Mantuire in iad

[redandrei90]

------------------------------

[Mosh-Neagu]

În prealabil postat de redandrei90

Tot ce stiu eu este ca doar pe pamant ne putem mantui, spala de pacate. Imi amintesc faptul ca profesorul de religie in liceu ne spunea ca si in iad ne putem mantui. Am mai auzit o parere ca in iad ne putem mantui pana la judecata de apoi.. poate stiti voi varianta oficiala, dar m-a cam pus pe ganduri..

Teoretic e adevarat. Practic, e greu sa avem pe cineva in urma noastra mult rugator, smerit si iubit de Dumnezeu, sa ne scoata de "acolo". De aceea e bine sa nu ne bizuim pe "vrabia de pe gard" si sa ne pregatim noi asa cum trebuie din timpul vietii.

[glykys]

În prealabil postat de redandrei90

Tot ce stiu eu este ca doar pe pamant ne putem mantui, spala de pacate. Imi amintesc faptul ca profesorul de religie in liceu ne spunea ca si in iad ne putem mantui. Am mai auzit o parere ca in iad ne putem mantui pana la judecata de apoi.. poate stiti voi varianta oficiala, dar m-a cam pus pe ganduri..

In rastimpul dintre judecata particulara a omului si cea de apoi, starea celor adormiti e provizorie, se mai poate schimba. Ei nu se mai pot ruga si nu isi mai pot lucra mantuirea, nemaiavand corp, dar Biserica se roaga pentru ei, la fel si oamenii care i-au iubit in aceasta viata. Pentru ce crezi ca se pomenesc la Sfanta Liturghie atat viii cat si mortii? Pentru ce se fac parastase si milostenii pentru cei adormiti? :)

Pozitia oficiala - http://www.crestinortodox.ro/dogmati...ala-69157.html

http://www.crestinortodox.ro/dogmati...ala-69159.html


Cei care au trăit aici creştineşte, dar nu s-au putut desăvârşi, primesc mult folos din parastase. Dar cât folos, nu cunoaştem. „Nu te îndoi că vor rodi ceva folositor (sufletului)”, întăreşte Sfântul Ioan Gură de Aur.
Dar cât de mare este acest folos şi până unde poate ajunge, noi nu putem şti. Însă lucrul pe care îl ştim şi pe care Părinţii Bisericii îl accentuează, este marele folos care provine din parastase pentru cei care nu au plecat de aici cu desăvârşire nepocăiţi. Un scriitor bisericesc contemporan scrie:
„Ştiu că există cadavre morale asupra cărora injecţiile nu au efect. Dar ştiu de asemenea că există păcătoşi, şi aceştia sunt cei mai mulţi, care au fost răniţi, dar nu au murit, au căzut, dar fără să lase sabia din mâini şi văzându-şi în ultimele ceasuri urâţenia lor, au amestecat un înăbuşit „Pomeneşte-mă, Doamne” cu ultimele lor delirări. Şi cine este acela care va susţine cu îndărătnicie că nu folosesc rugăciunile credincioşilor? Starea în care se află sufletele celor adormiţi este o stare provizorie. După ieşirea sufletului din această viaţă s-a făcut o oarecare judecată, dar judecata din urmă în care sufletul îşi va primi locul său pentru veşnicie nu s-a făcut încă”.
Şi adaugă: „Deoarece încă nu a ieşit hotărârea din urmă a Judecătorului, deoarece stăpânirea lui Hristos cuprinde cele cereşti, cele pământeşti şi cele de dedesubt şi deoarece «Duceţi-vă de la Mine» nu s-a auzit, cea mai bună atitudine pe care o poate lua Biserica este să se roage pentru morţii ei”.



Despre rolul celor 40 de liturghii - http://www.parohiamacin4.org/40_litu..._sarindare.htm



Daca cauti pe net, vei gasi mai multe pilde de acest gen.



Fireste insa, nu trebuie sa se culce nimeni pe o ureche ca are rude credincioase prin ale caror rugaciuni ii va scoate Dumnezeu din iad. Trebuie multa credinty. E o pilda cu un sfant caruia ii arata Dumnezeu iadul si in care vede un pacatos ca e cu zambetul pe buze, fiindca i-a spus ingerul ca peste un numar de ani in neamul lui se va naste un om care va deveni preot sau calugar si ca acela il va pomeni si pe el la Sfanta Liturghie timp de 30 sau 40 de ani si dupa aceea va iesi din iad....

[redandrei90]

--------------------------------------------------------------