Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Impartasania (Taina Euharistiei)
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #21  
Vechi 03.03.2007, 07:49:20
IC IC is offline
Member
 
Data înregistrării: 21.02.2007
Mesaje: 83
Implicit

Hai, ca sigur ma bag in "gura lupului" si a discutiilor, dar indraznesc sa-mi spun punctul de vedere.
La inceput ma impartaseam in postul Pastelui si al Craciunului. Adica, cand se faceau cozile acelea la biserici si totul mergea ca pe banda. Nu stiam ce si cum trebuie sa fie o adevarata spovedanie. Doua-trei intrebari si gata la randul de luat impartasania.
Pana cand mi-am luat inima in dinti, ca sa spun asa, si m-am dus la spovedit la un preot tanar. Cu el mi-am dat seama si am invatat ce inseamana o adevarata spovedanie si cand si cum trebuie facuta. Si tot el m-a intrebat de ce nu ma impartasesc mai des, mai ales ca ma vede foarte des la slujbe. In fine, incet, incet am inceput sa ma spovedesc si ma impartasesc in toate posturile si apoi chiar mai des si foarte des, as putea spune.
Ce pot sa va spun este ca de atunci pentru mine s-a produs o schimbare si indraznesc sa afirm ca in bine.
Reply With Quote
  #22  
Vechi 03.03.2007, 16:11:48
Va_iubesc Va_iubesc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.09.2006
Mesaje: 537
Implicit

Citat:
În prealabil postat de andrei.ierom
Nu sunt cam multe criterii, Elena?! Oare nu sunt prea dificile? Crezi ca le mai putem atinge noi, postmodernii? Cum anume trebuie procedat? Fii macar ajutor de duhovnic, te rog!
:) Sa fiu ajutor de duhovnic?! Cine? Eu?! Nici gand. Sa inteleg ca "ierom" era intr-adevar de la ieromonah, care mai e si duhovnic. Atunci cred ca ar fi cazul sa ma abtin sa mai vorbesc. Mai sus am scris la pertu, asta neexcluzand respectul fata de harul lucrator, ci numai faptul ca daca vorbesc la pertu cu Tatal, asa vorbesc si cu ceilalti...pe forum, ca in societate, nu aplic aceleasi reguli.

Criteriile au fost aceleasi in toate timpurile, iar un crestin nu traieste in timp, ci inafara lui, adica vesnic. Adevarul e ca cei din timpurile de pe urma vor avea cununi mai mari, ca e mult mai greu sa le realizezi. Dar nu imposibil, atata timp cat Hristos este Cel Care le implineste, Care face ca "tot ce e cu neputinta la oameni sa fie cu putinta la Dumnezeu". Deci noi putem sa facem ce au facut ceilalti in veacurile anterioare, dar numai cu ajutorul Domnului.

De procedat, cred ca trebuie sa avem mai multa credinta si sa ne facem mici ca El sa fie Mare. O sa va spun ce-mi zicea duhovnicul meu. Noi discutam destul de multe si in afara spovedaniei, deci sunt niste detalii pe care mi le spunea intr-o astfel de discutie. Imi spunea ca a avut o perioada, la inceputul misiunii lui de monah, Preot si duhovnic, cand incerca sa raspunda cu ratiunea lui, adica isi pregatea serios discursul (predica), isi gandea ce ar trebui sa raspunda oamenilor la anumite probleme, etc. Dar Dumnezeu i-a aratat ca nu acesta e demersul, ci sa aiba incredere in El, sa-L lase pe El sa-l ajute. La inceput i s-a parut greu, ca era si multa necredinta acolo, dar apoi se ruga ca Domnul sa-l lumineze si ii dadea cuvant ca multi ziceau apoi ca parca Parintele a vorbit pentru ei, parca un anumit cuvant le era destinat ca sa inteleaga ceva. Eu l-am vazut cateodata in spovedanie langa mine in genunchi. Poate n-ar trebui sa spun aceste aspecte, dar m-au cutremurat. Plangea cu si pentru mine. Pai da, ca avea de ce sa planga...???

In spovedanie, cand nu avea raspuns, nu-mi dadea. Imi spunea ca nu are cuvant si sa ne rugam ca Dumnezeu sa ne arate. Chiar erau momente cand ratiunea si a lui si a mea ar fi spus contrariul la ce imi zicea, luam ca ascultare desi nu prea imi convenea si ulterior vedeam ca a fost spre binele meu duhovnicesc. Dar acest om are o viata de rugaciune, vreo 9-10 ore de slujire zilnica, in rest rugaciunea inimii, postirea e viata lui si in post si in nepost, iar in post mananca un pumn de seminte. Ce sa zic, eu nu-i fac cinste ca ucenica, dar nadajduiesc sa ma ridic si eu treptat, treptat, sa ajung macar pana la glezna lui. :)

Deci mai multa credinta. Sa zicem din adancul inimii "ajuta, Doamne, necredintei mele!"

Elena
Reply With Quote
  #23  
Vechi 03.03.2007, 17:56:27
andrei.ierom andrei.ierom is offline
Member
 
Data înregistrării: 19.02.2007
Mesaje: 42
Implicit

Parintele Rafail Noica zicea: "Voi puteti face din duhovnicii vostri prooroci". La asta ma gandeam cand ziceam, in ton de gluma, sa fii ajutor de duhovnic. Dar nu era gluma. Toti crestinii sunt "semintie aleasa, PREOTIE imparateasca, neam sfant" (1 Petru2.9). Preotia, ca si duhovnicia, ca si orice slujire in Biserica se zidesc prin dragostea multora, a tuturor cei ce sunt madulare in trupul lui Hristos. Toate sunt darul dragostei.
Ma bucur pentru tine Elena. Imi doresc sa fiu in aceeasi dragoste ca si parintele tau. "Ortodocsii se iubesc inainte de a se cunoaste". Cine a zis asta?
Reply With Quote
  #24  
Vechi 03.03.2007, 18:25:24
Va_iubesc Va_iubesc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.09.2006
Mesaje: 537
Implicit

Citat:
În prealabil postat de andrei.ierom
A aparut o carte, nu de mult, cu titlul: "Despre impartasirea continua...". Asadar problema se pune acum astfel: Impartasire rara, deasa sau continua?
Ce de complicatii!
E vorba de cartea tradusa de Ioan Ica jr. "Impartasirea continua cu Sfintele Taine"? Am inteles ca se explica bine sensul apostolic si patristic al impartasirii dese, pornind de la discutiile de la sfarsitul secolului al XVIII. Eu n-am cartea, o sa mi-o cumpar, dar daca ati citit-o, v-as ruga sa-mi spuneti care e diferenta intre impartasirea deasa si cea continua. Multumesc mult.

Elena
Reply With Quote
  #25  
Vechi 03.03.2007, 18:48:55
andrei.ierom andrei.ierom is offline
Member
 
Data înregistrării: 19.02.2007
Mesaje: 42
Implicit

Cand iubesti, esti CONTINUU cu persoana iubita. Asa si cu Domnul. Dar te poti impartasi DES de Trupul Sau daca esti des langa Cel iubit, sau Rar daca il intalnesti rar. P. Rafail zicea la ultima conferinta ca "trupul ingana cele ale duhului". Oricum, criteriul vredniciei care se impune este dorul si dragostea.
Reply With Quote
  #26  
Vechi 03.03.2007, 22:48:12
Va_iubesc Va_iubesc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.09.2006
Mesaje: 537
Implicit

Citat:
În prealabil postat de andrei.ierom
Cand iubesti, esti CONTINUU cu persoana iubita. Asa si cu Domnul.
Frumos spus. Totusi ma gandesc ca desi esti continuu cu persoana iubita, apropierea mai mare o ai numai din cand in cand. Ca altfel n-ar mai fi dor si nu s-ar mai consolida iubirea. Adica ai primi mai mult decat ai putea sa dai si astfel n-ai putea sa duci atata iubire cata se poate revarsa de la Dumnezeu.

Se crede in aceste vremuri ca ne intoarcem la vremurile apostolice si patristice si repunem primirea Sf. Impartasanii des sau continuu. De fapt se doreste reinstaurarea unei practici care era intr-un anumit context (de traire eshatologica, fiindca oricand crestinii atunci puteau sa fie martirizati) fara sa se mai tina cont de context, adica de pregatirea celor care se apropie. E o tendinta protestanto-catolica de a se impartasi fara a se spovedi, de a nu mai posti, de a crede ca toate se iarta. Acum cam 100 de ani, catolicii se impartaseau numai dupa ce se spovedeau si aveau binecuvantare (dezlegare). Treptat, treptat, au pierdut asta, se impartasesc cam toti; la fel si protestantii. Inainte de Vatican II se punea problema ca Dumnezeu este si iubitor, dar este si judecator, cum Il vedem si noi. Acum in catolicism si la protestanti se pastreaza numai jumatate de adevar: ca El e numai iubire, e suficient sa crezi si te mantuiesti. Se uita ca El e si drept si va judeca lumea. Cu aceste influente venite din exterior si primite in Ortodoxie, incepem sa traim o mare tragedie.

Eu vad aici unde sunt (intr-o tara catolica, dar merg la slujbe la ortodocsi). Se impartasesc oamenii pe banda rulanta. Nu mai postesc, nu mai au viata personala de rugaciune, dar merg duminica la biserica si cu o spovedanie facuta nu stiu cand, se impartasesc. Nu mai spun ca ajung unii la Heruvic si se impartasesc. Pe mine ma doare sufletul sa vad asta. Si unii din acesti oameni vin si-mi spun ca si-au pierdut pacea. Pai e normal daca tu nu faci nimic de imbunatatire a ta, daca nu e nici o schimbare launtrica si daca te impartasesti mereu in acelasi loc ca sa te vada lumea ce curat esti tu. Sunt persoane care daca nu se pot impartasi intr-o zi, nu mai merg la biserica sau se duc in alt loc, fiindca le e jena de ce vor zice oamenii din biserica unde sunt cunoscuti. Ce e asta?! Am inceput sa ne impartasim pentru imagine?!

Si eu am avut in urma cu cativa ani o perioada cand ma impartaseam cam de 2 ori pe luna, cateodata chiar si 3. Cand a aflat duhovnicul din Romania ce fac mi-a impus sa nu se mai intample mai des de o luna - 40 de zile. Eram contrariata. Apoi mi-am dat seama ca avea dreptate. Ma impartaseam si pentru imagine...treceam ca fiind corecta si duhovniceasca. Vai mie, cat de oribil! Mandrie si trai pentru imagine. Am invatat ce inseamna impartasania fara sa fii vazut de ceilalti, intr-o manastire unde numai duhovnicul te cunoaste si Dumnezeu. E altceva, simti ca traiesti in aceasta lume tu si EL. Si astfel se poate incepe o poveste de iubire (cum vorbeam mai sus).

Elena

Reply With Quote
  #27  
Vechi 04.03.2007, 14:32:16
andrei.ierom andrei.ierom is offline
Member
 
Data înregistrării: 19.02.2007
Mesaje: 42
Implicit

Eu nu m-as mai lega deloc de cuvintele "rar" si "des" in raport cu impartasirea. Majoritatea monahilor din Sf. Munte se impartasesc des, asa cum recomanda "colivarii", si nu o fac "pentru imagine". La mine in sat taranii se impartaseau odata pe an, in Postul Mare, si asta nu-i impiedica la.sfarsitul slujbei sa barfeasca tot satul!
Intr-una din postarile mele anterioare, vorbeam de trupul lui Hristos sub cele doua aspecte: euharistic si eclesial (vezi, de exemplu: Rom.12.5; 1 Cor. 6.15-20; 1 Cor. 12.12-27: Ef. 4.15-16). Cred ca e tendinta de a ignora tot mai mult aspectul eclesial si de a dezvolta o relatie "privata" cu Dumnezeu. Dar "ca o paine, un trup suntem cei multi" (1 Cor.10.17) si "voi toti una sunteti in Hristos Iisus" (Gal.3.28).
Reply With Quote
  #28  
Vechi 04.03.2007, 17:44:59
daliapantelimon daliapantelimon is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 11.10.2005
Mesaje: 124
Implicit

Citat:
În prealabil postat de andrei.ierom
Parintele Rafail Noica zicea: "Voi puteti face din duhovnicii vostri prooroci". La asta ma gandeam cand ziceam, in ton de gluma, sa fii ajutor de duhovnic. Dar nu era gluma. Toti crestinii sunt "semintie aleasa, PREOTIE imparateasca, neam sfant" (1 Petru2.9). Preotia, ca si duhovnicia, ca si orice slujire in Biserica se zidesc prin dragostea multora, a tuturor cei ce sunt madulare in trupul lui Hristos. Toate sunt darul dragostei.
Ma bucur pentru tine Elena. Imi doresc sa fiu in aceeasi dragoste ca si parintele tau. "Ortodocsii se iubesc inainte de a se cunoaste". Cine a zis asta?
Nu Parinte,asa e! Nu e gluma!Trebuie sa fim ajutor de duhovnici cu cei mai slabi ca noi,cu cei mai mici, cu cei aflati in mare nevoie mare,boala,suferinta sau ispita.Ca pana junge acela la duhovnic,il apuca deznadejdea.Trebuie sa-l ajutam pe frate,nu sa-l lasam pe cale.
Eu fara sa vreau, prin natura profesiei,prin conjunctura in care lucrez...sunt de multe ori ajutorul preotului.Ca nu-i spovedesc,nu le dau dezlegare, impartasanie,asta e partea a 2.Dar daca e nevoie de mine,ma duc la omul aflat in suferinta, citesc o rugaciune,vorbesc cu el...fac tot ce pot pentru ca lui sa-i fie putin mai bine.Alte ori ma duc cu Parintele si le da ultima impartasanie,le tin capul drept...plang cu ei...caci stiu prin ce chinuri trec in clipele acelea de suferinta trupeasca. Si Parintele imi spune adesea ca dragostea ajuta la rabdarea cu mai multa barbatie a suferintei.Cu dragoste, asa le slujesc...caci Dumnezeu imi va cere socoteala pentru ei...
Reply With Quote
  #29  
Vechi 04.03.2007, 22:27:08
Va_iubesc Va_iubesc is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 28.09.2006
Mesaje: 537
Implicit

[quote=daliapantelimon]
Citat:
În prealabil postat de andrei.ierom
Parintele Rafail Noica zicea: "Voi puteti face din duhovnicii vostri prooroci".
Dalia, tu ai evidentiat foarte bine importanta de a ne ajutora aproapele. In felul asta nadajduim la Judecata sa ni se spuna: "intrucat ati facut unuia dintr-acesti frati ai Mei, prea mici, Mie Mi-ati facut" (Matei, 25:40). Bucura-te ca ai posibilitatea sa-i ajuti astfel pe oameni. Totusi Pr. Rafail Noica banuiesc ca se referea in citatul dat de Ierom. Andrei la faptul ca Dumnezeu, pentru rugaciunea si pregatirea noastra pentru spovedanie, poate sa ne dea cuvant prin Preot si sa-l transforme chiar in prooroc. Adica arata importanta pregatirii duhovnicesti a Preotului, dar si a credinciosului (si as zice mai ales a credinciosului).

Oare cum ar trebui sa se pregateasca cel care merge sa se spovedeasca (in afara de rugaciunile de citit inainte de spovedanie si de examenul de constiinta)? Ce pregatire lautrica mai speciala ar trebui sa aiba? Voi cum faceti?

Elena

Reply With Quote
  #30  
Vechi 05.03.2007, 16:02:04
irina77 irina77 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 18.04.2006
Mesaje: 288
Implicit

Pai, in general, sa te gandesti ca poate e ultima spovedanie, si sa-ti para rau cu adevarat, si sa-ti fie rusine pentru toata mazgaleala din viata ta. Mie imi place mult Antonie de Suroj, "Calea Pocaintei". Vorbeste de spovedanie. Zice ca de ce ajungem noi sa repetam mereu aceleasi si aceleasi pacate, aceeasi bolboroseala, acelasi bilant contabil rusinat in fata proetului- pentru ca niciodata nu ne-a durut sufletul cu adevarat si nu ne-a fost rusine de acele pacate. Pentru ca ne traim viata ca si cum am scrie o ciorna pe care urmeaza sa o rescriem pe curat candva, mai tarziu, intr-un viitor ce poate nu vine niciodata.
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare


Subiecte asemănătoare
Subiect Subiect început de Forum Răspunsuri Ultimele Postari
Sa ne impartasim saptamanal Daniel777 Impartasania (Taina Euharistiei) 433 23.05.2015 02:12:04
Cum sa ne impartasim? Adriana-Simona Impartasania (Taina Euharistiei) 21 09.01.2014 14:17:16