|
#11
|
||||
|
||||
Citat:
Parerea mea e ca foarte greu sa discerni cand faci bine cuiva mustrandu-l si cand nu. E greu din cauza slabiciunilor noastre. Principiul e ca daca taci, taci pentru Dumnezeu, daca vorbesti, o faci pentru Dumnezeu. Acum, depinde si de postura in care esti. Daca ai o functie de raspundere sau de conducere, daca esti preot, parinte, profesor, sef etc e musai sa mustri cand e cazul. e mai greu cand respectivul ti-e egal, trebuie mult tact, multa blandete, sa stii cum sa iei omul, sa stii cand e momentul potrivit. Si mai greu cand vezi ca esti intr-o pozitie inferioara ca ierarhie sau varsta fata de cel care greseste... au si fost exemple pe forum. Conteaza si de ce il mustri, ca sa il indrepti pe el, pentru ca il iubesti sau pentru ca nu suferi nedreptatea care se face... In orice caz, eu nu sunt de acord cu ideea ca nu-i zic lui X asta, ca mi-e teama sa nu il pierd si sa nu ma marginalizeze. Daca te hotarasti sa vorbesti, apoi sa te astepti la consecinte. Dar daca ai un caz concret in minte, cel mai bine e sa vorbesti cu duhovnicul. For Mihnea, eu nu as vedea neaparat o legatura intre jefuirea casei si intentia de fraudare a statului cu pampersii... poate e doar o ispita.
__________________
Pe noi inșine și unii pe alții și toată viața noastră lui Hristos Dumnezeu să o dăm. Last edited by glykys; 28.08.2011 at 21:16:49. |
#12
|
|||
|
|||
Cum sa facem mustrarile
Cand am indoieli intr-o problema de comportament cu aproapele caut in scrierile Sf. Ioan Gura de Aur si incerc sa ma aplic invatatura lui. Uneori reusesc...alteori... ma straduiesc.
Cam asa a scris el despre mustrarea unui om ce traia in adulter. Dar se poate aplica in orice situatie: "Iată, mergeți la omul acela, care trăiește în neregulă cu o femeia… Mustrarea voastră fie așa… Mai întâi aduceți-i laudă pentru cele bune ale lui. Spălați-i, ca să zic așa, rana, cu aceste laude, ca și cu o apă călduță, spre a-i micșora umflătura. Spuneți-i că înșivă nu sunteți decât un biet om, învinuiți firea cea obișnuită a oamenilor, arătați-i că toți trăim în păcat, cereți-i iertare pentru că v-ați luat o însărcinare peste puterea voastră, adăugând că dragostea își ia povara de a îndrăzni toate. Aduceți apoi, sfatul vostru, nu pe glas de poruncă, ci ca un frate. Când, prin mijloacele acestea, veți fi micșorat rana, când veți fi înmuiat mai dinainte durerea ce va veni, din pricina tăieturii mustrării ce-i veți face, când vă veți fi cerut, cu stăruință, iertare și veți fi rugat pe fratele vostru să nu se tulbure; când, mulțumită acestora, veți fi înlănțuit într-un fel pe suferind, dați-i lovitura, nici cu prea multă tărie, dar nici prea cu moliciune, ca nu cumva el, fie să nu se dea deoparte, fie să nu țină socoteală de ea. De nu veți lovi drept, nimic nu faceți – de loviți prea tare, voi sunteți pricina că el se va răzvrăti. De asemenea, când, spre isprăvire, ajungeți la reproșuri, amestecați-le cu laude – și cum fapta lui, în ea însăși, nu dă prilejul (traiul cu acea femeie în felul acesta nemeritând lăudare) așezați-vă pe temeiul intenției și ziceți: “Știu că ai făcut așa pentru dragostea lui Dumnezeu, pentru că ai văzut pe această necăjită, uitată de toți, fără ajutor, i-ai întins mâna”. Vorbiți așa, chiar dacă acela căruia-i spuneți, n-ar fi avut gândul acesta – și adăugați apoi, mereu cerându-vă iertare: “îți vorbesc în felul acesta nu ca să-ți dau poruncă, ci pentru a-ți aduce aminte ceva. Știu, ai făptuit așa pentru dragostea lui Dumnezeu, dar bagă de seamă, ca din binele acesta, să nu iasă, în alt fel, vreun rău. Păstrează, de vrei, femeia la tine, mărește mai departe lucrarea de devotare pe care ai început-o, nimeni nu te împiedică, dar dacă poate ieși de aici o pagubă, mult mai mare ca profitul, trebuie să veghezi, te rog, la aceea ca grija ce-ai luat să aduci liniștea unui suflet, să nu fie pricină de poticnire pentru altele”. Nu adăugați așa, dintr-odată, care-s pedepsele pentru cei care pricinuiesc poticnirile. Chemați chiar mărturisirea lui, zicându-i: N-ai nevoie să înveți din gura mea, știi acestea fară să ți le spun, ce pedeapsă amenință pe oricine va face să poticnească pe unul din aceștia, mici…” îndulciți astfel vorbirea voastră - faceți neputincioasă mânia - și, acestea săvârșite, dați leacul mustrării… Sfaturile să fie scurte; nu-i nevoie să dați lecții lungi. Dimpotrivă, semnele îngăduinței voastre să fie dese și repetate. Chemați mereu dragostea – învăluiți mereu ceea ce e greu de primit în vorbirea voastră – lăsați fratelui vostru slobozenia faptei, ziceți-i: “îți dau numai o părere, un sfat, – ești stăpân să-l urmezi, – nu te silesc la nimic, las totul în mâna ta”. De vom săvârși astfel mustrarea, vom reuși bine să îndreptăm pe cei ce păcătuiesc…" |
#13
|
||||
|
||||
Citat:
__________________
Doamne, Tu pe toate le știi ! Tu știi că Te iubesc ! www.catehism.com http://regnabit.wordpress.com |
#14
|
|||
|
|||
Citat:
Eu va multumesc pt ca ati citit postarea mea si cu totii sa-i multumim lui Dumnezeu pt ca ne-a dat multime de oameni luminati, multime de sfinti, sa ne fie de ajutor in dorinta noastra de indreptare duhovniceasca. |
#15
|
|||
|
|||
Citat:
|
|
Subiecte asemănătoare | ||||
Subiect | Subiect început de | Forum | Răspunsuri | Ultimele Postari |
Despre nașterea din nou, din Duhul Sfânt și despre Botez | Savonarola | Sfinti Parinti (Patrologie) | 15 | 20.07.2013 13:28:48 |
Petre Tutea despre Dumnezeu si despre atei | tigerAvalo9 | Generalitati | 34 | 02.12.2010 15:37:16 |
Despre pacate si despre Canoanele duhovnicilor | gheorghecoser23 | Preotul | 5 | 25.06.2008 17:01:23 |
|