Ajutor !

[euftalia]

Draga mea Consuela, sa stii ca sugestia la om este puternica, suntem slabi, daca am pune in discutie indoielile am da idei si altora si in felul acesta le-am face rau fara voie. Firea omeneasca este slaba, creierul este din carne, de aceea avem indoieli si temeri. Ne mai este frica de boala si moarte, este firesc, dar Dumnezeu ne va ajuta sa depasim chiar si momentul mortii.
In ce priveste indoiala ta despre faptul ca Dumnezeu nu ar fi drept este tot o slabiciune omeneasca. Vedem copii bolnavi (este si pe acest forum un anunt umanitar pentru o tanara de 21 de ani cu leucemie),aceste boli vin din lume, de la fortele potrivnice. Crezi ca Iisus nu stie ca este greu in lume? De exemplu El zice:"Ajunge zilei rautatea ei" sau "EU am biruit lumea" deci El stie, dar asa este dat omului sa parcurga viata ca apoi, dupa toata viata sa primeasca rasplata in cer.
Eu sunt bolnava de la 16 ani, acum am 30 si de nenumarate ori m-a ajutat Dumnezeu chiar cand imi pierdusem speranta. Asadar nu te teme de indoielile tale, sunt omenesti.
Eu nici sa ma rog prea mult nu mai pot, pentru ca am avut un delir mistic, cu halucinatii auditive si am un blocaj in ce priveste religia cu indoieli si temeri. Dar stii cum ma rog eu? "Iisuse bun, Ajuta-ma" sau "Doamne iarta-ma si ajuta-ma" sau "Sfintilor, acoperiti-ne cu bunatatea voastra!" mai spun "Tatal nostru" , crezul la biserica etc. Dar speranta nu mi-o pierd pentru ca am constatat ca in viata nu m-a lasat Dumnezeu niciodata. Raul, de orice natura ar fi nu este vesnic, numai binele si lumina vor dainui de-a pururea. Doamne ajuta!

[pixel3cs]

Mda :|, am citit tot ce au scris toti mai inainte. Vreau sa va spun ca azi tocmai am venit de la manastire de la Frasinei si ma simt mai bine. Acolo am vazut ca omul nici nu stie ca e bolnav (sufleteste sau trupeste) pana nu se duce la biserica si ia parte la sfintele slujbe si la Maslu. Pur si simplu omul se duce la biserica si afla cu stupoare dupa ce pleaca de acolo ca se simte mai bine, dar el nici macar nu stia ca ar fi avut vreo suferinta, asta pentru ca toteauna exista stari duhovnicesti mai bune. Omul traieste viata de zi cu zi, dar nu mai simte ca pacatul il apasa, ca e o greutate pe care o poarta, nici nu stie ca o duce cu el pretutindeni, unii pana la sfarsitul vietii. Altii afla inmarmuriti acest lucru si din acel moment incep sa isi puna semne de intrebare, cum e cazul meu. Tot la manastire am simtit cum cuvintele preotilor, slujbele, rugaciunile au o anumita incarcatura si prin intermediul auzului ele intra in om, in suflet si il curata, raman acolo (chiar asta se intampla), cuvintele preotului se depun la suflet, iar vrajmasul incearca sa aduca mintii ganduri ca nu cumva sa asculti Cuvantul lui Dumnezeu si sa ai in vreun fel folos de la el. Asta mi s-a intamplat si vreau sa spun si la altii ca atunci cand mergeti la slujbe sa fiti cat mai cu bagare de seama si sa repetati toate cuvintele preotului in minte, si de la cantareti, ca ele intra in suflet, asta am facut eu si a mers :). M-am spovedit acolo la parintele Paisie, nu il stiu, altii poate il cunosc, si mi-a spus ce sa fac, asa ca nu va mai faceti griji ;).

În prealabil postat de danio

eu caut o femeie care poarta batic,aceea este femeie care doreste sa fie credincioasa sotului.casnicia nu inseamna supunera fatza de sotz.dar asfel de femeie e mai dorita. vilroz@personal.ro

mult succes iti doresc! vrei sa poarte batic numai la biserica sau si pe strada, adica tot timpul?!

[06dec]

noi,ceilaltzi "normali"la minte,nu avem ancercari de genul acela.Fiecare antzelege ce poate,dar ce ma antareste este starea fara de tulburare a parintelui Paisie aghioritul,caracteristica sfintzilor nostri parintzi si maicutze lasatzi mostenire de Mantuitorul.

[Saurian]

În prealabil postat de pixel3cs

Salutare !

Am intrat aici pentru ca am ceva de spus. In primul rand as vrea sa aud si parerea altora, ca eu nu mai stiu ce sa cred.

Sunt student in Bucuresti la Politehnica si stau in regie.In primul rand totul a inceput in 2005, vara, in sesiune. Eram plictisit, nu stiam ce sa fac ! Am intrat pe Google si am inceput sa caut cazuri paranormale, iesite din comun, exorcizari, ceva care sa ma impresioneze.
In acest fel am gasit cazuri de posedati, to felul de chestii legate de diavoli si de religie. Am citit despre yoga, Buddha, Iisus, pana cand... am citit despre rugaciunea lui Iisus si am inceput si eu sa o rostesc mereu in gand.
Nu mergeam la biserica decat de Paste si de Craciun, si nici nu credeam cu adevarat, dar am zis sa zic rugaciunea sa vad ce se intampla...
In acest fel am inceput sa observ cateva chestii importante, cum ar fi Iisus ne iubeste, in timp ce ziceam rugaciunea simteam la inima un foc, si odata am simtit cum numele Iisus rastoarna tot, numai conteaza nimic decat numele Lui, rastoarna si cucereste totul. Odata am simtit cum ne cheama si ne asteapta.
In acel timp eu credeam ca acestea sunt semne de la Dumnezeu, acuma nu mai cred nimic, nici ca sunt de la Dumnezeu, nici ca de la diavol, ci cum primesc un semn il bag in folderul "de la diavol", fie ca e cu iubire, fie ca e cu ura, fie ca e atat, dar atat de clar ca e de la Dumnezeu.

Asta nu e tot, de ar fi tot.... Dupa ce am zis rugaciunea si am primit semne de bucurie au inceput gandurile... Astea nu erau prevazute in program, dar s-a intamplat. Ganduri de mandrie, ganduri ciudate, ganduri de tot felul, mai mult sau mai putin intemeiate, ganduri spurcate, am vazut odata o icoana pe un site si nu o suportam. Cred ca erau de la diavol, dar ce nu vine de la diavol ! Am inceput sa urasc prietenii, mintea mea era intunecata, chiar nebuna. Ma credeam sfant, dar ce nu ma imaginam.

Am inceput sa spun si alte rugaciuni, sa merg si la biserica. Adevarul e ca de cate ori mergeam la biserica simteam cum imi reveneam si la minte si la ganduri si la purtare si imi indeplineam functia pentru care am fost creat. Dar si in timpul slujbelor nu eram lipsit de ganduri de la diavol si de chinuri. Au fost foarte multe semne. O mare smecherie a diavolului e aceea ca el se da si Dumnezeu se da si diavol, in functie de ce are nevoie si in functie de ce vrea sa crezi, ca sa te poata duce in capcana lui. De aceea am refuzat sa mai vreau ceva sau sa mai cred in vreun semn, de orice natura.

Am inceput sa il vad cum e viu in mine, cum fac voia lui, am inceput sa vad si viclesugurile lui, cand ma rog e foarte viclean. Numai ca eu sunt slab, mintea mea e mandra, si ma chinuie foarte mult, mai ales cu ganduri si mai ales in somn imi aduce o stare foarte greu de suportat, de-abia mai dorm. Nu stiu pana la urma ce vrea de la mine.

Cred ca sunt posedat, in ultimele zile stau la calculator si sunt relaxat, si dintr-o data inima se clatina si ma pomenesc ca zic "Nu!". Dar ce este aces "Nu", zii frate daca ai de zis ceva! Foarte multe chinuri si nu mai vreau ! Eu nu il vreau dar el nu ma mai lasa in pace.

Eu as vrea sa ma calugaresc, am fost la manastire la Frasinei si am vazut ca un calugar se uita la mine intr-un fel anume. Un altul a venit si mi-a spus ceva ca am o sensibilitate bla bla bla si ca Dumnezeu a lucrat la ea si ca sunt chemat la manastire si ca ar trebui sa ma duc, ca stia care au fost chemati si nu s-au dus a fost vai de ei. Tot acolo la manastire un calugar m-a atins odata si mi s-a pus un scut la inima. Nu stiu ce a fost, dar m-am saturat de o gramada de semne, si nu mai vreau sa las mintea mea sa isi dea cu parerea, minte e inselatoare cand se face partasa cu diavolul.

Vreau sa fiu normal, sa se termine, chestia e ca nici nu imi imaginez cum e sa mai fii linistit, sau nu imi mia imaginez cum e sa se termine sau nu imi imaginez pe Dumnezeu sa ma ajute.
Posibil ca ce am scris paici sa fie inspirat in mare parte de fratii mei diavoli care s-au asigurat ei dinainte sa mai uit cate ceva. Multe semne au parut ca sunt de la Dumnezeu, revelatii si alte prostii, am invatat multe. Dar un lucru e clar, nu vreau semne, nu mai vreau nimic, vreau linite si pace, si daca va fi sa inaintez spre Dumnezeu sa se faca dupa voia Lui.
Multa ura si invidie au diavolii pentru noi, ei nu pot sta linistiti cu un singur gand, nu le convine nici un lucru asezat la locul lui.

Pre multa vorbarie, si cine stie ce am mai facut, as vrea ca Dumnezeu sa se miluiasca de mine, ma simt ciudat, si toata inselarea asta vreau sa dipara. Tot el ma pune sa merg la manastire ca sa obtin puteri si alte chestii, vrajeli. Sunt momente de nebunie si chiar deznadejde totala, eu ma gandesc ca am facut ceva rau vreodata si de=asta se intampla astea.

Eu vreau sa fug de el, sa nu il mai bag in seama, dar vine singur, nu e zi fara el.

As vrea un sfat, sau cineva care a trecut prin asta si cum a iesit, eu vreau sa spun si la preot, sa ma spovedesc dar nu cred ca are efect la ce smerenie falsa a avut grija diavolul sa puna in mine. Am mai spus odata la un preot dar a zis ceva rapid si a zis ca e normal.., ca inainte nu ma rugam... si ca acuma ma ispiteste. A.. cred ca eram si fanatic, ma rugam mai toata ziua, nu stiu ce a fost in capul meu da e rau sa fii in intuneric.

Multumes!

Stii ce cred eu ca e la tine? Mai multe. Pe de o parte e diavolul care te ispiteste iar pe de alta parte sunt monstrii din tine. Am si eu astfel de probleme ( dar nu asa de mari ). Ar fi folositor sa citesti un cuvant al par. Teofil Paraian despre rugaciunea inimii. Acesta spune ca atunci cand practica si el aceasta rugaciune i se intamplau sa alterneze ganduri furmoase ( cum ziceai tu ) si ganduri urate, de care nu stia ca e capabil ( cum ziceai tu ). Explicatia cea mai frumoasa o da par. Teofil Tia despre aceste ganduri. Atunci cand ne rugam Dumnezeu ne ajuta sa coboram in subconstientul nostru ( sau in inima noastra ) si acolo vedeam tot ce ne-am bagat inauntru si il dam afara. Vezi un rau de care te inspaimanti. Din ce mi-ai relatat nu ai fost un om foarte credincios de mic. Asa ca tot raul din inima ta, toti monstrii de-acolo iasa la iveala prin rugaciune. Dar trebuie sa-i infrunti si ce e mai important sa nu o faci de unul singur. E foarte important daca practici rugaciunea lui Iisus sa ai un duhovnic ( si cand spun asta ma refer la un preot care te cunoaste, un preot la care sa-i spui ori de cate ori ai ganduri negre ce ganduri ai avut ). Daca tii totul in tine poti inebuni. Si iarasi e important un duhovnic ca sa nu exagerezi. Razboiul duhovnicesc e greu si il poti castiga cu o mult mai mare usurinta cu ajutorul duhovnicului. Orice gand rau spune-l duhovnicului. Dar sa ai unul singur si sa te spovedesti cat de des. Sper ca ti-au fost de ajutor putinele sfaturi pe care ti le-am dat.

[euftalia]

Draga Saurian, explicatia ta este putin unilaterala. Sigur ca este bine sa te rogi, chiar foarte bine, dar gandurile negre nu vin numai din pacata sau necredinta, ci si din afectiuni psihice de la o depresie simpla pana la psihozele de toate tipurile. parintele teofil Paraian spunea frumos ce spunea. Eu chiar am vorbit personal cu dumnealui, chiar la Manastirea Constantin Brancoveanu de la Sambata de Sus. Aveam halucinatii auditive legate de cele sfinte. Dupa ce m-am spovedit si eu si mama stii ce i-a spus mamei?" fata este bolnava, dar daca va vrea Dumnezeu se va face bine!" Si Dumnezeu a vrut si ma simt desepri destul de bine. Forma mea de schizofrenie nu avea legatura cu pac atele sau necredinta ci cu o proasta functionare a creierului, asa ca nu ii mai baga in cap lui Pixel 3 ca are pacate sau ca trebuie sa se lupte cu relele. Eu asa faceam, ma "luptam " in sf. biserica citind acatiste si Psaltirea si de ce ma zbateam mai tare cu gandurile si vorbele pe care le auzeam , de aia starea mea se agrava. La indemnul medicilor, m-am rugat duar dimineata si seara astfel creierul meu mai uita de diavoli si rele. Lasati-l pe Dumnezeu ca El isi mai face lucrarea si fara sa ne luptam atata, totul trebuie sa fie moderat. Sanatate!

[maria55]

Draga Euftalia ,
eu cred ca ai si tu dreptate . Multe lucruri n-au nici o legatura cu pacatul , ba se intimpla sa navighezi in directie gresita dupa ce ai facut bine la cineva .
Banuiesc ca de multe lucruri nu avem habar.
Si iarasi , nici o patima sau boala sau chin sau mai stiu eu ce ,nu se poate reduce la o singura explicatie . Drumurile sint atit de intortochiate , numai Dumnezeu le cunoaste !
Doamne ajuta!

[euftalia]

Asa este, trebuie duar sa chemam binele prin rugaciune, dar totul cu masura. sa ne incarcam pozitiv pentru ca dumnezeu nu ne da niciodata mai mult decat putem duce, si cand avem suferinte mari ne indulceste chinul cumva, printr-o compensatie.
Sarbatori fericite tuturor!

[Laurentiu]

În prealabil postat de pixel3cs

Salutare !

Am intrat aici pentru ca am ceva de spus. In primul rand as vrea sa aud si parerea altora, ca eu nu mai stiu ce sa cred.

Sunt student in Bucuresti la Politehnica si stau in regie.In primul rand totul a inceput in 2005, vara, in sesiune. Eram plictisit, nu stiam ce sa fac ! Am intrat pe Google si am inceput sa caut cazuri paranormale, iesite din comun, exorcizari, ceva care sa ma impresioneze.
In acest fel am gasit cazuri de posedati, to felul de chestii legate de diavoli si de religie. Am citit despre yoga, Buddha, Iisus, pana cand... am citit despre rugaciunea lui Iisus si am inceput si eu sa o rostesc mereu in gand.
Nu mergeam la biserica decat de Paste si de Craciun, si nici nu credeam cu adevarat, dar am zis sa zic rugaciunea sa vad ce se intampla...
In acest fel am inceput sa observ cateva chestii importante, cum ar fi Iisus ne iubeste, in timp ce ziceam rugaciunea simteam la inima un foc, si odata am simtit cum numele Iisus rastoarna tot, numai conteaza nimic decat numele Lui, rastoarna si cucereste totul. Odata am simtit cum ne cheama si ne asteapta.
In acel timp eu credeam ca acestea sunt semne de la Dumnezeu, acuma nu mai cred nimic, nici ca sunt de la Dumnezeu, nici ca de la diavol, ci cum primesc un semn il bag in folderul "de la diavol", fie ca e cu iubire, fie ca e cu ura, fie ca e atat, dar atat de clar ca e de la Dumnezeu.

Asta nu e tot, de ar fi tot.... Dupa ce am zis rugaciunea si am primit semne de bucurie au inceput gandurile... Astea nu erau prevazute in program, dar s-a intamplat. Ganduri de mandrie, ganduri ciudate, ganduri de tot felul, mai mult sau mai putin intemeiate, ganduri spurcate, am vazut odata o icoana pe un site si nu o suportam. Cred ca erau de la diavol, dar ce nu vine de la diavol ! Am inceput sa urasc prietenii, mintea mea era intunecata, chiar nebuna. Ma credeam sfant, dar ce nu ma imaginam.

Am inceput sa spun si alte rugaciuni, sa merg si la biserica. Adevarul e ca de cate ori mergeam la biserica simteam cum imi reveneam si la minte si la ganduri si la purtare si imi indeplineam functia pentru care am fost creat. Dar si in timpul slujbelor nu eram lipsit de ganduri de la diavol si de chinuri. Au fost foarte multe semne. O mare smecherie a diavolului e aceea ca el se da si Dumnezeu se da si diavol, in functie de ce are nevoie si in functie de ce vrea sa crezi, ca sa te poata duce in capcana lui. De aceea am refuzat sa mai vreau ceva sau sa mai cred in vreun semn, de orice natura.

Am inceput sa il vad cum e viu in mine, cum fac voia lui, am inceput sa vad si viclesugurile lui, cand ma rog e foarte viclean. Numai ca eu sunt slab, mintea mea e mandra, si ma chinuie foarte mult, mai ales cu ganduri si mai ales in somn imi aduce o stare foarte greu de suportat, de-abia mai dorm. Nu stiu pana la urma ce vrea de la mine.

Cred ca sunt posedat, in ultimele zile stau la calculator si sunt relaxat, si dintr-o data inima se clatina si ma pomenesc ca zic "Nu!". Dar ce este aces "Nu", zii frate daca ai de zis ceva! Foarte multe chinuri si nu mai vreau ! Eu nu il vreau dar el nu ma mai lasa in pace.

Eu as vrea sa ma calugaresc, am fost la manastire la Frasinei si am vazut ca un calugar se uita la mine intr-un fel anume. Un altul a venit si mi-a spus ceva ca am o sensibilitate bla bla bla si ca Dumnezeu a lucrat la ea si ca sunt chemat la manastire si ca ar trebui sa ma duc, ca stia care au fost chemati si nu s-au dus a fost vai de ei. Tot acolo la manastire un calugar m-a atins odata si mi s-a pus un scut la inima. Nu stiu ce a fost, dar m-am saturat de o gramada de semne, si nu mai vreau sa las mintea mea sa isi dea cu parerea, minte e inselatoare cand se face partasa cu diavolul.

Vreau sa fiu normal, sa se termine, chestia e ca nici nu imi imaginez cum e sa mai fii linistit, sau nu imi mia imaginez cum e sa se termine sau nu imi imaginez pe Dumnezeu sa ma ajute.
Posibil ca ce am scris paici sa fie inspirat in mare parte de fratii mei diavoli care s-au asigurat ei dinainte sa mai uit cate ceva. Multe semne au parut ca sunt de la Dumnezeu, revelatii si alte prostii, am invatat multe. Dar un lucru e clar, nu vreau semne, nu mai vreau nimic, vreau linite si pace, si daca va fi sa inaintez spre Dumnezeu sa se faca dupa voia Lui.
Multa ura si invidie au diavolii pentru noi, ei nu pot sta linistiti cu un singur gand, nu le convine nici un lucru asezat la locul lui.

Pre multa vorbarie, si cine stie ce am mai facut, as vrea ca Dumnezeu sa se miluiasca de mine, ma simt ciudat, si toata inselarea asta vreau sa dipara. Tot el ma pune sa merg la manastire ca sa obtin puteri si alte chestii, vrajeli. Sunt momente de nebunie si chiar deznadejde totala, eu ma gandesc ca am facut ceva rau vreodata si de=asta se intampla astea.

Eu vreau sa fug de el, sa nu il mai bag in seama, dar vine singur, nu e zi fara el.

As vrea un sfat, sau cineva care a trecut prin asta si cum a iesit, eu vreau sa spun si la preot, sa ma spovedesc dar nu cred ca are efect la ce smerenie falsa a avut grija diavolul sa puna in mine. Am mai spus odata la un preot dar a zis ceva rapid si a zis ca e normal.., ca inainte nu ma rugam... si ca acuma ma ispiteste. A.. cred ca eram si fanatic, ma rugam mai toata ziua, nu stiu ce a fost in capul meu da e rau sa fii in intuneric.

Multumes!

Frate sa stii ca diavolul are mare invidie pe noi pentru ca oricine se va mantui va lua locul ingerilor cazuti Pentru ca atat tine Dumnezeu lumea pana se va completa numarul ingerilor cazuti cu numarul sfiintilor.De aceea el da o lupta grea ca sa ne deznadajduiasca dar nu poate face nimic decat galagie

Pentru ca Dumnezeu a inzestrat pe oameni cu libera vointa si care este mai puternica decat puterea diavolului Diavolul a avut putere dar prin cadere el a pirdut din ea atunci cand Dumnezeu a alungat ingeri cei rai din cer.
Astfel puterea diavolului nu numai ca este mai slaba decat puterea vointei omului dar este mai slab diavolul si decat ingerii Lui Dumnezeu.
El numai ca ne pacaleste ne face sa renuntam la vointa noastra, ne amageste
Toate gandurile despre care vorbesti sunt de la diavol pentru ca Dumnezeu nu sileste pe nimeni la nimic nu tulbura nici inima nici mintea orice gand care este fortat fie el si pentru rugaciune cand nu esti pregatit este de la diavol
Un gand de la Dumnezeu este linistit nu este fortat De multe ori diavolul se transforma in inger de lumina se da drept Dumnezeu .Cum spuneai tu diavolul este foarte viclean
Nu trebuie sa ascultam nici un gand fortat
Nu este pacat daca vin ganduri pacatoase este pacat numai daca ne impacam cu ele
Pentru ca acestea trebuie sa vina pentru ca diavolul ispiteste
Adica eu nu pot sa opresc pasare sa se aseze pe strasina casei mele dar sa o opresc sa-si faca cuib pot asa si cu gandurile

Si nu uita Maica Domnului este grabnic Ajutatoare
Doamne ajuta!

[euftalia]

Nu il mai speriati pe Pixel 3 cu diavolul, am mai spus, el exista, dar il identificam si ignoram. Frica devine ca o lupa care exagereaza in mintea noastra puterea raului.
Gandurile rele vin din slabiciunea nervilor.
Sarbatori fericite!