Puncte comune intre catolicism si ortodoxie

[PadreCory]

Inclusiv problema aceasta poate fi clarificata definitiv doar prin dialogul dintre ortodocsi si catolici din Comisia internationala teologica.

[Grigorie]

PadreCory, fara suparare, dar interventiile dvs au un caracter de generalitate foarte pronuntat. Nu va coborati niciodata la nivel de detaliu. Vorbiti de iubire, unitate, dialog, slujire, vorbe foarte frumoase, dar am impresia ca evitati discutiile cu mai mult miez.

[MARIUS_DANIEL]

Pai normal,si catolicii si protestantii vor sa vorbim numai de firul de par ce ne apropie si nu de prapastia ce ne desparte.S-a inventat teoria ramurilor,conform careia bisericile ortodoxa si catolica sunt surori,se vorbeste de minim dogmatic comun celor doua si mai ales ca toti suntem crestini.Crestini,crestini,dar exista o singura credinta,cea ortodoxa,dupa cum exista si un singur botez si un singur Domn.

[PadreCory]

Intre catolicism si ortodoxie nu exista diferentele mari dintre catolicism/ortodoxie si protestantism.

[MARIUS_DANIEL]

Pentru ortodocsi orice diferenta este mare,nu exista diferenta mica si nici compromis de nici un fel.O minciuna este un neadevar,nu exista minciuna mica,adica un adevar mic.

[alynnna]

La o intrunire din acesta ecumenista, parintele Staniloaie a spus:
In biserica catolica papa este loctiitorul Lui Hristos pe pamant. Ori acolo unde exista loctiitor, comandantul ostirii nu mai are functie :) Si daca biserica nu mai are comandant (adica pe Hristos)e clar ca de acolo lipseste Harul. :|

[Leinarius]

@Marius Daniel: Fratie, despre ce prapastii vorbesti?

Cat de mare e prapastia pe care a trecut-o Hristos spre pacatosii pe care i-a iertat?
Nu prapastii trebuie sa vedem ci porunca lui Hristos ca sa iubim pe aproapele nostru. Acesti frati ai nostri sunt din spita celor care au marturisit drept pe Mantuitorul, cazand prada unei inselari prin plecarea urechii la duhul lumesc al unor pastori ai lor din vechime...

@toti: Este oare ceva fara stiinta sau ingaduinta lui Dumnezeu? Daca Dumnezeu a ingaduit, Dumnezeu va rindui. Asadar eforturile omenesti in directia asta sunt oarecum ca o picatura in desert daca ele nu sunt insotite de lucrarea Duhului.

Si aici ajungem la esenta: in ce a constat diferenta care a dus la regretata schisma? Au fost ele de natura teologica pura? Sau de alta natura? Dar intrebarea cea mai mare este: Mai conteaza pricina pentru care a plecat fiul risipitor de acasa atunci cand el vine smerit la casa tatalui sau si cere iertare? NU!

Intrebarea cea mare azi este: in ce constau diferentele AZI.
In primul rand nu e vorba doar de Crez sau pretentiile de intaietate cvasi-monarhica a papei... E vorba de un duh al lumii si de o tendinta al ierarhiei catolice deja devenita traditie de a imbratisa elemente ale gandirii filozofice/ rationaliste in teologia proprie, renuntand astfel treptat de-a lungul secolelor la trairea initiala, acea traire crestina de care vorbeste Sf. Ap. cand zice ca nu mai traieste el ci Hristos traieste in el. Ar mai fi si centralizarea in detrimentul sobornicitatii/ conciliaritatii, care a "guvernat" biserica dintru inceputuri. Si iarasi ar mai fi deschiderea spre "valorile" lumii, care dupa cum ne arata istoria omenirii, atunci cand nu sunt legate de voia Domnului, sunt desertaciune si pulbere in vant...

Desigur acestea sunt lucruri pe care un ortodox fara prejudecati le vede, pe langa acele cunoscute abordari diferite ale unor puncte de credinta. De fapt tendintele acestea de care vorbesc au lasat usa deschisa pentru introducerea acelor "invoatii"...

O spun cu parere de rau, pentru ca stiu devotiunea unor credinciosi catolici, dar in acelasi timp vad si ca intregii trairi a vietii in catolicism ii lipseste ceva, ceva ce regasesti de indata ce incepe o liturghie ortodoxa... Este puterea rugaciunii in har, este apropierea, intimitatea cu Hristos, este o democratie a trairii crestinesti, in care se umple inima de emotie la intalnirea cu Hristos, care e aproape si viu, nu e distant si abstract.

M-as adresa lui PadreCory spunandu-i ca din punctul de vedere catolic e "normal" ca aceasta chestiune a diferentelor sa para minora. Eu sunt inginer mecanic, iar noi lucram cu notiunea de "toleranta" pentru dimensiuni sau specificatii tehnice, adica intervalul de abatere acceptabil... Ei - vedeti dumneavoastra - acest interval, acest "camp de toleranta" este in catolicism mult largit fata de ortodoxie, asadar orice valoare am ridica noi, ortodocsii, in discutie dumneavoastra, cei ce tineti de Roma veti spune "si la noi e aceasta"... Si nu mintiti, asa e. Problema nu e ca va lipseste ceva din dogme sau din articolele de credinta, cu atat mai putin din morala promovata.
Problema e ca reciproca nu poate fi valabila, pentru ca la noi nu este intaietate monarhica, la noi Capul e Hristos Cel Viu, Pantocrator - cum arata minunata icoana.

Asadar sunt chestiuni de care noi nu putem sa spunem ca sunt "de trecut cu vederea".

Eu unul am fost prezent la servicii greco-catolice, romano-catolice... Inteleg cum unora care nu sunt familiarizati cu sensul fiecarui moment al liturghiei si cu scopul liturghiei in general, o slujba la care "asisti" asezat si care e mai scurta, implica o orga (cateodata monumentala),etc. este in masura de a impresiona... Dar pe mine, familiarizat fiind intr-o masura oarecare cu liturghia in ortodoxie, nu m-au impresionat, dimpotriva - mi-au lasat impresia de formalism la unii si conventionalism la altii, oricum, ceva riguros, dar fara ardoare... Ca o statuie de o frumusete iesita din comun, dar rece si tare... Frumusetea aceea a unei catedrale de piatra care impresioneaza, dar este apasatoare,tulburatoare.

Iar la situatia asta de apasare si tulburare s-a ajuns din cauza devierii de la spiritul Bisericii Una a lui Iisus Hristos, Domnul si Imparatul nostru.
Eu unul doresc si m-as bucura ca Domnul sa ne miluiasca si sa va miluiasca si in timpul vietii noastre sa apucam sa vedem UNA SFANTA APOSTOLEASCA SI CATOLICA (UNIVERSALA) DREPTMARITOARE a lui Iisus Hristos. Dar pentru asta nu atat noi cat Duhul va lucra.
Pana atunci noi crestinii ortodocsi nu putem decat sa ne rugam si sa priveghem, cum ne indeamna Mantuitorul.
Eu nu vorbesc de prapastii sau de spate intors, dimpotriva, putem sa fim alaturi, dar sa nu tratam cu superficialitate aspectele de credinta, pentru ca ele nu sunt nici frivole si nici superficiale, au cauze adanci si motivatii teologice si mai ales spirituale.

[PadreCory]

Observ cum din perspectiva ortodoxa diferentele dintre catolicism si ortodoxie par mult mai subliniate.
Nu cred insa intr-o "secukularizare" a clerului catolic si nici intr-un rationalism ci intr-o modalitate de a face pastoratie care sa raspunda provocarilor lumii de azi.