Postul negru

[CristianR]

E bine că mai vine și câte unul care vorbește de aspectele duhovnicești, pentru că mi se pare că există tendința de a trata postul negru ca pe un sport extrem.

El n-a fost practicat la modul ăsta de către postitorii din Biserică, ci ca un sprijin de mare folos în lupta cu păcatele și patimile, ca un puternic ajutor pentru curățirea sufletului și a minții, ca un catalizator al rugăciunii, fără de care postul nu aduce roade duhovnicești.

E foarte utilă împărtășirea experiențelor pe care le-ați avut, pentru că există, într-adevăr, riscuri. Dar nu numai pentru trup; riscurile duhovnicești sunt și mai mari și, de aceea, pe lângă rugăciune, postul – mai ales cel total – trebuie însoțit și de spovedanie deasă.

Iar mai cu seamă în Săptămâna Patimilor, în care ne aflăm, postul e rânduit de Biserică pentru a ne face părtași, prin jertfa noastră, jertfei lui Hristos. Și din motivul ăsta cred că, pentru cel care ține post aspru în zilele astea, participarea la Denii este cel puțin la fel de importantă.