Ce se intampla cu sufletul dupa moarte

[zorobabel]

În prealabil postat de OmuBun

Gradina lui Dumnezeu e mare si incapatoare pentru toata lumea.

O fi gradina lui Dumnezeu mare, insa in ea vor intra doar cei ce se incred in Hristos. Nimeni altcineva.

În prealabil postat de OmuBun

Eu nu stiu ce Sfanta Scriptura ai citit tu, dar cu certitudine nu e una si aceeasi.

Sf Scriptura e una singura, deci probabil am citit amandoi aceeasi Scriptura numai ca mesajul pe care fiecare il scoate de acolo e diferit, iar la tine f probabil apar idei care nu se regasesc in Sf Scriptura. Mesajul lui Hristos este clar, omul poate fi mantuit doar in timpul vietii, nu dupa. Ca omul sa fie mantuit el trebuie sa se pocaiasca si sa se intoarca la Dumnezeu, ori acest lucru este posibil cat timp omul este in viata. Daca iti amintesti pilda cu bogatul si saracul Lazar ai sa vezi ca pt bogat nu mai era nici o sansa, desi avea rude in viata. Iti mai redau cateva versete care exprima necesitatea pocaintei :

"Deci pocăiţi-vă şi vă întoarceţi, ca să se şteargă păcatele voastre." - Fapte 3:19

"Ei auzind acestea, au fost pătrunşi la inimă şi au zis către Petru şi ceilalţi apostoli: Bărbaţi fraţi, ce să facem?
Iar Petru a zis către ei: Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, şi veţi primi darul Duhului Sfânt." - Fapte 2:37-38

Te intreb eu pe tine 2 lucruri la care as dori sa imi raspunzi:
1) poate omul fi mantuit fara sa se pocaiasca?
2)poate omul sa se pocaiasca dupa ce a murit?

În prealabil postat de OmuBun

Hai sa luam un caz recent (despre care s-a tot vorbit pe-aici, dar eu am cautat sa stau departe): Madalina Manole. Cine sa-i spuna "Dumnezeu s-o ierte!" si pe ce temei? Cine sa se roage pentru ea cand orice crestin ortodox stie ca sinuciderea este pacatul de neiertat la Dumnezeu si deci este inutila orice incercare, ba chiar ar sfida invataturile sfintilor parinti.

Madalina Manole, din ce am vazut, si-a facut-o cu mana ei. Poate sa ii spuna oricine Dumnezeu s-o ierte dar asta nu inseamna ca Dumnezeu o va ierta. La fel, oricine se poate ruga pentru ea dar nu inseamna ca Dumnezeu va raspunde pozitiv la aceea rugaciune.
Tu trebuie sa intelegi un lucru, Dumnezeu nu se contrazice, ori daca El afirma ca omul trebuie sa se pocaiasca ca sa fie mantuit apoi degeaba te rogi tu pentru cineva mort sa fie mantuit, practic tu incerci sa il faci pe Dumnezeu sa isi nege afirmatiile si sa mantuiasca pe cineva fara ca acea persoana sa se fi pocait. Iar in al doilea rand Dumnezeu NU POATE ierta pe cineva care nu s-a pocait, daca ar face-o inseamna ca ar fi un Dumnezeu nedrept.

În prealabil postat de OmuBun

Pai daca toate celelalte pacate pot fi iertate daca cineva se indeletniceste de omul acela pacatos (ca pentru pacatosi se fac pomenirile si milosteniile, nu pentru sfinti! La cei care au trait dupa legile Lui Dumnezeu si au ajuns sfinti, ne rugam noi sa ne mijloceasca in rugaciunile noastre!...), nu ti se pare corect ca acel suflet sa fie scos din iad la un moment dat?

Nu e vorba daca mi se pare mie corect sau nu sa fie scos din iad respectivul, ci intrebarea care se pune e urmatoarea, persoana respectiva de ce nu s-a pocait cat a fost in viata? Ce a oprit-o?
O persoana poate fi mantuita prin jerfta lui Hristos doar, ori daca ea a respins aceasta jertfa si prefera sa traiasca in pacat, degeaba te rogi pt ea dupa ce a murit, nu se mai poate face nimic. Din nou iti amintesc pilda cu Lazar si bogatul.
Un alt aspect pe care il omiti e faptul ca iadul este vesnic, chinurile sunt vesnice, ori daca cineva poate fi scos din iad inseamna ca suferinta a fost temporara si nu vesnica.

În prealabil postat de OmuBun

Oare nu S-a pogorat Mantuitorul si a faramat legaturile iadului si odata cu ele si pacatele neamului omenesc?

Mantuitorul a zdrobit moartea, dar omul ca sa fie mantuit trebuie sa se pocaiasca. Jertfa lui Hristos are efect doar asupra celor ce se incred in El. Toti au sansa pocaintei dar nu toti se vor pocai. Uita-te in jurul tau, ti se pare ca oamenii traiesc in ascultare de Dumnezeu?La tot pasul injuraturi, hotii etc. Tu crezi ca astfel de oameni daca nu se pocaiesc vor intra in imparatia lui Dumnezeu?

În prealabil postat de OmuBun

Oare nu ne vorbeste orice parinte la predica de dupa sf. Liturghie cum spun sfintii Parinti ca in fiecare clipa, datorita rugaciunilor care se fac pentru cei repausati, se ridica spre rai zeci si zeci de suflete care au dobandit pana la urma iertarea si mila Lui Dumnezeu?

Revin la intrebarea dinainte, cei care sunt morti de ce nu s-au pocait cat au fost in viata?
De ce se merge pe ideea asta nescripturistica a mantuirii numai dupa moarte?da in timpul vietii ce-au facut oamenii aia de nu s-au pocait?cine i-a oprit sa se pocaiasca?
Iertarea si mila lui Dumnezeu o primesti doar aici pe pamant, daca pleci de aici neimpacat cu Dumnezeu nu mai e nici o sansa.

În prealabil postat de OmuBun

Si totusi... exista iubire (chiar pentru cei plecati!) Exista si blestem, din pacate... Si atatea sfinte biserici unde se fac slujbe, rugaciuni si molifte!... Intrebarea se pune daca noi la randul nostru vom avea sansa ca cineva sa se roage pentru iertarea pacatelor noastre si sa aprinda o lumanare din cand in cand in numele nostru?... Bine-ar fi sa ne bizuim pe noi, nu pe vrabia de pe gard!...

Daca traiesti in ascultare de Dumnezeu nu mai e nevoie sa se roage cineva pentru tine dupa ce ai murit. Talharul de pe cruce a fost mantuit prin pocainta, nu prin rugaciunile altcuiva. Ma repet din nou, pocainta e singura modalitate de a intra in prezenta lui Dumnezeu, asta invata Sf Scriptura.De aceea a murit Hristos, "ca oricine se increde in El sa nu piara ci sa aiba viata vesnica". Problema e ca te poti increde in Hristos aici pe pamant, nu dupa.

În prealabil postat de zorobabel

O fi gradina lui Dumnezeu mare, insa in ea vor intra doar cei ce se incred in Hristos. Nimeni altcineva.

Eu ma refeream la gradina de pe pamant. Despre cealalta... ai perfecta dreptate.

În prealabil postat de zorobabel

Sf Scriptura e una singura, deci probabil am citit amandoi aceeasi Scriptura...

Si cu asta sunt de acord. Dar pilda cu bogatul si cu Lazar nu are relevanta in sensul asta. Bogatul ajuns acolo se gandeste la fratii lui dar ii sunt inabusite toate sansele ca fratilor lui sa le pese de sufletul el fiindca lor nu le pasa nici de sufletele lor.
In finalul mesajului meu am subliniat necesitatea sa ne ingrijim noi insine de sufletele noastre, si sa nu ne bizuim pe vrabia de pe gard...

În prealabil postat de zorobabel

Te intreb eu pe tine 2 lucruri la care as dori sa imi raspunzi:
1) poate omul fi mantuit fara sa se pocaiasca?
2)poate omul sa se pocaiasca dupa ce a murit?

1) da. Ferice de parintii care au copii ce au apucat calea monahismului. (Citeste viata sfantului Alexei, de exemplu) Rugaciunile lor sunt extrem de puternice si folositoare. Numai la noi pe forum cate mame sunt care isi tocesc genunchii rugandu-se pentru copii lor, sotii pentru barbatii lor, copii pentru parinti, pentru scaparea de blesteme... Rostul rugaciunilor nu e numai pentru sine. Si nici numai pentru cei vii. Ca daca-ar fi asa, odata ce omul s-a dus, ce sens are sa-i mai facem pomenirile de 3, 9, 40 de zile, 1 an, dezgropare la 7 ani...
2) Intrebarea 2 n-o inteleg. Cum sa se mai pocaiasca dupa ce moare? Eventual sa se mantuiasca! Prin testament de exemplu... Desi e cam greu de crezut. Dar poate fi salvat cu ajutorul celor dragi. Nimeni nu-i in totalitate rau, deci ipotetic mai are o sansa.

În prealabil postat de zorobabel

Madalina Manole, din ce am vazut, si-a facut-o cu mana ei.

Asta ziceam si eu: cazul sinucigasilor este din start trecut in randul celor fara de sansa.

În prealabil postat de zorobabel

Tu trebuie sa intelegi un lucru, Dumnezeu nu se contrazice, ori daca El afirma ca omul trebuie sa se pocaiasca ca sa fie mantuit apoi degeaba te rogi tu pentru cineva mort sa fie mantuit, practic tu incerci sa il faci pe Dumnezeu sa isi nege afirmatiile si sa mantuiasca pe cineva fara ca acea persoana sa se fi pocait. Iar in al doilea rand Dumnezeu NU POATE ierta pe cineva care nu s-a pocait, daca ar face-o inseamna ca ar fi un Dumnezeu nedrept.

Tu transezi judecata Lui Dumnezeu dupa propria intelegere. Aici nu-i vorba ca Dumnezeu se contrazice, ci ca se lasa induplecat, de rugaciunile noastre, ale preotilor, ale calugarulor, ale mijlocitorilor care au lasat printre noi sfinte moaste grabnic ajutatoare sau ale Preasfintei Fecioare, cea mai milostiva dintre toti.

În prealabil postat de zorobabel

Nu e vorba daca mi se pare mie corect sau nu sa fie scos din iad respectivul, ci intrebarea care se pune e urmatoarea, persoana respectiva de ce nu s-a pocait cat a fost in viata? Ce a oprit-o?

Mie mi-ar fi frica sa judec asa! Tu ai certitudinea mantuirii, doar prin ceea ce faci tu? Ti se pare ca meriti in totalitate mila Lui Dumnezeu? Eu zic sa-ti educi copii in asa fel incat sa faca si ei ceea ce vad ca faci tu pentru strabunii tai. Daca tie nu-ti pasa de strabuni, lor de ce le-ar pasa de tine? Crezi ca va veni Lazar sa le transmita sa mai aprinda din cand in cand si pentru tine o lumanare si sa dea un pomelnic si un parastas? Mai bine nu te pronunta, decat sa o faci gresit, pentru ca bine sa-ti fie tie in timpurile ce vor veni.

În prealabil postat de zorobabel

O persoana poate fi mantuita prin jerfta lui Hristos doar,

Nu discutam despre pagani, sectanti sau eretici.

În prealabil postat de zorobabel

Un alt aspect pe care il omiti e faptul ca iadul este vesnic, chinurile sunt vesnice, ori daca cineva poate fi scos din iad inseamna ca suferinta a fost temporara si nu vesnica.

Exact, dar asta nu datorita lui, ci a celor ce au facut canoane si rugaciuni mari pentru el.

În prealabil postat de zorobabel

Uita-te in jurul tau, ti se pare ca oamenii traiesc in ascultare de Dumnezeu?La tot pasul injuraturi, hotii etc. Tu crezi ca astfel de oameni daca nu se pocaiesc vor intra in imparatia lui Dumnezeu?

Sigur ca vor intra! Dar numai pentru a vedea ce au pierdut. Omule, caile Domnului sunt foarte intortochiate. Citeste cand ai timp "Pelerinul rus" In mod ciudat, si cei plecati deja, pot contribui la mantuirea noastra pe pamant, nu numai invers. E plina Sf. Scriptura si marturisirile sfintilor parinti cu astfel de invataturi.

În prealabil postat de zorobabel

Revin la intrebarea dinainte, cei care sunt morti de ce nu s-au pocait cat au fost in viata?
De ce se merge pe ideea asta nescripturistica a mantuirii numai dupa moarte?da in timpul vietii ce-au facut oamenii aia de nu s-au pocait?cine i-a oprit sa se pocaiasca?

Cine i-a oprit? Ignoranta, anturajul, pacatul stramosesc si inca o sumedenie de alte motive. Practic sunt infinit mai multe sanse sa te ratacesti in viata, decat sa te umpli de Intelepciunea Lui Dumnezeu. Tu vorbesti de ceilalti, iar eu spun ca nici noi nu suntem departe de cei pe care-i enumeri tu, desi nu injuram, nu furam, nu facem multe dintre acele lucruri pe care le stim pacate grele, dar suntem departe de a "straluci" in credinta noastra!

În prealabil postat de zorobabel

Daca traiesti in ascultare de Dumnezeu nu mai e nevoie sa se roage cineva pentru tine dupa ce ai murit. Talharul de pe cruce a fost mantuit prin pocainta, nu prin rugaciunile altcuiva.

Talharului de pe cruce i s-a oferit sansa sa aiba langa el pe insusi Mantuitorul, iar dincolo de El, un om mai pacatos decat el. Daca nenorocitul de dincolo nu s-ar fi manifestat astfel, talharului nu i s-ar fi deschis portita catre rai. Cati dintre noi sesizam in viata, cand ni se deschide portita spre mantuire? Orgoliosi, vanitosi, siguri pe noi si pe sf. Scriptura, totul pare perfect! "Cea mai mare inselare este aceea de a crede ca NU esti in inselare!"

[Pandion]

În prealabil postat de heorhe

Pentru cei pacatosi care nu se vor mantui, va exista viata de apoi sau moartea eterna? Care dintre variante e valabila, pentru ca am intalnit tot felul de explicatii cum ca ba sufletul este condamnat la moarte vesnica, ba la chinuri vesnice.

Care credeti ca este adevarul ?

Intr-adevar, Scriptura contine texte care vorbesc despre un asa-zis chin vesnic insa personal le consider metaforice, nu pentru ca nu imi convine mie, ci pentru ca Dumnezeu nu imi impune sa il iubesc sau sa ii fac voia daca eu nu vreau. Asadar, e destul de limpede ca monstruoasele teorii sunt doar povesti ce tin de vremuri pe care cred ca le-am depasit demult, in care despre Dumnezeu se cunostea mult mai putin.

[Erethorn]

În prealabil postat de Pandion

Intr-adevar, Scriptura contine texte care vorbesc despre un asa-zis chin vesnic insa personal le consider metaforice, nu pentru ca nu imi convine mie, ci pentru ca Dumnezeu nu imi impune sa il iubesc sau sa ii fac voia daca eu nu vreau. Asadar, e destul de limpede ca monstruoasele teorii sunt doar povesti ce tin de vremuri pe care cred ca le-am depasit demult, in care despre Dumnezeu se cunostea mult mai putin.

Deci dumnevoastra cunoasteti mai multe despre Dumnezeu decat Sfintii Parinti, decat apostolii si proorocii ? Ca sa nu mai vorbesc despre Mantuitorul Iisus Hristos...

În prealabil postat de andreicozia

Daca asa spun sfintii parinti atunci acele invataturi despre acest subiect, (nu altele) sunt aberatii si derapari. Nu prea cred ca marii ginditori crestini si-au dat asa arbitrar cu parerea despre bolile mintale si cum se manifesta ele.

In locul tau nu m-as pronunta cu "orice crestin ortodox stie ca sinuciderea este pacatul de neiertat la Dumnezeu" cind aceste idei preconcepute au fost pasate de sute de ani fara examinare si in plus Hristos nu a infierat pe cei care din cauza suferintelor mintale si-au pus capat zilelor. Nici de Iuda nu a spus nimic dupa ce a aflat ca acesta s-a spinzurat. ..si ocazii ar fi avut cu duiumul dupa Inviere cind ucenicii i-au povestit post-mortem ce s-a intimplat. Bine in schimb ca noi ortodocsii suntem mai cu mot decit Hristos si-i bagam predania NOASTRA pe git atribuindu-i ginduri, gesturi, si manifestari care Lui nici nu i-au trecut prin minte!

ce este clar:

Omul nu se considera sinucis din diabet - boala
Nu se considera sinucis din infarct - boala
samd
Omul nu se sinucide din boala mintala, la fel ca toate bolile unde iti pierzi controlul asupra organelor, in cazul de fata, creierul si judecata omului sanatos

Deci genul asta de sinucidere nu este constient.

andrei, sa inteleg ca daca un nebun de la spitalul 9 unul care nu are nicio legatura cu realitatea ma refer din acela care este pe alta planeta cum zicem noi se sinucide se considera pacat atat timp cat el nu este in deplinatatea facultatilor mintale?

[VasilePr]

În prealabil postat de OmuBun

Eu ma refeream la gradina de pe pamant. Despre cealalta... ai perfecta dreptate.



Si cu asta sunt de acord. Dar pilda cu bogatul si cu Lazar nu are relevanta in sensul asta. Bogatul ajuns acolo se gandeste la fratii lui dar ii sunt inabusite toate sansele ca fratilor lui sa le pese de sufletul el fiindca lor nu le pasa nici de sufletele lor.
In finalul mesajului meu am subliniat necesitatea sa ne ingrijim noi insine de sufletele noastre, si sa nu ne bizuim pe vrabia de pe gard...


1) da. Ferice de parintii care au copii ce au apucat calea monahismului. (Citeste viata sfantului Alexei, de exemplu) Rugaciunile lor sunt extrem de puternice si folositoare. Numai la noi pe forum cate mame sunt care isi tocesc genunchii rugandu-se pentru copii lor, sotii pentru barbatii lor, copii pentru parinti, pentru scaparea de blesteme... Rostul rugaciunilor nu e numai pentru sine. Si nici numai pentru cei vii. Ca daca-ar fi asa, odata ce omul s-a dus, ce sens are sa-i mai facem pomenirile de 3, 9, 40 de zile, 1 an, dezgropare la 7 ani...
2) Intrebarea 2 n-o inteleg. Cum sa se mai pocaiasca dupa ce moare? Eventual sa se mantuiasca! Prin testament de exemplu... Desi e cam greu de crezut. Dar poate fi salvat cu ajutorul celor dragi. Nimeni nu-i in totalitate rau, deci ipotetic mai are o sansa.


Asta ziceam si eu: cazul sinucigasilor este din start trecut in randul celor fara de sansa.


Tu transezi judecata Lui Dumnezeu dupa propria intelegere. Aici nu-i vorba ca Dumnezeu se contrazice, ci ca se lasa induplecat, de rugaciunile noastre, ale preotilor, ale calugarulor, ale mijlocitorilor care au lasat printre noi sfinte moaste grabnic ajutatoare sau ale Preasfintei Fecioare, cea mai milostiva dintre toti.



Mie mi-ar fi frica sa judec asa! Tu ai certitudinea mantuirii, doar prin ceea ce faci tu? Ti se pare ca meriti in totalitate mila Lui Dumnezeu? Eu zic sa-ti educi copii in asa fel incat sa faca si ei ceea ce vad ca faci tu pentru strabunii tai. Daca tie nu-ti pasa de strabuni, lor de ce le-ar pasa de tine? Crezi ca va veni Lazar sa le transmita sa mai aprinda din cand in cand si pentru tine o lumanare si sa dea un pomelnic si un parastas? Mai bine nu te pronunta, decat sa o faci gresit, pentru ca bine sa-ti fie tie in timpurile ce vor veni.


Nu discutam despre pagani, sectanti sau eretici.


Exact, dar asta nu datorita lui, ci a celor ce au facut canoane si rugaciuni mari pentru el.


Sigur ca vor intra! Dar numai pentru a vedea ce au pierdut. Omule, caile Domnului sunt foarte intortochiate. Citeste cand ai timp "Pelerinul rus" In mod ciudat, si cei plecati deja, pot contribui la mantuirea noastra pe pamant, nu numai invers. E plina Sf. Scriptura si marturisirile sfintilor parinti cu astfel de invataturi.


Cine i-a oprit? Ignoranta, anturajul, pacatul stramosesc si inca o sumedenie de alte motive. Practic sunt infinit mai multe sanse sa te ratacesti in viata, decat sa te umpli de Intelepciunea Lui Dumnezeu. Tu vorbesti de ceilalti, iar eu spun ca nici noi nu suntem departe de cei pe care-i enumeri tu, desi nu injuram, nu furam, nu facem multe dintre acele lucruri pe care le stim pacate grele, dar suntem departe de a "straluci" in credinta noastra!


Talharului de pe cruce i s-a oferit sansa sa aiba langa el pe insusi Mantuitorul, iar dincolo de El, un om mai pacatos decat el. Daca nenorocitul de dincolo nu s-ar fi manifestat astfel, talharului nu i s-ar fi deschis portita catre rai. Cati dintre noi sesizam in viata, cand ni se deschide portita spre mantuire? Orgoliosi, vanitosi, siguri pe noi si pe sf. Scriptura, totul pare perfect! "Cea mai mare inselare este aceea de a crede ca NU esti in inselare!"

Doamne ajută!
Mi-a plăcut "discuția" voastră, este interesantă, şi nu numai că îmi place cum gândeşte "OmuBun", dar are dreptate în toate răspunsurile, şi pe lângă ele ar fi multe de adăugat despre acest subiect.
Să nu uităm O CLIPĂ că judecăţile lui Dumnezeu sunt TOTAL diferite de ale oamenilor şi FOARTE ADÂNCI, şi că El este IZVORUL IUBIRII (..."ci cât este de departe cerul de pământ, atât este de mare mila Lui spre cei ce se tem de Dânsul". - Psalmul 102), dar şi al DREPTĂŢII...!!!
Bucurii multe, Doamne ajută şi HRISTOS A ÎNVIAT!

[heorhe]

[quote=glykys;270322]
Tu spui ca omul respectiv a fost un impatimit, nu a facut milostenii, etc... Tot mai poate fi o portita de salvare pentru el, anume cele spuse mai sus - in primul rand cele 40 de liturghii, pomenirile si parastasele, rugaciunile personale. Nu exista pacat care sa covarseasca mila lui Dumnezeu.
[quote]

stati asa oameni buni.


Sa nu intelegeti cumva ca eu caut o solutie de mantuire a celui pacatos, o cale de iertare si scapare din focul iadului.

Nu, eu doar vroiam sa stiu daca nu cumva mai exista o solutie mult mai convenabila: moartea totala , desavarsita, nonexistenta. Eu zic ca asta e mult mai buna decat orice forma de supravietuire a sufletului dupa moartea fizica.

in fine, se pare ca religia ortodoxa cel putin crede ca nu exista asa ceva, doar rai sau iad. Ok, tot respectul, dar eu pot alege sa cred ca totusi ar mai fi o speranta sa existe de fapt moarte totala fara pedepse sau alte cele

[Jane Says]

Poti, bineinteles, sa alegi sa crezi orice.
Dar toate credintele noastre variate si sperantele noastre in ceva convenabil nu inseamna nimic, pentru ca Adevarul e unul singur fie ca ne place noua sau nu.
Ai putea sa nu iti doresti nonexistenta - care e si mult mai greu de imaginat decat o viata vesnica, tocmai pentru ca aceasta, nonexistenta, e "nenaturala" - ci sa iti doresti Mantuirea si Imparatia Cerurilor, sa fii impreuna cu Ziditorul pe veci. Ca pentru asta te-a adus la viata, ca sa fiti impreuna si sa te bucuri de El, nu ca sa iti doresti nonexistenta

[heorhe]

În prealabil postat de Jane Says

Poti, bineinteles, sa alegi sa crezi orice.
Dar toate credintele noastre variate si sperantele noastre in ceva convenabil nu inseamna nimic, pentru ca Adevarul e unul singur fie ca ne place noua sau nu.
Ai putea sa nu iti doresti nonexistenta - care e si mult mai greu de imaginat decat o viata vesnica, tocmai pentru ca aceasta, nonexistenta, e "nenaturala" - ci sa iti doresti Mantuirea si Imparatia Cerurilor, sa fii impreuna cu Ziditorul pe veci. Ca pentru asta te-a adus la viata, ca sa fiti impreuna si sa te bucuri de El, nu ca sa iti doresti nonexistenta

De acord ca adevarul e unul singur, numai ca noi nu stim care e acela.
asa ca ne formam fiecare niste opinii, sperante sau credinte despre acesta.
Speranta mea este ca moartea e desavarsita, eu ma simt mai bine si mai natural astfel decat intr-o ipotetica lume supranaturala in care nu e suferinta sau e pe veci. totusi eu cred ca entropia maxima este stare spre care tinde universul, de aceea mai cred ca ipoteza mortii totale, sau a haosului perfect, starea de energie minima este mult mai naturala decat orice altceva.

[Jane Says]

În prealabil postat de heorhe

De acord ca adevarul e unul singur, numai ca noi nu stim care e acela.
asa ca ne formam fiecare niste opinii, sperante sau credinte despre acesta.
Speranta mea este ca moartea e desavarsita, eu ma simt mai bine si mai natural astfel decat intr-o ipotetica lume supranaturala in care nu e suferinta sau e pe veci. totusi eu cred ca entropia maxima este stare spre care tinde universul, de aceea mai cred ca ipoteza mortii totale, sau a haosului perfect, starea de energie minima este mult mai naturala decat orice altceva.

Daca entropia maxima este starea spre care tine universul (si nu neg, ar fi, daca nu am avea un Dumnezeu care sa tina acest univers) atunci de ce toata viata are tendinta sa se structureze, sa se supra-structureze, diversifice, organizeze si asa mai departe. Adica o chestie foarte non-entropica ba chiar anti-entropica si care as zice ca zadarniceste sperantele noastre in legatura cu entropia maxima.
Daca entropia ar fi legea, atunci nu am vedea stele nascandu-se inca, sori tineri si asa mai departe. Am vedea doar descompunere si dezorganizare peste tot si nici universul nu ar fi ajuns macar in starea de a se dezorganiza (pentru ca nu s-ar fi organizat niciodata).