Daruri

[MarinaAlca]

În prealabil postat de dorinastoica14

Pentru Marina ,pentru Hartfort si pentru toti cei care au cantat sau canta in strana,pentru George un citat din Sf. Augustun care mi-a placut mult si pe care il scriu pentru voi si de ce nu si pentru mine:
"CINTA SI MERGI MAI DEPARTE,LA CAPATUL DRUMULI TE ASTEAPTA DUMNEZEU"

Intr-adevar, frumos a grait sfantul. Multumim Dorina.Pacea sa fie cu noi toti!

[Thheo]

Ce vreau sa va povestesc aici este ptr mine un dar, o minune pe care nu vreau s-o uit nicioadata....daca gresesc gandind asfel va rog sa ma corectati.Pana acum 6 -7ani eram un om fara D-zeu, nu mergeam la biserica decat in noaptea de inviere ptr a tine de urat unei vecine, dar viata mea sa schimbat si am inteles ca cel de sus ma iubeste si nu vrea ca eu sa raman o ignoranta toata viata....Am avut nevoie de maculatura ptr baiat la scoala si ptr ca contabila fratelui meu s-a oferit sa ma ajute am luat de la ea un sac plin cu carti si reviste.....am vrut sa le asez mai frumos si printre ele am gasit cateva carti destul de uzate despre parintele Cleopa,parintele Arsenie Boca,parintele Argatu.....am citi din ele si asta ma facut sa-mi schimb felul de a gandii, am inceput sa privesc cu alti ochi religia si sa realizez ca viata este un dar de care trebuie sa am mare grija ,ptr felul in care ma voi purta in aceasta lume imi voi primi rasplata...

[SIZE=2]"Aproape acum un an a venit la mine un tanar din Bania Luka, care se indeletnicea cu rugaciunea lui Iisus. De putina vreme un prieten de-al lui, care era casatorit si avea copii, a invatat si el sa se indeletniceasca cu rugaciunea lui Iisus. Mult m-am mirat cand prietenul sau a venit si mi-a spus cum inima i se roaga neincetat si rugaciunea curge neintrerupta. Acest tanar era atat de luminat de bucurie, plin de o pace negraita. El s-a incredintat pe sine, pe sotia si pe copiii sai lui Dumnezeu si a dobandit in dar harul. Prietenul care l-a invatat rugaciunea nu a dobandit acest har, desi s-a rugat indelung pentru a-l primi."

http://www.crestinortodox.ro/Despre_...-28-24279.html
[/SIZE]

"Slava Tie ,pentru fiecare suspinare in incercarile mele"
"Slava Tie, pentru buna mireasma a lacramioarelor si a trandafirilor
"Slava Tie, pentru rugaciunile smerite ale sufletului pazit de inger"
"Slava Tie, pentru oamenii pe care pronia Ta mi i-a adus in cale"
"Slava Tie, pentru limbile de foc ale inspiratiei"
"Slava Tie, Celui ce sigur stii sa ingadui sa fim prigoniti pe nedrept"
"Slava Tie, Celui ce ne-ai trimis nereusite si scarbe,ca sa ne intoarcem ochii spre suferinta celorlalti"
"Slava Tie Celui ce, ai inaltat biserica Ta ca adapost lumii ostenite"
.................................................. .........................................
Din Acatistul de multumire si slava lui Dumnezeu pentru toate

Astzi am ascultat evanghelia "Bogatului caruia i-a rodit tarina"si m-am gandit din nou la darurile pe care ni le da Dumnezeu in fiecare clipa,daruri materiale dar si daruri duhovnicesti si spirituale,caci si noi suntem asemanea acelui bogat care,atunci cand Dumnezeu i-a umplut hambarele cu bunatati,in loc sa multumeasca pentru acestea n-a gandit decat la binele sau"de acum voi manca voi bea si ma voi veseli......."
Multi dintre noi atunci cand primesc de la Dumnezeu mai mult decat altii devenim din mandri,mai mandri si din rai mai rai si cu cat avem mai mult cu atat suntem mai departe de Dumnezeu si de oameni.
Am intalnit multe persoane sarmane care din putinul lor dau un banut de pomana sau la o sfanta biserica.Dar,am intalnit si multi bogati care sunt avari si cu cat au mai mult cu atat dau mai putin.
Daca intr-o zi Dumnezeu ne-ar umple de bunatati am fi oare mai buni sau am fi asemenea bogatului nemilostiv?

[cristiboss56]

În prealabil postat de dorinastoica14

Astzi am ascultat evanghelia "Bogatului caruia i-a rodit tarina"si m-am gandit din nou la darurile pe care ni le da Dumnezeu in fiecare clipa,daruri materiale dar si daruri duhovnicesti si spirituale,caci si noi suntem asemanea acelui bogat care,atunci cand Dumnezeu i-a umplut hambarele cu bunatati,in loc sa multumeasca pentru acestea n-a gandit decat la binele sau"de acum voi manca voi bea si ma voi veseli......."
Multi dintre noi atunci cand primesc de la Dumnezeu mai mult decat altii devenim din mandri,mai mandri si din rai mai rai si cu cat avem mai mult cu atat suntem mai departe de Dumnezeu si de oameni.
Am intalnit multe persoane sarmane care din putinul lor dau un banut de pomana sau la o sfanta biserica.Dar,am intalnit si multi bogati care sunt avari si cu cat au mai mult cu atat dau mai putin.
Daca intr-o zi Dumnezeu ne-ar umple de bunatati am fi oare mai buni sau am fi asemenea bogatului nemilostiv?

"Pana cand pacatosii, Doamne, pana cand pacatosii se vor fali ? Pana cand vor spune si vor grai nedreptate ; grai-vor toti cei ce lucreaza faradelegea? Pe poporul Tau, l-au asuprit si mostenirea Ta au apasat-o. Pe vaduva si pe sarac au ucis si pe orfani i-au omorat. Si au zis : < Nu va vedea Domnul, nici nu va pricepe Dumnezeul lui Iacob >. Intelegeti, dar, cei neantelepti din popor, si cei nebuni, inteleptiti-va odata ! Cel ce a sadit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu priveste? Cel ce pedepseste neamurile, oare, nu va certa? Cel ce invata pe om cunostinta. Domnul, cunoaste gandurile oamenilor, ca sunt desarte."( din Psalmul 93).

În prealabil postat de Thheo

Ce vreau sa va povestesc aici este ptr mine un dar, o minune pe care nu vreau s-o uit nicioadata....daca gresesc gandind asfel va rog sa ma corectati.Pana acum 6 -7ani eram un om fara D-zeu, nu mergeam la biserica decat in noaptea de inviere ptr a tine de urat unei vecine, dar viata mea sa schimbat si am inteles ca cel de sus ma iubeste si nu vrea ca eu sa raman o ignoranta toata viata....Am avut nevoie de maculatura ptr baiat la scoala si ptr ca contabila fratelui meu s-a oferit sa ma ajute am luat de la ea un sac plin cu carti si reviste.....am vrut sa le asez mai frumos si printre ele am gasit cateva carti destul de uzate despre parintele Cleopa,parintele Arsenie Boca,parintele Argatu.....am citi din ele si asta ma facut sa-mi schimb felul de a gandii, am inceput sa privesc cu alti ochi religia si sa realizez ca viata este un dar de care trebuie sa am mare grija ,ptr felul in care ma voi purta in aceasta lume imi voi primi rasplata...

Recitind topicul am remarcat postarea ta.Este adevarat,insasi descoperirea credintei de catre unii din noi este un mare dar si aceasta este o experienta absolut personala si unica asa cum suntem fiecare din noi.Caci in fata lui Dumnezeu suntem asemenea fiului risipitor,pe fiecare din cei rataciti ne primeste cu bratele deschise si plin de dragoste si de iertare.Cat de departe putem ajunge mergand pe calea aceasta si cat de repede putem sa-i ajungem din urma pe cei care au pornit de mult la drum....numai noi stim si bunul Dumnezeu.

[georgeval]

În prealabil postat de MarinaAlca

Ca sa fiu sincera, pe sufletul meu apasa PIERDEREA unui DAR avut cu cativa ani in urma.....

Dumnezeu nu-si retrage nicioadat darurile. cu ajutorul harului dumnezeiesc darurile se inmultesc in masura in care noi conlucram cu harul. Prin patimi nu facem decat sa ingropam darurile sau ele sa devina inactive. Din pilda talantilor aflam ca Dumnezeu-Stapanul nu a lipsit pe nici o sulga de darurile Sale (cele trei slugi sunt simbolul intregii umanitati).

[tigerAvalo9]

În prealabil postat de cristiboss56

"Pana cand pacatosii, Doamne, pana cand pacatosii se vor fali ? Pana cand vor spune si vor grai nedreptate ; grai-vor toti cei ce lucreaza faradelegea? Pe poporul Tau, l-au asuprit si mostenirea Ta au apasat-o. Pe vaduva si pe sarac au ucis si pe orfani i-au omorat. Si au zis : < Nu va vedea Domnul, nici nu va pricepe Dumnezeul lui Iacob >. Intelegeti, dar, cei neantelepti din popor, si cei nebuni, inteleptiti-va odata ! Cel ce a sadit urechea, oare, nu aude? Cel ce a zidit ochiul, oare, nu priveste? Cel ce pedepseste neamurile, oare, nu va certa? Cel ce invata pe om cunostinta. Domnul, cunoaste gandurile oamenilor, ca sunt desarte."( din Psalmul 93).

Pacatosii se vor fali mereu,vor grai nedreptate mereu ,nu va mirati va fi si mai rau de atat (Apocalipsa).

[cristiboss56]

În prealabil postat de Anca-Miha

Oare vederea propriilor pacate este un dar?

Vederea proprilor greşeli, e semn şi dar de la Dumnezeu, că nu ne-a lăsat de izbelişte. Mustrarea conştinţei, spunea un Sfânt Părinte, este legătura vie cu Dumnezeu. Pomul neroditor, nu va mai fi udat, îngrijit ci va deveni uscăciune. Să-i mulţumim lui Dumnezeu că ne ţine conştinţa trează şi ne dă şi acest dar de a ne vedea proprile greşeli şi păcate. La cel nesimţitor întru sfârşit e semn de uscăciune ! . . .