Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Spiritualitatea ortodoxa
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #1  
Vechi 08.08.2011, 09:56:03
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit ,Invatatura ortodoxa a Sfintilor Parinti ai Bisericii ortodoxe despre faptele bune"

Acesta este un subiect vast, multumesc pe aceasta cale userului Scotland the Brave care a venit cu aceasta propunere noua ortodocsilor.
Fiecare dintre noi vom putea arata aici , cum ne invata Sfintii Parinti sa facem faptele bune, cum sa le impletim cu credinta, cum putem sa ne crestem credinta infaptuind binele.
Si incep in acest post al meu aratand ce spune Pravila bisericeasca despre faptele bune, aceasta fiind un bun punct de plecare spre dezvoltarea acestui subiect.

"749. - Faptele bune sunt roade ale credintei (Iacob 2,14). Ele se refera la sinea omului, cum sunt ingrijirea de cele trupesti si sufletesti conform cu legea Domnului, la aproapele ca om trupesc si sufletesc, fata de care avem datorii trupesti si sufletesti si fata de Dumnezeu, prin evlavie, rugaciune si marturisirea legilor si dogmelor sale (V. Dogmele, Marturisitor). Sentimentele morale ale aprecierii faptelor nu sunt decat un inceput, si fara actiunea vointei, ele devin fapte, nascute moarte. Numai judecatile morale active, in cadrul legilor evanghelice, fac pe om sa se imbrace in camasa faptelor cerute de Hristos (Ioan 15,5).

750. -Faptele bune Fata de aproapele sunt:

a) Trupesti

1).a hrani pe cel flamand;
2). adapa pe cel insetat;
3). a imbraca pe cei gol;
4) a cerceta pe cei inchisi;
5). a ingriji de cei bolnavi;
6). a adaposti pe cei straini;
7). a ingropa pe cei morti;

b) Sufletesti

1) a converti la pocainta - misiunea;
2). a invata pe nestiutor - dascalia;
3). a povatui la bine - indrumarea
4). rugaciunea pt. aproapele - preoti;
5). a mangaia descurajatii - fratietatea;
6). rabdarea in ocari - iubirea;
7). iertarea gresitilor - credinta;

Toate acestea au de scop perfectionarea sufletului omenesc. "Fiti desavarsiti precum si Tatal vostru ceresc, desavarsit este", fiindca de la aproapele ne vine viata si moartea. Ca de vom dobandi pe fratele nostru, pe Dumnezeu dobandim; iar de vom sminti pe fratele, lui Hristos gresim". -Pateric p. 9.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #2  
Vechi 08.08.2011, 09:57:05
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit

751. - Faptele bune fata de Dumnezeu sunt acelea care au drept temelie credinta, nadejdea si dragostea (I Cor. 13, 1, 28). Prin credinta omul imprumuta adevarurile legilor lui Dumnezeu, facandu-le ca aic sale, prin nadejde el asteapta cu rabdare implinirea celor crezute, iar prin caldura dragostei el se lupta statornic in viata aceasta ca sa implineasca ceea ce crede, si aceasta lupta nu se va sfarsi decat atunci cand cele crezute si nadajduite se vor implini, toate topindu-se ca un foc al iubirii vesnice, alaturi de Dumnezeu in biserica triumfatoare. Mijloacele de a ajunge aici, virtutile practice ale evlaviei, infranarii, barbatiei, dreptatii si ale intelepciunii, care fac pe omul duhovnicesc, in stare de a judeca totul, iar pe el sa nu-l poata judeca nimeni ( I Cor. 2, 6-16; Ioan 5,24).

752. -"Dintre virtuti, unele sunt ale trupului, altele ale sufletului. Ale trupului sunt de pilda: postul, privegherea, culcarea pe jos, slujirea, lucrul miinilor, spre a nu ingreuna pe cineva sau spre a darui si pe cele urmatoare. Iar ale sufletului sunt de pilda: iubirea, indelunga rabdare, blindetea, infranarea, rugaciunea si cele urmatoare. Daca, prin urmare, din vreo nevoie sau imprejurare trupeasca, de pilda din pricina de boala, sau altceva de felul acesta, ni s-ar intampla sa nu putem sa implinim pomenitele virtuti ale trupului, avem iertare de la Domnul, care cunoaste si pricinile. Dar neimplinind pe cele ale sufletului, nu vom avea nici-o aparare, caci sunt supuse nevoii, necesitatii". -Filoc. II, p. 67,57.

753. -"Credinta autentica slujeste adevarului, neavand in ea minciuna, iar constiinta cea buna poarta in ea puterea iubirii, neaflindu-se in ea vreo calcare a poruncii dumnezeiesti". -Filoc. III. p. 253,21-
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #3  
Vechi 08.08.2011, 09:57:52
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit

754. -"Sa ne strangem cu toata puterea spre implinirea poruncilor Domnului, ca sa nu fim stransi de lanturile greu de dezlegat ale poftelor rele si ale pacatelor stricatoare de suflet, - caci atunci se va rosti si asupra noastra hotararea rostita asupra smochinului neroditor: "Taie-l ca sa nu faca si locul netrebnic; caci tot pomul care nu aduce roada, se taie si in foc se arunca". -Filoc. IV, p. 204,5.

755. -"Nimic nu este mai de trebuinta si mai de folos decat cuvantul drept si decat constiinta. Caci de aici vine frica de Dumnezeu si dorul dupa el. Iar din acestea, cea dintai curateste prin evlavie si sfiala, iar cealalta desavarseste prin desprinderea luminatoare si prin dreapta socoteala, si face mintea sa calatoreasca pe culmi, prin inalta suire si vedere. Dar fara frica este cu neputinta mintii sa ajunga la dragostea dumnezeiasca si prin ea sa zboare spre cele nadajduite si sa se odihneasca in ele". -Filoc. iv, p. 256,22.

756. - "Faptuitorul doreste sa se dezlege, din pricina ostenelilor, si sa fie cu Hristos (Filip. 1, 23). Iar contemplativul voieste mai bine sa ramana in trup, atat pentru bucuria pe care o primeste din rugaciune, cat si pentru folosul ce-i vine de aici aproapelui". - Filoc. IV, p. 308,165.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #4  
Vechi 08.08.2011, 15:41:06
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit

Maxim Marturisitorul - Cuvant ascetic - Filocalia Vol. II

"42. Să ne iubim așadar unii pe alții și vom fi iubiți de
Dumnezeu. Să fim cu îndelungă răbdare întreolaltă și va fi
și El cu îndelungă răbdare față de păcatele noastre. Să nu
răsplătim răul cu rău și nu vom primi după păcatele
noastre. Căci iertarea greșelilor noastre o aflăm în iertarea
fraților. Iar mila lui Dumnezeu e ascunsă în milostivirea
noastră față de aproapele. De aceea a zis Domnul: «Iertați
și vi se va ierta vouă».(Luca 6:37) Și iarăși: «De veți ierta
oamenilor greșalele lor și Tatăl vostru cel din ceruri va
ierta vouă greșalele voastre».(Matei 6:14) Sau: «Fericiți cei
milostivi, că aceia se vor milui»(Matei 5:7) Sau: «Cu ce măsură
veți măsura, cu aceea se va măsura vouă».(Matei 7:2).
Iata ne-a dăruit nouă Domnul chip de mântuire și ne-a dat nouă
putere veșnică de a ne face fii ai lui Dumnezeu. Prin
urmare în voia noastră stă mântuirea noastră."

Iata asadar faptele bunatatii si a iubirii de semeni, faptele iertarii.
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca

Last edited by dobrin7m; 08.08.2011 at 18:31:15.
Reply With Quote
  #5  
Vechi 08.08.2011, 18:39:26
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit Despre iubirea semenilor si mai cu seama a dusmanilor

Maxim Marturisitorul - Filocalia Vol.II Cuvant ascetic

8. Și zise fratele: Fiindcă ai zis, Părinte, că trebuie să,
punem iubirea față de tot omul mai presus decât toat ecele
văzute și decât trupul nostru însuși, cum pot să iubesc pe
cel ce mă urăște pe mine și se întoarce de la mine? Și cum
pot să-l iubesc dacă mă pizmuiește și mă înțeapă cu ocări
și îmi întinde vicleșuguri și îmi pregătește curse? Mi se
pare, Părinte, că acest lucru este prin fire cu neputință,
însăși supărarea silindu-ne în chip firesc să ocolim pe cel
ce ne-a supărat. Răspunse bătrânul: Târâtoarelor și
fiarelor, purtate încolo și încoace de fire, le este întradevăr
cu neputință să nu se ferească de cel ce le aduce
durere. Dar celor făcuți după chipul lui Dumnezeu și
cârmuiți de rațiune și învredniciți de cunoașterea lui
Dumnezeu, care au primit legea de la El, le este cu putință
să nu ocolească pe cei ce-i supără și să iubească pe cei ce-i
urăsc. De aceea și Domnul spunând: «Iubiți pe vrăjmașii
voștri, faceți bine celor ce vă urăsc pe voi...» și celelalte,
nu le-a poruncit ca pe niște lucruri cu neputință, ci ca pe
unele cu putință. Căci altfel nu ar pedepsi pe cel ce calcă
această poruncă. Și însuși Domnul ne arată aceasta prin
fapte, ca și ucenicii Lui, care toți s-au străduit pentru
iubirea aproapelui până la moarte și s-au rugat cu căldură
pentru cei ce i-au ucis pe ei. Noi nu putem să iubim pe cei
ce ne urăsc, fiindcă suntem iubitori de materie și de
plăcere și le punem acestea mai presus de poruncă. Ba de
multe ori ocolim din pricina acestora și pe cei ce ne
iubesc, fiind mai răi ca fiarele și târâtoarele. De aceea,
neputând păși pe urmele lui Dumnezeu, nu putem
cunoaște nici scopul Lui, ca să primim puterea."
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #6  
Vechi 08.08.2011, 18:48:31
Dumitru73's Avatar
Dumitru73 Dumitru73 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.02.2010
Locație: București
Mesaje: 5.788
Implicit

felicitari pentru initiativa
Reply With Quote
  #7  
Vechi 08.08.2011, 18:50:46
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit Despre aceeasi iubire de semeni

Maxim Marturisitorul - Cuvant ascetic - Filocalia Vol. II
Cuvantul 17.
"Iar de vei înțelege, îți vei da seama că, precum tu
ești ispitit, la fel și fratele tău se ispitește și vei ierta pe cel
ispitit; iar celui ce vrea să te ispitească, făcându-te să
urăști pe cel ispitit, îi vei sta împotrivă, nesupunându-te
uneltirii lui. Aceasta este ceea ce spune Iacob, fratele
Domnului, în Epistolele Sobornicești: «Supuneți-vă lui
Dumnezeu, stați împotrivă diavolului, și va fugi de la
voi!» (Iacob 4:7)"
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #8  
Vechi 09.08.2011, 09:30:47
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit

De ce trebuie sa facem fapte bune?
Faptele savarsite de noi ne pot indrepta sau strica. Faptele bune ne curata de rau. Fiecare fapta buna smulge din sufletul nostru rautatea si o arunca cat colo. Dar uneori un pacat este greu de smuls. Nu renuntati sa faceti fapte bune pana se desprinde pacatul si apoi ca sa prisoseasca cum spune in Scriptura pana parasim aceasta lume. Esti zgracit si iubitor de arginti? Daruie saracilor. Daruie, daruie. Prima data cand darui, simti o gheara in piept care stringe si o voce care zice, dai tu din munca ta, din stransul tau? Merita acesta? Ignora, si da. Va veni vremea cand vei da cu bucurie si vei zice Slava tie Doamne. Vei alerga atunci sa ajuti necajitul cu bucurie si cu pace. De aici este pragul de la care dai sa prisoseasca virtutea.

Intelegeti dar acum cum sa intelegem pe toti oamenii? cel care da cu fatarnicie, inca nu a smuls pacatul. Nu a ajuns sa dea sa prisoseasca virtutea. Sa nu il certam. Sa il iubim.

Prin faptele bune sa ne imblanzim, sa ne curatam si sa facem loc in inima lui Dumnezeu.

"7. Sufletul, cata vreme se afla intr-o stare potrivnica firii, salbaticit si napadit de spinii placerilor, este locuinta fiarelor straine, dupa cuvantul care s-a zis: acolo se vor odihni centaurii, acolo s-a incuibat ariciul si dracii se intalnesc cu centaurii (Sfantul Evagrie Ponticul). Iar acestea sunt felurite patimi de ocara. Dar cand se va intoarce la starea cea dupa fire (caci poate daca vrea, pana e impreunat cu trupul) si se va imblanzi pe sine prin ingrijirea iubitoare a faptelor si va petrece potrivit cu Legea lui Dumnezeu, fiarele incuibate mai inainte vor fugi si in locul lor vin ingerii, pazitorii vietii noastre,, facand din intoarcerea omului zi de bucurie; si Harul Preasfantului Duh coboara in el, invatandu-l cum sa se pastreze in bine si inaintand spre cele mai inalte." Parintele Teodor, marele ascet si episcop al Edesei - Filocalia Vol. IV Pag.205
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #9  
Vechi 10.08.2011, 15:37:47
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit

"Barbat puternic este acela care alunga pacatul prin faptuire si cunostinta.

Slava desarta o stingi faptuind in ascuns; iar mandria o izgonesti nedispretuind pe nimeni.

Nu uita de faptuire si ti se va lumina mintea ta. "Comori ascunse si nevazute, zice, iti voi deschide tie in chip ascuns." Is. 45:3

Omul nenorocit este acela care pretuieste prin fapte mai mult trupul decat sufletul si lumea mai mult decat pe Dumnezeu.

In ziua judecatii ne va cere Dumnezeu sa dam socoteala, pentru cuvinte, fapte si ganduri.

Pacatul cu cugetul este reaua intrebuintare a gandurilor iar pacatul cu fapta este reaua intrebuintare a lucrurilor.

De gandul chibzuit tine cuvantul de folos iar de sufletul bun faptuirea virtuoasa.
" Parintele Talasie Libianul - Filocalia Vol.IV
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
  #10  
Vechi 11.08.2011, 21:03:06
dobrin7m's Avatar
dobrin7m dobrin7m is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 02.08.2010
Locație: Londra
Religia: Ortodox
Mesaje: 3.884
Implicit Sfantul teofan Zavoratul - Invataturi si scrisori despre viata crestina

"Există posibilitatea ca în străfundul sufletului să te consideri netrebnic,
cu toată curățenia vădită a sufletului sau cu toată corectitudinea și cinstea în purtări. Dar cum
ar putea să fie altfel? Presupuneți că Dumnezeu ne cere să fim cu totul drepți sau să avem
virtute desăvârșită, și că numai o asemenea dreptate și o astfel de virtute pot fi puse la temelia
mântuirii noastre și să ne hrănească cu bună nădăjduire.

Dreptatea desăvârșită, sau virtutea atotcuprinzătoare, se compune din următoarele trei
componente:
1) Din faptele bune vizibile tuturor, săvârșite cu trupul, la vreme potrivită și în locul
potrivit. Iată despre ce este vorba: daca îți cere cineva de pomană, dă-i. Dacă ți-a pricinuit
careva supărare, iartă-l. De va veni la tine un dușman, dă-i să mămânce. Când te-ai așezat la
masă, mănâncă după pravilă și înfrânare. A venit vremea rugăciunii - roagă-te cu evlavie și
cum ți s-a poruncit... Când mergi la serviciu, muncește cu sârguință, și așa mai departe.
Orice clipă și fiece loc își au faptele lor bune, pe care trebuie negreșit să le făptuiască cel ce trece
prin ele. În această privință, toată viața omului trebuie să fie lanț neîntrerupt de fapte bune, din
momentul în care devine conștient pe această lume și până când iese din ea...
Numai atunci va considera Domnul pe cineva că
este virtuos, când acesta va dezvolta întreg tabloul vieții sale, asa fel încât să nu omită nici un loc
și nici un moment în care să nu facă o faptă obligatorie pentru el în momentul și la locul
respectiv. Stai acum aici, sprijinindu-te pe dreptatea ta, și spune: oare așa trăiești tu, încât faci
întotdeauna binele și n-ai omis niciodată un lucru obligatoriu pentru tine, și nu ai îngăduit un
lucru bun numai pe jumătate ori chiar cu totul rău? Dacă-i așa, bazează-te pe dreptatea ta, iar
dacă nu, caută-ți un alt sprijin pentru mântuire!

2) Cea de-a doua parte, care intră în componența dreptății desăvârșite, constă din bunele
simțăminte și dispoziții, ascunse sub faptele săvârșite în mod văzut. Acestea sunt iubirea,
pacea, răbdarea, blândețea, mila, stăpânirea de sine, smerenia, evlavia, renunțarea la toate și
altele. Faptele bune săvârșite în mod văzut, ca să fie într-adevăr bune și să slujească mântuirii,
trebuie să fie negreșit expresia unuia dintre bunele simțăminte lăuntrice; astfel încât, dacă la
baza lor nu se află un simțământ bun, de care acestea trebuie să fie însuflețite, atunci ele sunt
netrebnice și neplăcute lui Dumnezeu. Astfel, de pildă, îndreptarea evlavioasă a minții și a
inimii către Dumnezeu este o dispoziție interioară bună și bineplăcută lui Dumnezeu. Când ea
există în suflet, ea cere, indiscutabil, și fapte pe măsura ei, cum se și întâmplă, și anume:
rugăciunea de acasă, metanii îndelungate, mersul la slujbe, la biserica lui Dumnezeu, vizitarea
locurilor sfinte, cinstirea icoanelor, aprinderea candelelor și a tămâii și altele.
O asemenea sumă de fapte vădite există și pentru exprimarea fiecărui simțământ
lăuntric; de pildă, pentru exprimarea milostivirii există șapte fapte ale milei trupești și șapte
fapte ale milei sufletești. Dar întotdeauna trebuie reținut că ultimele, adică faptele văzute,
numai atunci au preț, când slujesc exprimării celor dintâi, adică simțămintelor lăuntrice.
Astfel, toate faptele văzute ale cucerniciei: metaniile, rostirea de rugăciuni, mersul la biserică
și altele vor fi într-adevăr bune numai atunci, când vor sluji exprimării evlaviei noastre
lăuntrice sau îndreptării evlavioase a minții și a inimii noastre către Dumnezeu, iar fără
aceasta din urmă, ele sunt de nimic. Același lucru trebuie spus și despre toate faptele
milostivirii, că ele numai atunci sunt într-adevăr bune, când exprimă sincera iubire frățească
față de toți, spre slava lui Dumnezeu, și nu vreo atașare față de unii, dorința de a poza, sau,
cum se spune astăzi adesea, o dorință de manifestare a umanismului; aceasta este păgânism în
haine creștine.
Același lucru trebuie să spunem și despre toate celelalte fapte văzute: că adevărata lor
valoare este stabilită de dispoziția lăuntrică... Căci altminteri se poate ca, de pildă, cu trupul să
fii în biserică, iar cu sufletul în rătăcire, cu limba să ierți cu mărinimie, iar în inimă să
osândești, prin atitudinea corpului să arăți prețuire, iar înlăuntrul tău să nutrești dispreț, cu
ochii, în aparență să nu te uiți la fețele oamenilor, dar în suflet să te aprinzi de pofte trupești,
și așa mai departe.
Privite din afară, toate aceste fapte sunt bune, însă valoarea lor este anulată în fața lui
Dumnezeu de simțămintele nutrite în suflet la săvârșirea lor. Ca urmare, ne putem întemeia
mântuirea pe dreptate numai atunci când putem fi încredințați că toate simțămintele și
dispozițiile noastre sufletești sunt drepte și pe placul lui Dumnezeu - și asta nu numai pentru
un ceas-două, ci pentru toată viața și fără întrerupere.
Așadar, vino aici, cel ce vrei să-ți întemeiezi mântuirea pe buna ta purtare, și spune: în
spatele faptelor tale bune vădite, nu s-au strecurat niciodată simțăminte rele, care să le
murdărească?... Dacă nu (dar cine poate spune aceasta?), atunci liniștește-te în dreptatea ta;
dar dacă s-au strecurat - așa cum oricine trebuie să recunoască - atunci resemnează-te și caută
o altă temelie pentru nădejdea mântuirii tale!
__________________
"De carma mintii atarna incotro pornim si unde mergem.
Adevarul este fiinta vie.
Gandurile omului nu sunt ca si gandurile Domnului.
Credinciosul in Dumnezeu depaseste limitele omului.
Nu sunteti voi cautand pe Iisus? Voi stiti despre Iisus o multime de lucruri dar nu il stiti pe El. Si pana nu Il gasesti pe Dumnezeu, nu te afli nici pe tine, nu-ti gasesti nici sensul tau nici sensul lumii." Cuv. Arsenie Boca
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Credinta si faptele bune George.m Spiritualitatea ortodoxa 63 07.05.2012 19:51:40
Faptele bune danyel Pocainta 23 26.03.2011 09:45:46
Sfintii Parinti ai Bisericii Ortodoxe despre impartasirea cu ereticii paradosis Despre Biserica Ortodoxa in general 14 26.01.2011 01:11:47
Din nou la invatatura Sfintilor Parinti georgeval Generalitati 15 31.05.2009 16:50:26
Din invataturile Sfintilor Parinti despre cum se deosebim vedeniile. camiann Generalitati 2 03.02.2009 15:17:44