Suntem vreodata indreptatiti sa discriminam, maltratam aproapele?

[DragosP]

În prealabil postat de Yasmina

Crestina,necrestina numai asa invatati lectia sa fiti mai empatici la greselile care i-au impins in suferinte si pacate pe unii.

Empatia e una şi n-are ce căuta în atitudinea pe forum (şi chiar în particoler) şi criticarea/arătarea păcatului e alta.
Atitudinea asta "empatică" nu duce la nimic bun: dacă te prezinţi la camera de gardă cu o pungă de puroi la subbraţ ce-ai prefera? Să te consoleze doctorul sau să-ţi spargă (pe viu chiar) buba şi să scapi?

[Yasmina]

În prealabil postat de DragosP

Empatia e una şi n-are ce căuta în atitudinea pe forum (şi chiar în particoler) şi criticarea/arătarea păcatului e alta.
Atitudinea asta "empatică" nu duce la nimic bun: dacă te prezinţi la camera de gardă cu o pungă de puroi la subbraţ ce-ai prefera? Să te consoleze doctorul sau să-ţi spargă (pe viu chiar) buba şi să scapi?

Ceea ce-mi spui tu mie este diferit de ceea ce se intampla aici,pe forum.
Da,am incredere in doctor(desi nu intotdeauna)sa-mi sparga el punga cu puroi dar nu m-as lasa pe mana oamenilor din multime care vor sa ma doftoriceasca si sa-mi sparga ei punga.
Sa-si vada toti de pungile lor,pe unde sunt dosite...

Caci pacatele se trateaza la duhovnic iar bolile la doftori...multimea sa-si vada de drum!
Asta zic si eu,nu-i sfatuiesc pe altii sa-si expuna pacatele pe forum pt a sminti si a-i "obliga "pe altii sa fie eroii lor spirituali. Lasati-l pe duhovnic sa-si faca meseria lui,nu i-o furati mai oameni buni!

Gata,vb multa=saracia omului,cum zicea cineva din familia mea;faceti si spuneti ce doriti,inchei aici.multumesc!

[fallen]

Stati putin ca nu inteleg, sau nu ma fac inteleasa. Daca traim sub acelasi acoperis fara sa avem insa relatii intime, tot pacat e? Sunt multe persoane care sunt silite sa coabiteze cu persoane care le abuzeaza, rude sau nu, fie ca n-au unde sta, fie ca asa aleg, din dragoste sau mila pt persoana respectiva. Si un parinte sau alta ruda in varsta de care vrei sau trebuie sa ai grija, te poate abuza, fizic si emotional, facandu-te sa te gandesti dc merita nevointa ta, sau nu. De ate ori nu se intampla, cand avem de ales, sa fugim de responsabilitati, sa le lasam pe umerii altora. Apoi ajungem in situatii cand nu mai avem de ales, si totul se intoarce impotriva noastra, parca sa ne amintim pacatele sau sa ne luam partea de umilinta, spre a invata smerenia. Diavolul ne ispiteste din ce in ce, ca pe David pe drumul exilului, iar noi cartim, "pana cand, Doamne?". Am vb cu duhovnicul candva despre asta si a zis ?i dlui ca asa e, dar nu intodeuna nevointa asta (de a suporta pe cineva care ne abuzeaza, chiar si so?) ne e spre mantuire, pt ca se poate ajunge la pacate mai mari, la blesteme, la dorit moartea, a ta sau a pers respective, (sau chiar...), etc... (apropo de asta, m-a uimit cat de "u?or" vorbea dr cu care am vb despre oameni care se omoara, sau au inten?ia, de parca i-ar întâlni la tot pasul...)

[Iliana]

De iubire fata de semeni si de empatie, intelegere, mila trebuie sa dam dovada cu totii, in orice situatie, fata de orice persoana.

Iertarea pacatelor exista si Iisus ne-a aratat asta de nenumarate ori in Evanghelie.

Insa iertarea pacatelor vine din partea lui Dumnezeu atunci cand omul constientizeaza pacatele pe care le-a savarsit, le regreta, se pocaieste, cere iertarea lui Dumnezeu si hotaraste sa nu le mai faca (sau cel putin sa incerce).

Atunci insa cand stim ca pacatuim, dar nu vrem sa renuntam la pacat, continuam sa traim tot asa si, eventual, ne gandim ca Dumnezeu ne iarta pentru ca e bun si milostiv, sau ne gandim ca: lasa, merge si asa, cred ca nu se poate vorbi de iertare. Si asta pentru ca Dumnezeu nu mantuieste cu forta, nu iarta pacatele daca nu vii sa-I ceri iertarea! Si poate si pentru faptul ca la pacatele pe care le faci mai adaugi unul: viclenia!

Este doar o parere si-mi cer scuze daca am deranjat pe cineva!

Doamne ajuta tuturor!

[Mihailc]

De reţinut este faptul că Domnul a răsturnat tarabele şi boutique-rile, fără să-i extermine pe neguţători. Dacă s-ar întoarce astăzi, în trup, printre noi lucrurile ar sta mult mai rău... Însuşi Sfântul Său Nume a ajuns în ziua de azi un brand turistic din care urmaşii neguţătorilor din Templu produc miliarde de dolari, începând de la Ierusalim şi până la marginile pământului. Dincoace de orice alegorism, mânia Domnului a avut o ţintă precisă şi anume comerţul prosper ce parazitează fenomenul religios. Nu există loc semnificativ în ordine duhovnicească unde ochiul dracului să nu lucească pe la porţi, poate cu excepţia Athos-ului. Acolo măcar au concentrat tot bâlciul parareligios într-un singur loc, la Careia, scutindu-i pe pelerini de spectacolul sinistru al exploatării comerciale în restul Muntelui.
Mânia Domnului este o manifestare singulară a exasperării în faţa tupeului nemăsurat al Satanei care, prin intermediul sclavilor şi acoliţilor lui, şi-a făcut tabără în chiar inima celui mai sfânt loc de pe pământ. După ce-am luat act de situaţie descrisă anterior, putem alegoriza cât vrem ieşirea Mântuitorului.

[fallen]

Stati putin ca nu inteleg, sau nu ma fac inteleasa. Daca traim sub acelasi acoperis fara sa avem insa relatii intime, tot pacat e? Sunt multe persoane care sunt silite sa coabiteze cu persoane care le abuzeaza, rude sau nu, fie ca n-au unde sta, fie ca asa aleg, din dragoste sau mila pt persoana respectiva. Si un parinte sau alta ruda in varsta de care vrei sau trebuie sa ai grija, te poate abuza, fizic si emotional, facandu-te sa te gandesti dc merita nevointa ta, sau nu.

[AlinB]

În prealabil postat de fallen

Stati putin ca nu inteleg, sau nu ma fac inteleasa. Daca traim sub acelasi acoperis fara sa avem insa relatii intime, tot pacat e?

Este pacat daca "fara relatii intime" inseamna cumva "se intampla doar o data la 2-3 luni si mie oricum nu-mi place".

Este pacat din perspectiva faptului ca iti legi viata de o persoana care efectiv nu are nici o tangenta cu asteptarile tale, casatorie, copii, etc. si mai ales la o varsta la care te apropii de sfarsitul fertilitatii.

Sunt multe persoane care sunt silite sa coabiteze cu persoane care le abuzeaza, rude sau nu, fie ca n-au unde sta, fie ca asa aleg, din dragoste sau mila pt persoana respectiva. Si un parinte sau alta ruda in varsta de care vrei sau trebuie sa ai grija, te poate abuza, fizic si emotional, facandu-te sa te gandesti dc merita nevointa ta, sau nu.

De ate ori nu se intampla, cand avem de ales, sa fugim de responsabilitati, sa le lasam pe umerii altora.

In cazul asta nu ai nici o responsabilitate.
Sau ma rog, ar fi responsabilitatea victimei fata de agresor.
Poate reusesti tu sa o definesti ca mie nu-mi vine nimic in cap pe directia asta.

Apoi ajungem in situatii cand nu mai avem de ales, si totul se intoarce impotriva noastra, parca sa ne amintim pacatele sau sa ne luam partea de umilinta, spre a invata smerenia.

Umilinta nu e tot una cu a te lasa umilit intr-o relatie fara Dumnezeu.

Diavolul ne ispiteste din ce in ce, ca pe David pe drumul exilului, iar noi cartim, "pana cand, Doamne?". Am vb cu duhovnicul candva despre asta si a zis ?i dlui ca asa e, dar nu intodeuna nevointa asta (de a suporta pe cineva care ne abuzeaza, chiar si so?) ne e spre mantuire, pt ca se poate ajunge la pacate mai mari, la blesteme, la dorit moartea, a ta sau a pers respective, (sau chiar...), etc... (apropo de asta, m-a uimit cat de "u?or" vorbea dr cu care am vb despre oameni care se omoara, sau au inten?ia, de parca i-ar întâlni la tot pasul...)

Corect si unii isi iau singuri asupra lor astfel de "nevointe" fara mandat "de Sus".

[AlinB]

În prealabil postat de Yasmina

Cred ca am amintit in comentariile mele ca nu recomand concubinajul nimanui,si nu fac apologia lui!

Sigur, asta dupa ce declarai cu emfaza ca exista sanse destul de bune sa se ajunga la casatorie si prin concubinaj.

Cinstit este sa prezint si relatiile unor prieteni,colegi si cunostiinte care au fost impreuna de la 20 de ani si s-au casatorit pe la 30...au copii acum,casa si nu s-au despartit.Greu de spus daca si relatia lui Fallen va avea un final fericit...

Cate cazuri si ce te face sa crezi ca sunt reprezentative pentru toti cei care pornesc pe drumul asta?
Ah, si tin sa-ti amintesc ca "fallen" a trecut binisor de 30.

Si sa te mai intreb ceva, consideri ca sunt casnicii fericite? Sau nu cunosti detaliile, oamenii isi reprima binisor frustrarile, etc?
Pentru ca pe la 30 ani+, cum spunea cineva, ca sa fii ne-casatorie e ca si cand muzica s-a oprit si toti s-au asezat jos, iar tu ramai in picioare.
Asa ca te casatoresti cu cine se intampla sa ai aproape in acel moment, ca e jenant cand toti aia mai cu scaun la cap au deja familie si copii tu sa spui ca ai "prieten" sau "prietena".

Asta pt ca jurati cu inima pe inima ca toate concubinajele sfarsesc prost;aiurea

Cine a zis "toate"?
Tu sustii ca majoritatea sfarsesc fericit.
Eu zic ca majoritatea sfarsesc prost.
Amandoi vorbim din experienta celor care ii cunoastem.
Cine are dreptate?

Dar hai sa o luam logic, moral, cum vrei.
Care varianta are sanse sa se finalizeze mai repede cu o casatorie:
1. o relatie care incepe cu castitate si tinde spre casatorie?
2. un concubinaj care dureaza deja de ani buni si nici unul sau cel putin barbatul nu vrea sa auda de casatorie?

Mai ai putin si ne argumentezi si utilitatea fericita a "casatoriei de proba".

,Dumnezeu nu judeca ca voi;daca vede ca omul greseste ani de zile traind in curvie,il ajuta pana la urma sa iasa din pacat.

Serios. Dar judeca ca tine.

Adica explica-mi te rog care e logica si temeiul moral pentru afirmatia de mai sus?
E ca si cand ai zice "daca furi de mult timp, Dumnezeu te ajuta pana la urma sa nu mai furi".
Deci furati in continuare pana faceti norma de timp la care Dumnezeu "hop" te scoate din hotie.

Dupa voi,orice este inacceptabil si nu exista iertarea pacatelor!

Serios, unde ai gasit scris asta?

De multe ori imi doresc sa-i vad pe toti aia care comenteaza in situatia celui comentat!As dori sa va vad si pe voi in aceiasi situatie de compromis...dar este greu,unii sunt atat de reci si de calculati ca nu au pic de empatie pt greselile altora.Nu se pun in pantofii lui.

Deci sa inteleg bine, dupa tine empatia inseamna ca atunci cand vezi ca cineva a facut o greseala si sufera de pe urma ei, sa-i spui "lasa ca faci bine, mergi inainte asa".
Iar cel care ii spune "uite ca suferi, inca un semn ca ai facut o alegere gresita, incearca sa-ti schimbi optiunile" este lipsit de empatie.

Mai sa fie!!

[AlinB]

În prealabil postat de Yasmina

Ba pardon,Dumnezeu nu ne-a facut judecatorii celorlati! Fallen procedeaza in cunostiinta de cauza si stie foarte bine ce face si ce este considerat pacat.

Stie ce face, ca nu e inconstienta sau cu probleme la cap, dar stie bine?

Singurul care ii poate da niste directii clare in acest sens lui Fallen este preotul paroh,ala de-l frecventeaza si cunoaste istoria in detalii.
Dumnealui a fost investit cu judecata si cu dreptul la osanda(pe care o da sub forma de canoane).

Dar dupa cum vezi, mai asteapta si alte opinii, altfel n-ar aduce problemele ei personale aici.

Citatul pe care il dati nu are relevanta pt cazul acesta:voi toti sunteti casatoriti ,deci superiori pozitiei lui Fallen si va da mana sa dati lectii in sensul asta ce este pacat si ce nu.

Aiurea, astea nu sunt scoase din burta sau din gama optiunilor personale ci din normele morale ale Bisericii fata de care tu se pare ca ai o pozitie contrara la capitolul asta.

Cand esti casatorit ,ai copii si o viata exemplara fara ispite revelante,este facil si comod sa vezi problemele existentiale ale altora drept inacceptabile.

Stii prea putine despre casatorie.
Inca o data, unde a scris cineva ca "problemele existentiale ale lui fallen sunt inacceptabile"?

Trecerea de la pacat la starea de inocenta nu se face asa in urma comentariilor voastre incomode sau injurioase;comentarii care pot intra si iesi pe urechile lui Fallen fara importanta.

Ies sau raman, depinde de ea.
Si care din ele sunt injurioase mai exact?

Ea este cheia,cand va veni momentul(se va umple paharul,se va satura)va lua masuri.

Si cand "se umple paharul"?
Cand va inceta sa sparga telefoane si va incepe sa sparga capete?

Daca observati,ca nu doreste sfaturi in aceasta directie,adica nu a deschis topicul despre parasirea concubinajului.

Da, a deschis despre spartul telefoanelor.
Unul dupa altul.
Asa din senin, fara motiv.

Multi zic ca sunt blanzi cu omul si rai doar cu pacatul,dar la o adica nu pot separa omul de pacatul sau si-l lovesc in cap cam asa ca si cand ar avea o lighioana pe cap,sa omoare numai gandacul uitand ca ii vor sparge si capul aluia.

De ce, a zis cineva ca "fallen" este rea sau cum?
I s-a spus ca a facut o alegere proasta.
Chiar nu vezi diferenta?

[Yasmina]

Mie imi pare ca puneti prea mare presiune pe Fallen sa ia o decizie acum si aici,desi ea este destul de nervoasa si de agasata si de alte probleme;eu cel putin as avea tactul necesar sa o las sa se linisteasca putin.

Degeaba incercati sa-mi puneti in carca simpatia pt sau acceptarea concubinajului ca pe o solutie de compromis satisfacatoare ,repet,eu am dorit doar sa subliniez ca daca acest pacat s-a intamplat din diverse cauze si sminteli, a fost drum de intoarcere si de iesire din pacat,cu voia lui Dumnezeu.


Mie,pacatele altora nu-mi dau neliniste si nesomn,in schimb ale mele,da.
Cand aveam vreo 20,am mai explicat ca mi-am pierdut serviciul din cauza ca nu am raportat o colega care fura;intr-un fel imi pare normal ca fiecare sa faca/ actioneze cum doreste(liberul arbitru,remember?)deoarece pocainta este o lucrare personala,care vine din interior si nu INTERVENTIA MEA sub forma de comentarii sau mustrari vizavi de cineva care pacatuieste(fura,bea,curvasareste...)

Poate am eu o atitudine gresita,dar eu asta am inteles ca este atitudinea corecta vizavi de oameni;daca avem pretentia ca nu ne consideram mai buni decat ei.Putem sa le spunem cu blandete cum stau lucrurile daca ne cer parerile,daca ne intreaba sa intervenim cu ajutor moral sau concret...


Cazurile de concubinaj pe care le-am cunoscut nu aveau la baza indecizia sau refuzul barbatului de a oficializa relatia ci erau motive stringente,materiale sub forma lipsei de locuinta,carierei,relatii la distanta(lucru in strainatate) sau ateism.
Un alt cuplu,pe care l-am cunoscut in USA,erau necasatoriti cam de 7-8 ani,impreuna ca mai toti din anii facultatii,greutati in camine,cu chirie,pe la parinti...plecau in fiecare an cu viza,munceau pe vase diverse joburi stupide(el era inginer IT,ea profesoara lb straine)apoi puneau banii in banca pt casa;dintre toti pe care I-am cunoscut in concubinaj astia erau cei mai credinciosi,adica tineau posturile,frecventau biserica si se sculau in rugaciuni,se culcau in rugaciuni.
Pana la urma,a venit vremea cand au facut cu ajutorul lui Dumnezeu suma pt casa,s-au intors in tara si au facut nunta.Inainte de asta ,nu aveau bani nici de nunta,nici de chirie,nici de unele.
Concluzia este ca nu in toate cazurile,exista refuzul barbatului de a nu se crea obligatii in relatia respectiva ci mai degraba un soi de teama,o eroare de calcul care duce la pacat-in exemplul de mai sus,cuplul respectiv putea sa se casatoreasca chiar si fara fast,cu o suma mica -dar ce te faci cu pretentiile lui tata socru care nu putea sa-si dea fiica dupa un "matze-fripte","coate-goale" de student la IT care nu are bani de o nunta ca-n povesti,dupa care toata comuna vorbeste saptamani in sir.