Ce pot face nasii

[Hoinar21]

Buna ziua,

va scriu pentru ca am urmatorea neliniste:

niste prieteni urmeaza sa se casatoreasca si din necunostinta de cauza au rezervat inca de anul trecut o data ce se gaseste intr-o zi de post. Am inteles ca intre timp au luat si dispensa de la mitropolie.
Ne-au intrebat pe mine si sotia mea daca vrem sa le fim nasi si noi am acceptat. Stiam ca e pacat sa faci nunti in zilele de post si am vorbit cu parintele nostru si ne-a spus ca intr-adevar, e pacat dar e raul mai mic decat sa continue sa traiasca necununati.
Desi cu aceasta dezlegare, eu si cu sotia mea nu suntem prea linistiti legat de acest lucru.

Simtim ca nu este bine ce fac si ne framanta faptul ca noi, ca nasi, o sa luam parte la acest lucru si ca nu ne facem datoria de nasi cum trebuie. Ce ar trebui sa faca nasii in acest caz?

Prietenii nostri nu sunt prea religiosi si pentru ei nu cred ca inseamna prea mult acest fapt. Nu cred ca au vreun duhovnic sau pe cineva care sa ii invete. De aceea nici nu stim cum sa abordam subiectul ca sa ne inteleaga. Daca noi am renunta sa le fim nasi, pe langa faptul ca ar fi foarte urat caci ne-am lua cuvantul inapoi, ei si-ar gasi altii si ar merge mai departe cu nunta. Si nu stiu ce ajutor ar fi asta.

Intrebarea este, ce putem face noi sa ii ajutam? Stiu ca ideal ar fi ca ei sa isi schimbe data, dar daca ei totusi nu o sa faca asta, ce putem face noi?

Rugaţi-vă ca să se împlinească voia lui Dumnezeu cu prietenii voştri (poate îi va lumina) şi ascultaţi-vă duhovnicul.

Pe de altă parte, dacă ei nu vă ascultă acum pe voi, care vă asumaţi tocmai rolul de călăuzitori către Hristos, cum vă vor asculta mai târziu? Cred că ar trebui să le spuneţi că vreţi să vă luaţi în serios rolul de naşi. Dacă nu vă vor asculta, nu le va fi de folos să aibă naşi credincioşi.

[lore86]

În prealabil postat de N.Priceputu

Rugaţi-vă ca să se împlinească voia lui Dumnezeu cu prietenii voştri (poate îi va lumina) şi ascultaţi-vă duhovnicul.

Pe de altă parte, dacă ei nu vă ascultă acum pe voi, care vă asumaţi tocmai rolul de călăuzitori către Hristos, cum vă vor asculta mai târziu? Cred că ar trebui să le spuneţi că vreţi să vă luaţi în serios rolul de naşi. Dacă nu vă vor asculta, nu le va fi de folos să aibă naşi credincioşi.

subscriu.
daca acum va este greu, ca nu vor sa schimbe data nuntii care e fixata in post, cum va vor asculta mai tarziu cand ii veti indemna sa se spovedeasca , sa se impartaseasca, sa mearga saptamanal la Biserica, sa impartaseasca saptamanal copiii?s.a.
Exact asa cum ai spus: ei oricum se vor cununa si fara voi ca nasi, asadar lasati-i sa-si ia alti nasi pe masura lor.Veti vedea, ca dupa o astfel de decizie va veti simti si voi mai impcati, semn ca ai luat o decizie buna. Voi trebuie sa fiti niste marturisitori ai lui Hristos, iar nu niste martori a incalcarii randuielii lasate de Biserica

Credeti-ma, ca daca acum va e greu, dupa va va fi mult mai greu.Veti simti o povara mult mai mare.

Ca sa nu mai zic ca sunt total impotriva unor astfel de dispense. Dispensa ca omul sa incalce postul ca asa vrea el?si nu numai el, ci si o comunitate intreaga de invitati. Binecuvantare ptr dezmat in post? Oare unde au intalnit in vietile sfintilor parinti astfel de dispense? De ce nu s-a consultat inainte cu preotul, ca sa vada daca e ok sa se cunune atunci?

Iertati-ma, eu am avut trista experienta sa accept niste fini care nu prea erau din Biserica, cu speranta ca avand nas preot se vor da oamenii pe brazda. Nici o sansa! Daca pana la cununie au mai facut cum am zis noi, dupa...la revedere! putin le-a mai pasat de ce au zis nasii. Ca sa nu zic ca nu vor sa impartaseasca copilul ca sa nu se infecteze, sa nu ia microbii altora. Sa nu iti vine sa plangi, stiind ca vei raspunde si ptr ei in fata lui Dumnezeu?

mai bine stati pe tusa, decat sa va incarcati constiinta cu asa ceva...
De schimbat nu ii veti schimba....nu va amagiti cu asta. Oamenii in general sunt tari de cerbice.

[Adriana-Simona]

Din pacate cam asa e, daca nu vor sa se apropie de Dumnezeu, nu o sa ii puteti ajuta...
Cum ii veti impiedica sa faca avort de exemplu, sau sa nu se desparta din lucruri marunte, daca de acum nu va asculta, nu va admira si nu vor sa va urmeze?
Faceti un mic efort, documentati-va bine, si apoi intaliniti-va cu ei si explicati-le toate cele: importanta postului, a casatoriei (ca nu e lapte si miere, ci o cruce de dus), vorbiti cu ei despre problemele ce vor aparea, despre ispite, si cum sa le infrunte... macar chestiile elementare.
Sau luati-i intr-o excursie, la o manastire de care stiti ca are har si duhovnic bun si rugati-l sa stea la un pahar de vorba cu voi. Dar cautati sa fie un om bland, sa nu ii sperie.
Daca sunt oameni de treaba, care au intentie buna, chiar daca au trait lumeste pana acum, o mica aventura de genul va aluga impietrirea sufletului.

Apoi tineti post si rugati-va pt ei, dati pomelinc la slujbele la care se pot pomeni in functie de starea lor si vor fi ajutati.

[AndruscaCIM]

Eu as cununa pe oricine mi-ar cere asta, daca as avea posibilitatea....dar cred ca e de ajuns si sa pui o piatra la temelia unei casnicii, sa ajuti un cuplu sa isi inceapa viata in Dumnezeu, asa cum pot ei..cu pasi mici, mai mari....

Pana la urma avem certitudinea ca ai nostri copii ne vor asculta intotdeauna, sau vor face cum vom zice noi..sau ne asumam responsabilitatea, si facem tot ce putem...si Dumnezeu implineste de fapt?

Chiar si daca au ales data nuntii intr-o zi de post, au primit dispensa...etc, pana la urma vor sa se cunune, iar daca ar fi atat de ingrozitori, nu ar face nici macar asta.

Nu ii cununam noi, credinciosi fiind, de teama ca nu ii vom putea ajuta cat ne vom dori...poate ii cununa altii ca ei, de la care nici macar un sfat bun nu vor primi, sau poate ii cununa altcineva....mai bun...greu de zis, dar eu i-as cununa.

[Hoinar21]

Va multumesc pentru raspunsuri

Exact intre pozitia exprimata de lore86 si cea exprimata de Andrusca ma zbat si eu. Si nu stiu ce sa aleg.

Eu ma simt ca un fatarnic pentru ca am astfel de temeri dar de fapt nici eu nu sunt un credincios asa cum ar trebui ci un mare pacatos. Le am pe ale mele care sunt nenumarate, de care incerc sa scap cu mai mult sau mai putin succes.

Pana la urma o sa mai vorbesc o data cu duhovnicul meu si voi face asa cum ma va povatui el. Macar sa ma invat a asculta mai bine.

Cu aceasta ocazia am observat ca:

1. e atat de important si de greu acest rol de nas! De mult nu am mai avut asa ganduri si ingrijorari ca acuma, cu cei doi...
2. e usor sa cazi in deznadejde si sa nu mai vezi nici o iesire din situatia in care te afli

Sa ne ajute Dumnezeu pe toti, sa gasim iesirea potrivita!

[AndruscaCIM]

În prealabil postat de Hoinar21

Va multumesc pentru raspunsuri

Exact intre pozitia exprimata de lore86 si cea exprimata de Andrusca ma zbat si eu. Si nu stiu ce sa aleg.

Eu ma simt ca un fatarnic pentru ca am astfel de temeri dar de fapt nici eu nu sunt un credincios asa cum ar trebui ci un mare pacatos. Le am pe ale mele care sunt nenumarate, de care incerc sa scap cu mai mult sau mai putin succes.

Pana la urma o sa mai vorbesc o data cu duhovnicul meu si voi face asa cum ma va povatui el. Macar sa ma invat a asculta mai bine.

Cu aceasta ocazia am observat ca:

1. e atat de important si de greu acest rol de nas! De mult nu am mai avut asa ganduri si ingrijorari ca acuma, cu cei doi...
2. e usor sa cazi in deznadejde si sa nu mai vezi nici o iesire din situatia in care te afli

Sa ne ajute Dumnezeu pe toti, sa gasim iesirea potrivita!

Sa ne ajute Dumnezeu! Cu siguranta veti primi sfatul cel mai potrivit de la duhovnic, pentru ca noi aici ne dam doar cu parerea.

Poate ne veti impartasi si noua hotararea luata in final. :)

[Danialex]

În prealabil postat de Hoinar21

Va multumesc pentru raspunsuri

Exact intre pozitia exprimata de lore86 si cea exprimata de Andrusca ma zbat si eu. Si nu stiu ce sa aleg.

Eu ma simt ca un fatarnic pentru ca am astfel de temeri dar de fapt nici eu nu sunt un credincios asa cum ar trebui ci un mare pacatos. Le am pe ale mele care sunt nenumarate, de care incerc sa scap cu mai mult sau mai putin succes.

Pana la urma o sa mai vorbesc o data cu duhovnicul meu si voi face asa cum ma va povatui el. Macar sa ma invat a asculta mai bine.

Cu aceasta ocazia am observat ca:

1. e atat de important si de greu acest rol de nas! De mult nu am mai avut asa ganduri si ingrijorari ca acuma, cu cei doi...
2. e usor sa cazi in deznadejde si sa nu mai vezi nici o iesire din situatia in care te afli

Sa ne ajute Dumnezeu pe toti, sa gasim iesirea potrivita!

Lore are dreptate, desi as adauga la spusele ei faptul ca pe fini nu e necesar sa-i cresti ca pe niste copii. Dumnezeu nu cred ca ne va cere o raspundere asa mare pentru fini, in fond si in canoane se specifica despre nasi ca trebuie sa fie cununati, sa fie oameni din Biserica si sa se roage pentru finii lor, alte lucruri nu. Nu poti sa-i iei de manuta si sa-i duci la biserica sau sa le faci mancare de post sau sa-i inveti rugaciuni... pentru ca sunt deja oameni maturi si greu se mai modeleaza ceva dupa o varsta. Nici eu nu as cununa oameni straini de biserica, macar mi-as spune inainte punctul de vedere daca m-ar ruga sa-i cunun, dar as avea retineri. Si daca ar fi si in post le-as spune ca nu e bine asa cum fac si ca ar fi mai bine as schimbe data. Problema in cazul de fata este ca ei au obtinut deja dispensa...desi in opinia mea n-ar trebui sa se faca exceptii, pentru ca apoi toti vor avea pretentia sa aleaga orice data, indiferent de post.
Parerea mea este sa mai mergeti o data la duhovnic, sa-i spuneti ca totusi voi nu sunteti asa impacati cu ganul cununiei in post si mai departe.... rugati-va la Maica Domnului si faceti ascultare de duhovnic, Dumnezeu le va randui pe toate daca voi aveti credinta.
Sa ne spui ce ati hotarat :)