Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Tainele Ortodoxiei > Mirungerea(Ungerea cu Mir)
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #21  
Vechi 16.07.2009, 13:58:04
zaharia_2009's Avatar
zaharia_2009 zaharia_2009 is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 05.07.2009
Locație: Romania
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.240
Implicit

Esti dragalasa si nevinovata in felul tau de a fi si de a spune ...dar sa nu uiti de o asemenea grozavie niciodata.Ispititorul cind voieste sa te traga in pacat nu te ataca atunci cind esti vigila si pregatita ,pt. ca ii scapi,el te urmareste ehe,timp indelungat pina la un moment dat cind din oboseala ,din mindrie(ca stapinesti situatia),din neatentie,din orice... te ataca fiind sigur ca te inseala si atunci gata...esti pierduta. Parerea mea este ca esti o sora instruita,tinara ,ortodoxa,poate si simpatica,intr-un cuvint ai multe daruri de la D.zeu in tine. Nu le irosi pe o grozavie ci lucreaza cu ele intru folosul tau.Cauta-ti linistea si implinerea in alt loc fiindca mare este pamintul si lat asemenea.
Nu am dorit nici pe departe sa te afrontez,sa fac pe ,,tatuca" atoatestiutor si sa-ti dau lectii. Mi-am spus doar parerea ! Tu esti libera de la D.zeu sa faci cum iti este inima ,dupa propria vointa dar este mare durere sa gusti din asa ceva.

Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te aibe in paza !
Reply With Quote
  #22  
Vechi 16.07.2009, 14:18:13
luchian
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de elenadana Vezi mesajul
Va multumesc foarte mult,am citit cu mare atentie cele spuse de dumneavoastra.
Sunt de acord intrutotul!
Am sa incerc...
Dar daca ziceti ca daca-si va da seama,ma va indeparta brutal,categoric.....atunci unde este pericolul?!Pentru ''pacat'' e nevoie de doi,nu?!
Cred ca pot controla situatia,dar si daca m-as pierde eu,dumneavoastra ziceti ca m-ar indeparta dansul.
Oricum,desi nu cred ca si-a dat seama,totusi nu-si mai petrece atata timp cu mine ca inainte,ma cam repede,si la spovedit ma expediaza,si ma intreaba doar de sora mea.Inainte cand ma vedea ma intreba''de sanatate'',tot timpul imi dadea cate o carte,venea el repede sa-mi ia acatistul.......acum......parca nici n-as fi,trebuie sa-l trag eu ''de maneca''.
Va multumesc pentru sfaturi!
Aveti incredere in mine,ca nu voi depasi masura,cel putin la suprafata ma voi comporta exemplar!
Draga elena,

Sa nu te increzi niciodata ca poti controla situatia. Daca vrei fa niste probe cu alte lucruri minore si ai sa vezi cat de greu e sa controlezi ceva. Asa ca increde-te in Dumnezeu in tot ceea ce faci.

Viata calugarilor este foarte dificila din acest punct de vedere (pacatului trupesc) si nu numai. Pentru ei orice pofta sau ispita e de multe ori mai puternica decat pentru oameni de rand, poate ca din aceasta cauza reactioneaza cu "raceala" aparent din motive minore. UIte ce se intampla in zilele de azi, cu calugarii si cum sunt trasi in jos.

Poate primul lucru ar fi sa-ti controlezi gandurile, adica sa tai din start orice gand despre "duhovnicul" tau, bun sau rau. Dupa o perioada ai sa incepi sa deosebesti gandurile.

Calugarii cand se simt incercati, se retrag din lume, pentru a se intari in cele duhovnicesti
Reply With Quote
  #23  
Vechi 16.07.2009, 14:40:42
ionela77
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit Pentru elenadana

Draga Elenadana, problema ta este foarte serioasa si stiu ca nu poti realiza acest lucru... cel putin nu acum, in acest moment.
Ai picat intr-o capcana clasica, e un lucru frecvent care se intampla la psiholog sau la duhovnic, iar daca este indeplinita cumva si conditia fundamentala ca duhovnucul sau psihologul sa fie si charismatic, atragator, rezultatul este sigur. Eu inteleg in modul urmator: omul se ascunde, traieste in separare cu durerile si dramele lui, nu exista empatie din partea celorlalti, putini au acest dar de a empatiza cu semenii (empatia fiind un corolar al iubirii de aproape - nu poti intra in pielea celui din fata ta daca nu il iubesti in mod sincer si dezinteresat, nu ii poti patrunde cu adevarat sufletul fara sa-l iubesti). In aceste conditii (in care discutiile se rezuma la ce ai mai gatit azi sau cum e vremea de afara - adica pur de complezenta), omul avid de comunicare, se destainuie psihologului (sau duhovnicului in cazul de fata) care impartaseste durerile acestuia si devenind partas la ele, i se atribuie automat un loc deosebit in sufletul celui care s-a deschis si s-a detensionat desertand durerile proprii (povara dusa pana atunci in mod singular este acum purtata de doua persoane).
Hai sa analizam altfel, sa zicem ca te doare ceva, ai o problema care te afecteaza serios, cu cine o poti discuta daca nu cu un prieten care stii ca te iubeste si te intelege si mai ales care nu te tradeaza? Cu fiecare noua confesiune acest prieten devine mai special, iti inspira mai multa incredere. De aici (daca acest prieten este de sex opus) nu mai este decat un pas spre "iubire" (un fals sentiment de iubire as zice). Poate ca acel prieten are o familie, are copii .... sau poate ca este calugar si probabilitatea aparitiei unei relatii de alta natura decat de prietenie, este nula sau aproape nula...
Exista o intreaga psihologie aferenta confesiunii. As putea spune ca este o capcana clasica si eu nu cred ca tu esti un caz singular. Tu ai un merit special ca ai avut curaj sa spui acest lucru in mod public. Probabil ca aceasta problema a devenit atat de insuportabila incat necesitatea marturisirii ei a devenit stringenta. Nu stiu ce sa te sfatuiesc... depinde de foarte multe lucruri... Poate ar trebui sa marturisesti acest lucru unui preot in varsta, nu stiu daca este indicat sa ii spui chiar lui, duhovnicului tau. Dar de spus cred ca trebuie sa spui pentru ca deja gandurile tale au alunecat mult intr-un labirint din care usa pe care scrie "exit", nu mai e de gasit. Faptul ca ai picat in plasa asta se datoreaza maestriei potrivnicului binelui, care ne cunoaste punctele slabe si exact acolo loveste cu perseverenta. Tu esti un suflet sensibil, dezamagit probabil, nu ai gasit o iubire curata, alergi dupa un ideal care s-a aratat intruchipat in duhovnicul tau. Dar nu uita ca desi are toate calitatile pe care le cauti tu la un barbat, el si-a inchinat sufletul lui Hristos. In Scriptura scrie: sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti si sa iubesti pe Dumnezeu mai mult decat pe tine insuti. Incearca sa reflectezi la acest lucru..... As putea sa-ti mai sugerez ceva, daca nu te superi, sa citesti zilnic Paraclisul Maicii Domnului sau pravila aceea minunata de rugaciune catre Maica Domnului "Bogorodisnaia". Este imposibil ca Ea sa nu te ajute daca te rogi cu adevarat. Pe mine m-a ajutat in nenumarate randuri. Ajutorul Ei e smerit, te ajuta si nu-ti lasa semne ca te-a ajutat, ai impresia egoista ca s-a rezolvat din senin problema (este o gandire tipica lumii noastre, putini vad minunile pentru ca majoritatea asteapta prea mult supranaturalul)

Last edited by ionela77; 16.07.2009 at 14:44:27.
Reply With Quote
  #24  
Vechi 16.07.2009, 15:40:47
Florin-Ionut's Avatar
Florin-Ionut Florin-Ionut is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 17.07.2008
Locație: Timișoara
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.399
Implicit

Citat:
În prealabil postat de elenadana Vezi mesajul
Despre sentimentele mele ce sa zic.........''exact'' zici tu......hm.......sunt indragostita de el!La mine ''indragostit'' poate echivala cu iubit,pentru ca doar o data in viata am mai simtit asta,desi am 34 de ani.
Vai de cel ce se sminteste, dar mai vai celui prin care vine sminteala! Sa nu care cumva sa-i marturisesti omului sentimentele tale. Gandeste-te ca monahul a facut juramant de castitate si s-a fagaduit numai Lui Dumnezeu! Sa nu fii tu cea pentru care se va pierde un suflet.

Nu este plata fara ispita si fara razboi. Dar, vorba cuiva care a postat, fugi de prilejul pacatului - si ma refer la pacatul scoaterii unui calugar din viata sa intru Hristos. Gandeste-te ca duhovnicul tau s-a luptat ani si ani de zile cu firea sa si a adunat multe cununi pana acum. Nu i le pierde tu.

Cauta o scuza si cere-i voie sa-ti schimbi duhovnicul. Ca n-o fi el ultimul preot la care te poti spovedi.
__________________
Să nu abați inima mea spre cuvinte de vicleșug, ca să-mi dezvinovățesc păcatele mele;
Psalmul 140, 4

Ascultați Noul Testament ortodox online.
Reply With Quote
  #25  
Vechi 16.07.2009, 20:49:36
elenadana
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de zaharia_2009 Vezi mesajul
Esti dragalasa si nevinovata in felul tau de a fi si de a spune ...dar sa nu uiti de o asemenea grozavie niciodata.Ispititorul cind voieste sa te traga in pacat nu te ataca atunci cind esti vigila si pregatita ,pt. ca ii scapi,el te urmareste ehe,timp indelungat pina la un moment dat cind din oboseala ,din mindrie(ca stapinesti situatia),din neatentie,din orice... te ataca fiind sigur ca te inseala si atunci gata...esti pierduta. Parerea mea este ca esti o sora instruita,tinara ,ortodoxa,poate si simpatica,intr-un cuvint ai multe daruri de la D.zeu in tine. Nu le irosi pe o grozavie ci lucreaza cu ele intru folosul tau.Cauta-ti linistea si implinerea in alt loc fiindca mare este pamintul si lat asemenea.
Nu am dorit nici pe departe sa te afrontez,sa fac pe ,,tatuca" atoatestiutor si sa-ti dau lectii. Mi-am spus doar parerea ! Tu esti libera de la D.zeu sa faci cum iti este inima ,dupa propria vointa dar este mare durere sa gusti din asa ceva.

Dumnezeu sa te binecuvinteze si sa te aibe in paza !
Multumesc!
Sa stiti ca asa GANDESC si eu....doar ca SIMT altfel......

Dar stiti ce mai cred ?!Ca nu intotdeauna gandurile astea vin de la d....Niciodata nu am dat vina pe d ,de multe ori si noi oamenii suntem de vina.Multi s-au obisnuit sa spuna ''m-a impins necuratul sa fac nu-stiu-ce'',''parinte nu am vrut sa fac asta,dar necuratul m-a pus sa fac crima asta,sau rautatea asta......etc''.Eu cred ca trebuie sa fim responsabili pentru faptele noastre.Sa nu mai cautam scuze.
Reply With Quote
  #26  
Vechi 16.07.2009, 21:10:33
elenadana
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de luchian Vezi mesajul
Draga elena,

Sa nu te increzi niciodata ca poti controla situatia. Daca vrei fa niste probe cu alte lucruri minore si ai sa vezi cat de greu e sa controlezi ceva. Asa ca increde-te in Dumnezeu in tot ceea ce faci.

Viata calugarilor este foarte dificila din acest punct de vedere (pacatului trupesc) si nu numai. Pentru ei orice pofta sau ispita e de multe ori mai puternica decat pentru oameni de rand, poate ca din aceasta cauza reactioneaza cu "raceala" aparent din motive minore. UIte ce se intampla in zilele de azi, cu calugarii si cum sunt trasi in jos.

Poate primul lucru ar fi sa-ti controlezi gandurile, adica sa tai din start orice gand despre "duhovnicul" tau, bun sau rau. Dupa o perioada ai sa incepi sa deosebesti gandurile.

Calugarii cand se simt incercati, se retrag din lume, pentru a se intari in cele duhovnicesti
Pai la asta m-am referit si eu:as putea sa controlez situatia doar cu voia Domnului.Ca necuratul nu ma poate impinge la nimic deplasat....doar asa niste ganduri.....de care tot eu sunt vinovata,eu le-am alimentat.Stiti ceva.....eu nu acord prea mare credit necuratului,nu cred in puterea lui.

Ziceti de calugarii trasi in jos....mie imi pare rau.....si e urat cum sunt prezentati.Ar trebui rezolvate aceste probleme intre ei,fara publicitate,fara sa stie omul de rand.Pentru ca pot zdruncina increderea oamenilor.Vor zice oamenii:''daca asta face asa,eu de ce n-as face?!''
Eu am niste vederi foarte largi,si o mare putere de intelegere...nu condamn pe nimeni!
Reply With Quote
  #27  
Vechi 16.07.2009, 21:43:19
elenadana
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de ionela77 Vezi mesajul
Draga Elenadana, problema ta este foarte serioasa si stiu ca nu poti realiza acest lucru... cel putin nu acum, in acest moment.
Ai picat intr-o capcana clasica, e un lucru frecvent care se intampla la psiholog sau la duhovnic, iar daca este indeplinita cumva si conditia fundamentala ca duhovnucul sau psihologul sa fie si charismatic, atragator, rezultatul este sigur. Eu inteleg in modul urmator: omul se ascunde, traieste in separare cu durerile si dramele lui, nu exista empatie din partea celorlalti, putini au acest dar de a empatiza cu semenii (empatia fiind un corolar al iubirii de aproape - nu poti intra in pielea celui din fata ta daca nu il iubesti in mod sincer si dezinteresat, nu ii poti patrunde cu adevarat sufletul fara sa-l iubesti). In aceste conditii (in care discutiile se rezuma la ce ai mai gatit azi sau cum e vremea de afara - adica pur de complezenta), omul avid de comunicare, se destainuie psihologului (sau duhovnicului in cazul de fata) care impartaseste durerile acestuia si devenind partas la ele, i se atribuie automat un loc deosebit in sufletul celui care s-a deschis si s-a detensionat desertand durerile proprii (povara dusa pana atunci in mod singular este acum purtata de doua persoane).
Hai sa analizam altfel, sa zicem ca te doare ceva, ai o problema care te afecteaza serios, cu cine o poti discuta daca nu cu un prieten care stii ca te iubeste si te intelege si mai ales care nu te tradeaza? Cu fiecare noua confesiune acest prieten devine mai special, iti inspira mai multa incredere. De aici (daca acest prieten este de sex opus) nu mai este decat un pas spre "iubire" (un fals sentiment de iubire as zice). Poate ca acel prieten are o familie, are copii .... sau poate ca este calugar si probabilitatea aparitiei unei relatii de alta natura decat de prietenie, este nula sau aproape nula...
Exista o intreaga psihologie aferenta confesiunii. As putea spune ca este o capcana clasica si eu nu cred ca tu esti un caz singular. Tu ai un merit special ca ai avut curaj sa spui acest lucru in mod public. Probabil ca aceasta problema a devenit atat de insuportabila incat necesitatea marturisirii ei a devenit stringenta. Nu stiu ce sa te sfatuiesc... depinde de foarte multe lucruri... Poate ar trebui sa marturisesti acest lucru unui preot in varsta, nu stiu daca este indicat sa ii spui chiar lui, duhovnicului tau. Dar de spus cred ca trebuie sa spui pentru ca deja gandurile tale au alunecat mult intr-un labirint din care usa pe care scrie "exit", nu mai e de gasit. Faptul ca ai picat in plasa asta se datoreaza maestriei potrivnicului binelui, care ne cunoaste punctele slabe si exact acolo loveste cu perseverenta. Tu esti un suflet sensibil, dezamagit probabil, nu ai gasit o iubire curata, alergi dupa un ideal care s-a aratat intruchipat in duhovnicul tau. Dar nu uita ca desi are toate calitatile pe care le cauti tu la un barbat, el si-a inchinat sufletul lui Hristos. In Scriptura scrie: sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti si sa iubesti pe Dumnezeu mai mult decat pe tine insuti. Incearca sa reflectezi la acest lucru..... As putea sa-ti mai sugerez ceva, daca nu te superi, sa citesti zilnic Paraclisul Maicii Domnului sau pravila aceea minunata de rugaciune catre Maica Domnului "Bogorodisnaia". Este imposibil ca Ea sa nu te ajute daca te rogi cu adevarat. Pe mine m-a ajutat in nenumarate randuri. Ajutorul Ei e smerit, te ajuta si nu-ti lasa semne ca te-a ajutat, ai impresia egoista ca s-a rezolvat din senin problema (este o gandire tipica lumii noastre, putini vad minunile pentru ca majoritatea asteapta prea mult supranaturalul)
Da,inteleg ce spuneti!Explicatia psihologica am gasit-o si eu:stiu perfect cum s-a nascut aceasta ''pasiune'' a mea,stiu si de ce :sunt foarte vulnerabila acum,am ramas pe lume doar eu si sora mea care s-a operat de cancer(asa am ajuns la acest calugar),sunt singura si in plan sentimental(asta pentru ca asa simt ,nu ma pot atasa de nimeni).

Si dupa cum ati spus s-a creat o apropiere ,o comunicare cu duhovnicul.


Imi spuneti sa cer ajutorul unui alt duhovnic eventual.Problema e ca eu ma complac in aceasta situatie,nu vreau sa-mi dispara aceste sentimente atata timp cat stiu ca lui nu-i vor face rau in nici-un fel.Vreau sa-mi traiesc durerea.Asa cum simt eu,e un sentiment inaltator,lipsit de orice murdarie sexuala,totul pare pur ,curat,ceea ce simt se bazeaza pe stima ,respect,il vad undeva foarte sus....Vreau sa traiesc aceste sentimente.
Stiti ce-am simtit cand mi-ati spus sa citesc Paraclisul Maicii Domnului?!Teama!Teama ca Maica Domnului ma va ajuta sa nu mai simt ceea ce simt acum.Si eu vreau sa simt!
Pentru asta as avea nevoie de explicatia psihologica:de ce nu vreau sa gasesc poarta de iesire????????!!!!!!!!!!!!!
Reply With Quote
  #28  
Vechi 16.07.2009, 22:00:23
elenadana
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Florin-Ionut Vezi mesajul
Vai de cel ce se sminteste, dar mai vai celui prin care vine sminteala! Sa nu care cumva sa-i marturisesti omului sentimentele tale. Gandeste-te ca monahul a facut juramant de castitate si s-a fagaduit numai Lui Dumnezeu! Sa nu fii tu cea pentru care se va pierde un suflet.

Nu este plata fara ispita si fara razboi. Dar, vorba cuiva care a postat, fugi de prilejul pacatului - si ma refer la pacatul scoaterii unui calugar din viata sa intru Hristos. Gandeste-te ca duhovnicul tau s-a luptat ani si ani de zile cu firea sa si a adunat multe cununi pana acum. Nu i le pierde tu.

Cauta o scuza si cere-i voie sa-ti schimbi duhovnicul. Ca n-o fi el ultimul preot la care te poti spovedi.
In sfarsit cineva care-mi spune sa nu cumva sa-i marturisesc ceea ce simt!!!
Numai ca motivul meu este altul:mi-e rusine!mi-e jena!In nici-un caz nu cred ca dansul isi va pierde sufletul,ca va iesi din viata sa intru Hristos,sau ca-si va pierde cununile pe care le-a adunat pana acum.

Poate ma lamuriti intr-o problema,dumneavoastra sau altcineva:de ce toata lumea imi spune ca sunt o ispita pentru el,ca-l indepartez de manastire daca ar stii,ca i-as face rau,ca l-as baga in pacat.....etc.....
De ce nu-mi spune nimeni:''mai fata,da' poate nu te-ar placea nici ca barbat normal!''poate nu sunt pe gustul lui,poate nu ma place ca femeie,poate nu sunt o ispita pentru el??!!
Lumea considera ca l-as tulbura......dar daca nu ma place?!
Reply With Quote
  #29  
Vechi 16.07.2009, 23:54:14
cristinamaria cristinamaria is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 23.04.2009
Locație: Bucuresti
Religia: Ortodox
Mesaje: 292
Implicit

@elenadana: Elena pui problema foarte gresit. Nu este nevoie de 2 pentru a savarsi pacatul, unul este suficient (tu ai savarsit deja pacatul cu mintea, singura, ca nu stii ce e in mintea lui).

Indiferent daca tu reprezinti o ispita pentru el sau daca el te place sau nu, el reprezinta o ispita pentru tine. Si trebuie sa fugi de ispita, sa o departezi de la tine. Tu nu stii cata tarie spirituala are el, si nici pe a ta nu o cunosti. Asa ca nu stii daca vreunul dintre voi va "escalada" situatia la un moment dat, si de ce sa ajungeti la momentul acela.

E de inteles de ce nu vrei sa te desprinzi de el, de aia se cheama ispita. In inima ta tu stii ca ar fi bine sa te desprinzi de el, dar mintea ta, ca ispita acolo incolteste, gaseste tot felul de contraargumente. Fa un efort si desprinde-te, cauta-ti un alt duhovnic, nu te mai vedea cu acesta. E mai bine pentru tine. Te asigru ca nu este singurul care se poate ruga pentru sora ta, iar ruga lui de pana acum nu o va anula nimeni. Du-te la parintele Teofil Paraian de la Sambata de sus daca doresti, discuta cu el, sunt sigura ca se va ruga pentru sora ta.

Oricum pe acest calugar tu ai incetat de mult sa il mai vezi ca pe un duhovnic. Este foarte nepotrivit sa continui relatia cu el; chiar daca el nu te alunga si nu-si da inca seama ce simti tu, ar trebui sa ai tu taria sa pleci. Este singurul lucru bun pentru amandoi.
__________________
Imparatia lui Dumnezeu nu vine cu pandire. - Sf. Teofan Zavoratul
Reply With Quote
  #30  
Vechi 17.07.2009, 00:36:43
elenadana
Guest
 
Mesaje: n/a
Implicit

Citat:
În prealabil postat de cristinamaria Vezi mesajul
@elenadana: Elena pui problema foarte gresit. Nu este nevoie de 2 pentru a savarsi pacatul, unul este suficient (tu ai savarsit deja pacatul cu mintea, singura, ca nu stii ce e in mintea lui).

Indiferent daca tu reprezinti o ispita pentru el sau daca el te place sau nu, el reprezinta o ispita pentru tine. Si trebuie sa fugi de ispita, sa o departezi de la tine. Tu nu stii cata tarie spirituala are el, si nici pe a ta nu o cunosti. Asa ca nu stii daca vreunul dintre voi va "escalada" situatia la un moment dat, si de ce sa ajungeti la momentul acela.

E de inteles de ce nu vrei sa te desprinzi de el, de aia se cheama ispita. In inima ta tu stii ca ar fi bine sa te desprinzi de el, dar mintea ta, ca ispita acolo incolteste, gaseste tot felul de contraargumente. Fa un efort si desprinde-te, cauta-ti un alt duhovnic, nu te mai vedea cu acesta. E mai bine pentru tine. Te asigru ca nu este singurul care se poate ruga pentru sora ta, iar ruga lui de pana acum nu o va anula nimeni. Du-te la parintele Teofil Paraian de la Sambata de sus daca doresti, discuta cu el, sunt sigura ca se va ruga pentru sora ta.

Oricum pe acest calugar tu ai incetat de mult sa il mai vezi ca pe un duhovnic. Este foarte nepotrivit sa continui relatia cu el; chiar daca el nu te alunga si nu-si da inca seama ce simti tu, ar trebui sa ai tu taria sa pleci. Este singurul lucru bun pentru amandoi.
Va multumesc ca inca mai ma suportati!
Aveti dreptate in ceea ce ziceti!
P.S.sunteti nascuta in aceeasi zi si luna cu sora mea,si in acelasi an cu mine!
Reply With Quote
Răspunde

Thread Tools
Moduri de afișare