Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Spiritualitatea ortodoxa
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #51  
Vechi 29.06.2016, 22:53:37
Jonnyw2013 Jonnyw2013 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 12.02.2015
Religia: Ortodox
Mesaje: 612
Implicit Schimbarea printului

"Așadar, precum îți spuneam, a venit la mine un cerșetor, cu un buletin de soldat în retragere, bătrân, slab și așa de sărac, încât era aproape gol și desculț. Vorbea puțin și foarte simplu, ca un țăran din stepă. Noi l-am primit și l-am dus la casa săracilor. Peste câteva zile s-a îmbolnăvit foarte tare și de aceea l-am transportat în acest pavilion. L-am liniștit și am început să-l îngrijim și să-l tratăm noi singuri, eu și soția mea.
În sfârșit, se apropia în mod vădit de moarte. Noi i-am făcut pregătirile, am chemat și preotul nostru să- l spovedească, să-l împărtășească și să-i facă Sfântul Maslu. În ajunul morții sale s-a ridicat, nii-a cerut o foaie de hârtie și o pană, m-a rugat să închid ușa, să nu las pe nimeni să intre până ce nu-și va scrie testamentul pentru fiul său, rugându-ne să trimitem acest testament, după moartea lui, la Petersburg, la adresa pe care ne-a indicat-o. Am rămas uimit când i-am văzut scrisul, care nu era numai foarte frumos, dar arăta că era un om cult, iar compunerea era admirabilă, dreaptă și foarte delicată. Mâine am să-ți citesc testamentul lui, am păstrat o copie.
Acestea toate m-au mirat și mi-au trezit curiozitatea să-l întreb despre originea și viața lui. El m-a obligat prin jurământ să nu destăinuiesc nimănui nimic, înainte de moartea sa, și mi-a povestit, spre slava lui Dumnezeu, viața sa:

- Eu am fost prinț. Am avut o avere foarte mare și am dus cea mai elegantă, cea mai luxoasă și mai risipitoare viață. Soția mi-a murit și eu trăiam fericit cu fiul meu, care avea serviciul de căpitan în garda regală. Odată, pregătin-du-mă să plec la un bal, la o persoană foarte de seamă, am fost foarte supărat pe valetul meu. În plină furie, neputându-mă stăpâni, l-am lovit fără milă în cap și am dat ordin să fie trimis la el în sat. Acestea s-au întâmplat seara; a doua zi, valetul a murit de congestie cerebrală.
Acestea toate s-au mușamalizat, iar eu, după ce pe moment mi-a părut rău de imprudența mea, am uitat repede, cu totul, această întâmplare. După șase săptămâni, valetul care murise a început să mi se arate, mai întâi în vis, în fiecare noapte, tulburându-mă și mustrându-mă mereu, cu aceste cuvinte, pentru fapta mea: "€žOm fără conștiință, tu ești ucigașul meu!"€ Mai târziu am început să-l văd aievea, în stare de veghe. Cu cât trecea timpul, cu atât mai des mi se arăta, sfârșind prin a mă supăra aproape necontenit.
În cele din urmă, împreună cu acesta vedeam și pe alți bărbați răposați pe care îi jignisem prin asprimea mea și pe femeile pe care le dusesem în ispită. Toți aceștia mă mustrau neîncetat și nu-mi dădeau pace, astfel că nu mai puteam nici să dorm, nici să mănânc, nici să mă ocup cu ceva.
Puterile mi se sleiseră cu desăvârșire și mi se lipise pielea de oase, de slăbiciune. Toată silința medicilor celor mai iscusiți nu mi-a putut ajuta cu nimic. Am plecat în țări străine ca să mă tratez și, după un tratament de jumătate de an, nu m-am simțit cu nimic mai bine, iar vedeniile care mă chinuiau se înmulțeau mereu, fără milă. Am fost adus de acolo abia viu. Am încercat astfel grozăviile infernale ale chinurilor sufletești, mai înainte de despărțirea sufletului de trup. Atunci m-am încredințat că există iadul și am aflat ce înseamnă acesta.
Fiind într-o astfel de stare chinuitoare, mi-am recunoscut fărădelegile, m-am spovedit, am slobozit pe toți oamenii care-mi slujeau și m-am jurat ca să mă chinuiesc toată viața cu tot felul de osteneli și să mă ascund în chip de cerșetor, pentru ca, pentru fărădelegile mele, să fiu cel mai de pe urmă slujitor al oamenilor din clasa cea mai de jos. De-abia mă hotărâsem cu tărie să încep această viață, că vedeniile care mă supărau s-au sfârșit îndată. Simțeam o bucurie și o desfătare atât de mari, care-mi veneau din împăcarea cu Dumnezeu, încât nu le pot descrie pe deplin.
Iată, așa am aflat, tot din experiență, ce este raiul și în ce fel se deschide împărăția lui Dumnezeu înăuntrul inimilor noastre.
Sunt cincisprezece ani de când rătăcesc prin această Siberie. Uneori mă angajam la munci grele, la țărani, alteori îmi procuram hrana cerșind în numele lui Iisus.
Ah! ce fericire, ce mulțumire și ce conștiință liniștită am avut eu în toate aceste privațiuni ale mele. Asemenea bucurii le poate simți pe deplin numai cel care este mutat, prin mila Mântuitorului, dintr-un iad chinuitor în raiul lui Dumnezeu."
Pelerinul Rus -pag 63
__________________
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...-ca-pe-erezii/
"€žCând am ieșit pe ușa care mă purta spre libertate, am știut că dacă nu las ura și amărăciunea în spate, voi continua să fiu în închisoare€".-Nelson Mandela

Last edited by Jonnyw2013; 29.06.2016 at 22:56:47.
Reply With Quote
  #52  
Vechi 02.07.2017, 00:57:36
Jonnyw2013 Jonnyw2013 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 12.02.2015
Religia: Ortodox
Mesaje: 612
Thumbs up Vedea inchisoarea ca pe un Templu

Citind despre Gandhi au fost multe lucruri care m-au impresionat. A facut vrreo 6 ani de puscarie in lupta lui ptr independenta Indiei. La un moment dat vorbind despre inchisoare o descrie ca "Hotelul domnului George" ,si-a obisnuit atat de mult sufletul si trupul cu incercarile, incat era obisnuit cu ele..Sper sa retin bine numele regelui Angliei, caci cartea" a facut pasi" . Ii dau volumul 1 "Gandhi -sunt un soldat al pacii" la matusamea. Imi spune:"Sa ai rabdare cu mine ca am ceva probleme ,o sa dureze cu cititul."Ea cum e mai credincioasa, tot se intareste din carti religioase +rugaciune cand are probleme in special,si acum are, si se gandea ca nu o sa aiba vreme de Gandhi al meu. Zic "Stati linistita ca eu citesc volumul doi si mai am." Ce credeti dupa trei zile ma suna," Am terminat daca poti adu-mi volumul doi."Ce sa zic, o valoare universala acest Gandhi.

Vorbind de puscarie uneori o vede ca pe un Templu. La un moment dat se opunne discriminarii celor care nu trebuie atinsi,,ca si ei sa aiba drepturi civile. Si incepe un post ,ultimul post ,unde el il incepe ca si cand ar putea si muri, in cazul in care cererile nu ii vor fi ascultate de englezi.Este oprit intr-o stare destul de critica, de la aceaasta sa-i zicem greva a foamei.Multi l-au vizitat extrem de entuziasmati la inchisoare inainte de acest ultim post.Unii il priveau ca pe un zeu in viata.
__________________
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...-ca-pe-erezii/
"€žCând am ieșit pe ușa care mă purta spre libertate, am știut că dacă nu las ura și amărăciunea în spate, voi continua să fiu în închisoare€".-Nelson Mandela
Reply With Quote
  #53  
Vechi 15.09.2018, 23:59:41
Jonnyw2013 Jonnyw2013 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 12.02.2015
Religia: Ortodox
Mesaje: 612
Thumbs up O tânără din Cluj dă o lecție de viață și generozitate după ce și-a pierdut soțul bol

O poveste de viata interesanta, si cum aceasta tanara a invatat din situatiile de viata intampinate, ce inseamna adevaratele probleme, si cum si-a schimbat viata si prioritatile , pastrandu-si si zambetul pe buze .

"O femeie în vârstă de 39 de ani din Cluj și-a pierdut soțul din cauza cancerului. Această tragedie a făcut-o să vrea să ajute familiile altor persoane care se luptă cu această boală cruntă.
Violeta Fărăgău și-a pierdut soțul în urmă cu câțiva ani, după o lungă luptă cu cancerul. Pe toată durata tratamentului soțului ei, tânăra a văzut pe holurile spitalului cum rudele pacienților căutau locuri ieftine unde să doarmă, iar unii oameni ajungeau să își piardă zile întregi pe drumuri deoarece nu își permiteau o chirie.
Astfel i-a venit ideea casei Filip, numită după soțul său.

Femeia a construit o casă în Cluj Napoca pentru rudele bolnavilor și le găzduiește pe toată durata tratamentului. Când au aflat de fapta sa, mai mulți oameni de afaceri au început să contribuie cu sponsorizări.
„Povestea casei Filip a început în urmă cu doi ani și ceva când eram cu soțul meu Filip în spital. El a fost diagnosticat cu cancer, și atunci am stat mult prin spitale unde am văzut nevoile oamenilor care vin din alte localități. Atunci m-am gândit ce bine ar fi dacă oamenii ăștia ar avea unde să stea aici pe bani puțini, pentru că Clujul e scump”, a declarat Violeta pentru Știrile Pro TV.
Casa construită dispune de șase camere și 12 locuri disponibile.
„Avem camere cu 30 de lei și 40 de lei pe noapte, asta pentru cine stă pe termen lung. Ideea este că ceea ce dau oamenii nu ajung să ne achităm cheltuielile lunare, de aceea contăm mult pe donații și sponsorizări. Am primit primii musafiri în 26 mai și de atunci au trecut pe la noi 45 de persoane bolnave și 50 de aparținători”, a povestit tânăra clujeancă.
Una dintre persoanele care au călcat pragul Casei Filip este Șarlota Rareș, o doamnă din Arad care suferă de cancer la stomac. Ea trebuie să meargă la Cluj pentru tratament.
Ca să plătească o săptămână de cazare la o pensiune în Cluj ar fi costat-o peste 300 de euro. Așa însă, plătește doar 30 de lei pe noapte.
„Vai de capul meu, m-au primit mai bine ca acasă. Numai un zâmbet sunt și doamna Violeta prin câte a trecut și e foarte bună. Nu m-am gândit că mai sunt oameni așa buni”, a afirmat Șarlota Rareș.
Violeta primește ajutor sistematic de la oameni de afaceri din Cluj."

Preluat de la adresa: https://www.unica.ro/o-tanara-din-cl...-cancer-250456
__________________
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2011/...-ca-pe-erezii/
"€žCând am ieșit pe ușa care mă purta spre libertate, am știut că dacă nu las ura și amărăciunea în spate, voi continua să fiu în închisoare€".-Nelson Mandela
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare