zice Scriptura. Că suntem români sau zimbabweni. nu mai gândi aşa, iubitule, că e greşit. Tatăl nostru care este în Ceruri, ne-a gătit nouă Împărăţia Sa, unde ne-a pregătit şi nouă un loc, zice, iar noi dacă vrem, vom lua acel loc sau nu. Nu ne bagă cu forţa în Rai sau în Iad. Niciodată.

Greşit din nou, iubitul Domnului. Creştini putem să fim oriunde, în orice loc al acestui mic punct din univers, numit pământ. Mi-aş dori să înţelegi şi să vezi Adevărul, prin ochii unui creştin.

Greşit iarăşi, scumpule frate. Pentru a fi cetăţeni ai Raiului, trebuie să urmăm învăţăturile Sfintei Scripturi, care ne spune foarte minunat şi limpede, să nu ucizi. Una din învăţăturile chiar şi a celor 10 porunci.

Fără lupta înaintaşilor ţării acum eram musulmani? E ca şi cum ar fi spus creştinii primelor veacuri creştine, martirii coloseumului, că fără să luptăm împotriva cezarului, nu mai putem fi creştini, căci iată ne ucid în arenele leilor. Greşit din nou. Înaintaşii noştrii au făcut exact la fel ca asupritorii lor. Au asuprit, în loc să plece capul sabiei, şi leilor şi oricui. O asemenea iubire, nu poate fi biruită. Desăvârşită. Şi Imperiul Roman a devenit creştin, după 313 ani de prigoană a creştinilor. Amin şi lui Dumnezeu slavă.

Patria terestră, niciodată nu va fi o etapă de a deveni creştin. E greşit ce spui, iubitul meu. Ci etapele de a deveni creştin, se găsesc doar în Sfânta Scriptură. Iubirea. Şi neuciderea nimănui.

Mult de spus, dar oare asculţi tu cu adevărat?

Bucurii.

[TINERI PENTRU ROMANIA]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

Doamne ajută.

Întocmai pentru unii oameni ca tine, am scris cele din acest post. E foarte bine că provoacă nelinişte. Aşa şi trebuie, asta şi urmăresc. Să trezesc conştiinţa creştină din inimile oamenilor, ce doresc să urmeze lui Hristos. Să înţeleagă că este păcat să omori un alt om, pentru nici un motiv în întreaga lume.

Nu îmi pasă de reacţiile imprevizibile, ci îmi pasă doar să nu-mi pierd sufletul şi să nu-L pierd pe dulcele Hristos, care ne-a spus să ne iubim duşmanii, nu să-i ucidem, să aruncăm cu pâine în cine aruncă cu pietre, să întoarcem şi celălalt obraz, să binecuvântăm pe cei ce ne blestemă. Faci aşa, eşti urmaş al lui Hristos, dacă nu faci aşa, nici nu te numi creştin, căci îţi este spre osândă.

Foarte bine dacă au strângeri de inimă. Strângeri de suflet nu au? Când se învaţă reciproc a încălca cuvântul lui Dumnezeu şi a merge şi a apăra o bucată de pământ? Şi a ucide un alt om? Atunci să aibă adevăratele strângeri de inimă, nu acum, nu aici.

Au murit sute de mii de oameni. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească după mare mila Sa. Au murit ca nişte fără de minte, ce-au fost. Oare martirii primelor veacuri creştine aşa au făcut? S-au ridicat împotriva ostaşilor care îi ducea la arenele din coloseum ca să fie daţi hrană leilor de acolo? Nicidecum. Aceia sunt vrednicii urmaşi ai lui Hristos. Aceia sunt sfinţii şi martirii. Aceia sunt adevăraţii eroi. Nu eroii care mor la războaiele, în care oricum nu au ce să caute., dacă se numesc creştini. Biserica se roagă să-i ierte Dumnezeu, şi foarte bine face, ca pentru orice om vrednic de rugăciune, se roagă Biserica lui Hristos. Dar aceia nu au fost eroi, au fost oameni manipulaţi de alţi diabolici, care nu au avut nimic bun cu Biserica lui Hristos.

Da, iubitul Domnului, nu sunt preot, îmi doresc să devin, cu mila Domnului. Scrie şi la profilul meu public.
Nu îmi este spre dobândirea Împărăţiei Cerurilor, să ştiu dacă eşti sau nu legionar. Legionarii blestematului corneliu zelea codreanu, care au ucis mii de oameni, au fost mai rău decât păgânii, prin faptul că sau numit creştini dar au ridicat arma împotriva altor oameni.
Spune Scriptura: "Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh." Efeseni 6, 12

Greşit. Ţara nu o dă Dumnezeu nimănui. El nu ţine cont că suntem germani, români, ruşi, mexicani sau aborigeni. Nu există niciunde în Sfânta Scriptură asemenea minciună, iubitul Domnului. Ţara şi-o face fiecare prin arme, ură şi ucideri a oamenilor de cître oameni. Ceea ce creştineşte, este împotriva lui Dumnezeu, nicidecum El să dea aşa ceva.

Greşit din nou. Fără Tată, nu putem rămâne creştini. El nu caută la faţa omului, zice Scriptura. Că suntem români sau zimbabweni. nu mai gândi aşa, iubitule, că e greşit. Tatăl nostru care este în Ceruri, ne-a gătit nouă Împărăţia Sa, unde ne-a pregătit şi nouă un loc, zice, iar noi dacă vrem, vom lua acel loc sau nu. Nu ne bagă cu forţa în Rai sau în Iad. Niciodată.

Greşit din nou, iubitul Domnului. Creştini putem să fim oriunde, în orice loc al acestui mic punct din univers, numit pământ. Mi-aş dori să înţelegi şi să vezi Adevărul, prin ochii unui creştin.

Greşit iarăşi, scumpule frate. Pentru a fi cetăţeni ai Raiului, trebuie să urmăm învăţăturile Sfintei Scripturi, care ne spune foarte minunat şi limpede, să nu ucizi. Una din învăţăturile chiar şi a celor 10 porunci.

Fără lupta înaintaşilor ţării acum eram musulmani? E ca şi cum ar fi spus creştinii primelor veacuri creştine, martirii coloseumului, că fără să luptăm împotriva cezarului, nu mai putem fi creştini, căci iată ne ucid în arenele leilor. Greşit din nou. Înaintaşii noştrii au făcut exact la fel ca asupritorii lor. Au asuprit, în loc să plece capul sabiei, şi leilor şi oricui. O asemenea iubire, nu poate fi biruită. Desăvârşită. Şi Imperiul Roman a devenit creştin, după 313 ani de prigoană a creştinilor. Amin şi lui Dumnezeu slavă.

Patria terestră, niciodată nu va fi o etapă de a deveni creştin. E greşit ce spui, iubitul meu. Ci etapele de a deveni creştin, se găsesc doar în Sfânta Scriptură. Iubirea. Şi neuciderea nimănui.

Mult de spus, dar oare asculţi tu cu adevărat?

Bucurii.

Predicile Dv. miros a îmbrobodeală.
Nu sunteţi singurul care procedează aşa.
Ceva asemănător cu textele pe care le postaţi am citit şi pe alte saituri.
„Iubiţii” noştri conducători, sau alţii prin intermediul lor, pregătesc probabil terenul pentru aplicarea unor măsuri antinaţionale.
D-l Crin Antonescu spunea recent că noua constituţie nu se va baza pe principiul suveranităţii naţionale.

Vorbiţi mereu de război, de ucideri.
Care război, care ucideri?

Patria e o moştenire pe care am primit-o şi pe care trebuie s-o transmitem mai departe. O datorăm înaintaşilor, copiilor noştri şi urmaşilor noştri.
Această moştenire nu ne e permis s-o risipim, nu ne e permis s-o trădăm, nu ne e permis s-o părăsim.
Nu putem transmite copiilor noştri o Patrie micşorată, o Patrie robită. Trebuie să evităm ca ei să ajungă sclavi, slugi, apatrizi.
Patria nu e doar un pumn de ţărână, ci pământ stropit cu sânge, cu sudoare şi sfinţit prin muncă.
Patria sunt eu, sunteţi Dv., sunt familiile noastre, sunt toţi cei uniţi cu noi prin legături de sânge, de credinţă, de cultură, de limbă.
În Patrie, prin ea şi prin strămoşii noştri, primim hrana necesară pentru suflet: cultura, limba, credinţa noastră creştin ortodoxă, tradiţiile Neamului nostru. E ceva ce nu ni se poate smulge din inimi.
Perntru creştin Patria face parte din misiunea pe care Dumnezeu i-a dat-o, e vocaţia sa.
Dumnezeu ne-a dat Patria cu un scop. Nu e întâmplător că ne-am născut aici şi acum.
Cel care-L iubeşte cu adevărat pe Dumnezeu trebuie să iubească tot ce e de la Dumnezeu.

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Le luăm pe rând, din nou, cu iubire.

Nu fac decât să mărturisesc şi apăr Adevărul. Nu cu sabia: "Atunci Iisus i-a zis: Întoarce sabia ta la locul ei, că toţi cei ce scot sabia, de sabie vor pieri." Matei 26, 52. Ci cu cuvântul, cea mai puternică armă. Nu avem nevoie de altă armă.

Cuvântul nu miroase. Ce spun eu nu miroase. Spune că eşti împotrivă a ce spun eu. Îmi dau seama din cuvântul "îmbobodeală". Apoi dacă spui asta, spune-mi cu ce greşesc, unde greşesc, ca să ne lămurim.

Dacă nu sunt singurul care procedează aşa, atunci mă bucur mult. Sunt mulţi oameni, care nu vor să ridice arme materiale împotriva altor oameni, ci să-şi iubească şi duşmanii, cum ne învaţă Mântuitorul, care vor cu adevărat să urmeze lui Hristos. Slavă lui Dumnezeu pentru toate. Mă bucur mult mult, dacă şi pe alte saituri, mai sunt oameni care iubesc vrăjmaşii. Slavă lui Dumnezeu pentru ei.

Dacă pui "iubiţii" în ghilimele, iubiţii noştrii conducători, înseamnă că spui în zeflemea. Şi e direct împotriva învăţăturii lui Hristos, care spune să ne iubim şi duşmanii. Dar ei, conducătorii nu ne sunt vrăjmaşi, decât atunci când nu ne vor mai lăsa să fim creştini. Atunci ne devin vrăjmaşi. Deci să-i iubim pe ei şi pe toţi cei care vin şi ne ucid, vor să ne ia totul. Pe aceia să-i iubim, să ne rugăm pentru ei, că zice, că nu ştiu ce fac. Vrăjmaşii lucrează prin ei. Cum au iubit martirii primelor secole creştine. Trebuie să-i iubim, că nu ştiu ce fac. Nu înţeleg şi nu acceptă creştinismul, de aceea au nevoie de iubirea creştină.

Pregătesc sau nu pregătesc terenul, nouă, creştinilor, nu trebuie să ne pese. Măsurile antinaţionale ce le pregătesc ei, nu ne ajută cu nimic la dobândirea Împărăţiei Cerurilor. Cu nimic. Implicarea în politică a unui creştin, nu îl ajută la dobândirea mântuirii, ci îl osândesc, îl ajută să o piardă, mântuirea. Repet, nu aici este naţiunea noastră, ca să ne pese, ce-i aici.
Naţiunea noastră este în Împărăţia Cerurilor. Ce este acolo trebuie să ne pese. Aceea să o urmărim, să o vânăm. Lumea de aici, va trece, dar Cuvintele Mele nu vor trece, spune Mântuitorul. Noi creştinii aşteptăm un cer nou şi un pământ nou. Aici, nimic. Să nu ne pese de nimic, de aici. Absolut nimic. Neutrii. Iubire. Nici o măsură pentru o naţiune terestră sau împotriva la o naţiune terestră. Trecător. Deşertăciuni. Nimic.

Nu trebuie să ne pese de Crin Antonescu, de Băsescu, de Iliescu, de nimeni. Decât de Hristos Iisus Mântuitorul lumii. Amin. De El. Numai de El, ce spune El şi nimeni altcineva.
Nu trebuie să ne pese decât de principiile creştine. Singura suveranitate care trebuie să o căutăm este cea a lui Hristos. Nu, nicidecum o suveranitate, a vreo-unui petec de pământ, îngrădit de o graniţă imaginară, ce se poate schimba oricând, numită naţiune.

Da, vorbesc despre războaie, ucideri. Care? Acelea în care, oh, vai nouă, unii creştini pot merge şi să participe la ele, cu absolut orice motiv. Cu absolut orice motiv, oricare ar fi el. Ca să-i trezesc, să-i opresc. Să-i avertizez, că-şi vor pierde mântuirea dacă o vor face, să nu meargă în nici un război al nimănui, sub nici un motiv, nici unul. Vai nouă, că urmăm nebunilor acestei lumi.

Nu am moştenit nici o patrie. Nu am ales să ne naştem în România, ne puteam naşte în Rusia sau Mexic, sau Uganda. Nu am moştenit nimic. Existăm prin Iubirea lui Dumnezeu. Avem respiraţie în pieptul nostru, prin mila, iubirea lui Dumnezeu, oriunde am fi, în orice ţară. Singurul lucru ce l-am moştenit este datoria de a cerceta şi a căuta pe Dumnezeu, să fim după placul lui. Să-L găsim, să-L urmăm. Să fim bineplăcuţi Lui. Asta am moştenit. Pentru datoria şi obligaţia asta o să dăm socoteală în faţa lui Hristos. Cât de mult L-am iubit pe El şi pe oameni. Nu să-i ucidem. Nu cât de români am fost. Greşit! Ci cât am iubit de mult. Înţelege! Nu trebuie să transmitem nimic mai departe, decât numai să învăţăm şi pe alţii să fie cât mai bine plăcuţi lui Dumnezeu cu putinţă. Să iubească cât mai mult pe Dumnezeu şi pe oameni. Asta şi doar asta. Aici să construim o societate. A Iubirii. A smereniei. A blândeţii, luminii, înţelepciunii, al nădejdii, al voinţei, al virtuţiilor, al răbdării, al ascultării, al mulţumirii. Toate acestea le găsim din belşug la Hristos. El este Izvorul lor. Asta am învăţat de la sfinţii de dinaintea noastră. Asta trebuie să lăsăm pentru copiii noştrii şi să-i învăţăm să înveţe şi pe cei ce vor după noi şi după ei. Amin.

Aceasta este singura moştenire care suntem învăţaţi să nu o risipim, să nu o trădăm şi să nu o părăsim. Dar suntem liberi să facem ce vrem. Nu suntem obligaţi cu nimic, de nimeni. Putem merge oriunde, putem face orice, oricând. Vom da socoteală însă pentru ce gândim, ce spunem şi ce facem. La fel cum nici Adam şi Eva nu le-a fost interzis să nu muşte din fructul pomului oprit. Le-a spus ca o poruncă, dar nu i-a obligat.
Ceea ce spui tu acolo, frate, este că nu ne este permis. Suntem obligaţi să rămânem în românia? Spune în Sfânta Scriptură: "Fugi de cel ce caută sufletul tău". Nu te ridica împotriva lui Hristos. Frate, te rog din nou, nu te ridica împotriva lui Hristos! Că se va şterge numele tău din Cartea Vieţii.

Ceea ce transmitem copiilor noştrii este drumul către o patrie care nu va micşorată niciodată, care nu va fi robită de nimeni niciodată, ce nu a fost şi nu va fi vreodată biruită de nimeni, niciodată: Împărăţia Cerurilor. Amin.

Da, acea patrie nu e un pumn de ţărână, este promisiunea lui Hristos, Dumnezeu, este Canaanul pe care Moise îl căuta pe pământ, în loc să-l caute în Ceruri. Dar pentru că era flămând după Dumnezeu, a plăcut Domnului simplitatea Lui. Acea patrie este Viaţa, este Nemurirea, Veşnicia, este universul înţeles şi neînţeles, văzut şi nevăzut.
Dacă e stropit cu sânge, singurul sânge ce îl ascultă Dumnezeu când strigă la El, este sângele martirilor, vezi în Apocalipsă la martiri şi în Facere, la Cain şi Abel. A celor ucişi, nu a celor ce au ucis! O, înţelepciunea este lângă tine frate, în Sfânta Scriptură, oare o accepţi tu pe ea? O vezi tu pe ea? Sau te faci nebun şi urmezi diavolilor?

Sclavi? Nu suntem decât sclavi ai păcatelor şi patimilor. Nici un om, niciodată, niciunde, nu va putea să facă sclav un creştin, un următor al lui Hristos. Amin. Poate face sclav trupul, care nu contează mai mult decât sufletul. Trupul azi e, mâine, numai e. Dar sufletul, acela, de vom urma lui Hristos, nu vom fi sclavii şi slugile nimănui, ai nici unui om, decât al păcatului. Iar apatrizi suntem dacă vom merge în iadul cel gătit diavolului, în întunericul cel mai dinafară, care este lipsa luminii, anume, lipsa lui Hristos, pe care noi am dorito şi aleso prin viaţa noastră de aici, lipsită de Hristos. La viermele neadormit, care este conştiinţa noastră, care ne va mustra veşnic cu suferinţă sufletească, cum că am putut să credem şi să urmăm lui Hristos, dar nu am vrut. Fereşte-te suflete să fi apatrid al Împărăţiei Cerurilor !

Da, în Împărăţia Cerurilor pot fi eu, şi orice om cu familia lui, dacă ne vom sili să o dobândim, şi nicidecum să fim membrii ai unei patrii de pe pământ, ce o numesc nişte oameni şi sunt gata, împotrivindu-se lui Hristos, să ucidă alţi oameni, ca să apere ce ei numesc patria lor, dar nu este. Este a lui Dumnezeu. Când El vrea, poate să schimbe orice graniţă. Şi când El va vrea şi noi merităm, prin milostenie şi iubirea ce o arătăm altora, poate îmbuna inimile oricărui om, să devină creştin, oricât de mult ne-ar prigoni, cum a devenit creştin un întreg imperiu, imperiul roman, care a prigonit creştinii timp de 313 ani, până la Sfântul Constantin cel Mare. Slavă lui Dumnezeu pentru toate, pentru înţelepciunea dată nouă.

Legăturile de sânge nu contează, toţi suntem fraţi şi surori în Hristos, fie că vrem sau nu, fie că acceptăm sau nu, fie că suntem creştini, sau atei sau budişti, Hristos a murit pentru toţi. E frate creştin în Hristos, sau frate apostat de Hristos, sau frate necredincios în Hristos. Nu contează ce limbă avem şi vorbim, nu contează ce cultură avem, atâta vreme cât urmăm lui Hristos, suntem liberi, avem libertatea prin excelenţă, prin El. Urmăm Lui şi avem Viaţa, Adevărul şi Calea, spre orice. Spre tot lucrul bun.

Hrana? Hrana ne-o dă Hristos. Nu patria. Nu sufletul, nu cultura, nu limba, nimic decât Hristos şi credinţa în El! Amin. Nicidecum, niciodată prin patrie şi prin strămoşii noştrii decât dacă au fost sfinţi. Atunci, ei au urmat lui Hristos, şi nu au învăţat să apere nici o patrie de pe pământ, prin uciderea vreunui om, dacă e nevoie, ca să apere o patrie. Nu e nevoie, sub nici o formă, nu va fi vreodată nevoie să fie ucis un om. Înţelege asta, suflete ! Înţelege ! Acceptă. Smereşte-te. Nu te aprinde cu ochii roşii ai diavolilor mâniei.

Credinţa noastră creştin ortodoxă nu are absolut nimic de-a face cu apărarea unei patrii de pe pământ. Unde spune Hristos să apărăm vreo patrie de pe pământ? Să ne apărăm patria? Nu înnebuni. Deschide ochii inimii şi minţii tale. Neamul nostru să fie cel creştinesc şi nimic altceva.
Dumnezeu nu dă nimănui nici o misiune ce ţine de vreo patrie de pe pământ. Să apere şi să ucidă alţi oameni pentru patrie. E doar necredinţă şi luptă împotriva lui Hristos Dumnezeu să spui şi să doreşti aşa ceva. Nu este şi nu va fi niciodată aşa ceva o misiune de la Dumnezeu. Doamne fereşte. Şi nicidecum vocaţie. Niciodată. E nebunie să credem aşa ceva.
Dumnezeu nu ne-a dat nici o altă patrie, decât Împărăţia Cerurilor, care trebuie să o avem înăuntrul nostru încă de aici, de pe pământ.

Şi iată şi singurul lucru minunat şi adevărat care l-ai spus: cel ce iubeşte pe Dumnezeu trebuie să iubească şi tot ce este d la Dumnezeu. şi ce îngăduie Dumnezeu, aş mai spune. Anume dacă El îngăduie o prigoană, de la nişte asupritori, nu trebuie să ne ridicăm împotriva lor cu nici o armă, decât cu cuvântul, plini de Iubire. Amin.

Bucurii.

[TINERI PENTRU ROMANIA]

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

[...] nu aici este naţiunea noastră, ca să ne pese, ce-i aici.

Credinţa noastră creştin ortodoxă nu are absolut nimic de-a face cu apărarea unei patrii de pe pământ.

Să ne apărăm patria? Nu înnebuni.

Nu am moştenit nici o patrie. [...] Nu trebuie să transmitem nimic mai departe [...]

Suntem obligaţi să rămânem în românia?

Nu sunteţi preot.
Un preot nu se foloseşte de credinţa în Dumnezeu a celor pe care-i păstoreşte pentru a-i risipi. Procedând astfel i-ar îndepărta de Dumnezeu şi de Sfânta Biserica.

În prealabil postat de Daniel_Ortodox

[...] nu te ridica împotriva lui Hristos! Că se va şterge numele tău din Cartea Vieţii.
[...] cuvântul, cea mai puternică armă. Nu avem nevoie de altă armă.

Nu împotriva lui Hristos ne-am ridicat ci împotriva celor care ne vor răul.
Cuvântul e singura armă pe care o folosim.
Nu îndemnăm la ură, nu îndemnăm la violenţă, nu ameninţăm pe nimeni.
Dovadă e tot ce-am postat.
De-o fi să murim facă-se voia Domnului.


Patria sunt munţii, dealurile, câmpiile, mormintele strămoşilor şi moştenirea pe care ei ne-au lăsat-o.
Patria nu e deci ceva abstract, teoretic, ci o realitate.
Această realitate e atât de puternică încât ne impune s-o iubim.
Într-adevăr, Patria şi iubirea pentru ea nu sunt rezultatul unei alegeri.
Patria e aşadar sursa unei iubiri ce se naşte în noi fără voia noastră.

Iubirea de Patrie e preamărită de Sfânta Scriptură.
Numeroase pasaje din Vechiul Testament reamintesc iubirea poporului evreu pentru pământul strămoşilor săi.
Iuda (altul, nu cel care l-a trădat pe Iisus) îşi îndeamnă fraţii să moară pentru Patrie, se roagă pentru cei ameninţaţi să-şi piardă Ţara şi luptă penrtru salvarea Poporului său.
În Noul Testament se descrie de nenumărate ori afecţiunea lui Hristos pentru Patria sa şi se menţionează că a plâns pentru oraşul Ierusalim care urma să fie distrus.

Dragostea de Patrie e prin urmare legitimă. Ea nu e deplasată, lipsită de sens. Ea e dimpotrivă firească şi perfect de înţeles în ciuda a ceea ce afirmă unii.

[antiecumenism]

Parintele Staniloae- PENTRU APĂRAREA ŢĂRII

https://carteromaneasca.wordpress.co...pararea-tarii/


"Numai prin creştinism se pot împuţina războaiele în viitor, dar cine îţi dă siguranţa că şi mâine şi poimâine şi în tot timpul viitor popoarele vor accepta să lupte cu ajutorul dumnezeiesc, când nici azi nu vor să ştie de acest ajutor nici chiar cei mai vajnici pacifişti.Vor fi războaie, pentru că vor fi păcate. Desăvârşirea deplină şi a tuturor nu se realizează pe lumea aceasta. Şi precum siguranţa că vor fi păcate nu echivalează pentru creştinism cu o împăcare cu ele sau cu o încetare a luptei contra lor, dar, în orice caz, ea impune anumite măsuri de precauţie împotriva efectelor prea stricăcioase ale lor, la fel siguranţa că vor fi războaie nu însemnează o împăcare cu ele, o justificare a lor, dar, pe lângă toată propovăduirea contra lor, creştinismul trebuie să admită luarea de măsuri de precauţie contra lor.


Nu suntem un neam cu ambiţii de cucerire. Nu le-am avut nici în trecut. Toate războaiele noastre au fost de apărare sau de recucerire a unei libertăţi pierdute.Dar, pentru apărarea acestei libertăţi pe care ne-o garantează actualele graniţe, care nu se întind decât până unde se găsesc români, trebuie să fim gata oricând, împotriva oricărei pofte străine de a ne-o răpi. Poporul nostru s-a comportat şi se va comporta în această privinţă în cel mai perfect spirit creştin.



Conducătorul spiritual al românismului ardelean[ Conducătorul spiritual al românismului ardelean era mitropolitul Nicolae Bălan, care, într-adevăr, a avertizat autorităţile şi opinia publică asupra pericolelor ce urmăresc România], care ştie ce e robia şi are oroare de ea, a adresat în repetate rânduri în anii trecuţi serioase îndemnuri factorilor răspunzători pentru destinele de viitor ale neamului nostru să nu neglijeze înzestrarea armatei, atât de importantă pentru asigurarea acestui viitor.O spunem acum şi prin această foaie: faceţi totul pentru o perfectă înzestrare a armatei! Cereţi ţării orice sacrificii şi vi le va consimţi cu dragă inimă! Dar toate să fie chivernisite cu maximă înţelepciune, cinste şi răspundere pentru ziua de mâine!"

[Daniel_Ortodox]

Doamne ajută.

Nu vreau să repet, "tineri-pentru-romania", îmi pierd timpul pentru mântuire.
Citeşte din nou ce am scris, ca să nu scriu aici exact aceleaşi lucruri.

În două cuvinte: iubirea vrăjmaşilor. E cea mai înaltă formă de iubire.

Dar şi mai simplu, omori un om, pentru absolut orice motiv, nu vezi Cerurile.

Citeşte din nou ce am scris. Cu atenţie. Trezvia minţii. Discernământ.

Bucurii.