Saptamana Patimilor

[casiana]

În prealabil postat de costel

Acest agnet nu are garantie. Adica din el nu sunt impartasiti doar bolnavii din Saptamana Mare, ci bolnavii din tot anul in curs.

Acest agnet, dupa ce a fost imbibat in Sangele Mantuitorului, se usuca si apoi se faramiteaza si se pastreaza pe Sfanta Masa din Altar.

Si rezista un an de zile? Nu ma indoiesc de asta, dar e uimitor, impresionant…ca painea e un produs perisabil in fond, dar fiind vorba de Trupul si Sangele Mantuitorului. Mare e puterea lui Dumnezeu!
Mereu mi-am pus intrebarea de unde e Sf Impartasanie pt copiii mici in ziua botezului lor (daca nu e duminica sau zi de sarbatoare si nu s-a facut Sf Liturghie in ziua respectiva)…cred ca tot despre asta este vorba, nu?

[alinnasser2010]

În prealabil postat de casiana

Da, si eu as vrea sa aflu mai multe despre Vinerea din saptamana Patimilor.

In Sfanta si Marea zi de Vineri se scoate sfantul epitaf care inchipuie mormantul mantuitorului si se aseaza pe masa pentru ca toti oamenii sa se inchine,seara in loc de vecernie se savarsetse denia prohodului Domnului nostru IIsus Hristos.Sf. Si marea Vineri incepe de Joi sera dupa terminarea vercerniei respectiv a deniei celor 12 evanghelii (dupa tipicul obisnuit).Aceasta zi este o zi aliturgica=> nu se savarseste nici o Sfanta Liturghie

În prealabil postat de casiana

Si rezista un an de zile? Nu ma indoiesc de asta, dar e uimitor, impresionant…ca painea e un produs perisabil in fond, dar fiind vorba de Trupul si Sangele Mantuitorului. Mare e puterea lui Dumnezeu!
Mereu mi-am pus intrebarea de unde e Sf Impartasanie pt copiii mici in ziua botezului lor (daca nu e duminica sau zi de sarbatoare si nu s-a facut Sf Liturghie in ziua respectiva)…cred ca tot despre asta este vorba, nu?

Da Sf.Agnet care se scoate in Joia mare se pune in Chivot,se lasa la uscat si a doua zi de Pasti cand preotul il usuca bine (cu feonul in general) si il pune in chivotul de pe sfanta masa si ce ramane intr-un loc pentru a se folosi la impartasirea copiilor si a bolnaviilor in decursul anului.

[iustin10]

In saptamana patimilor se impletesc amintirea patimilor suferite de Mantuitorul nostru,atat fizice cat si morale ,cu slujbele Bisericii care ne fac sa retraim aceste momente cumplite ale caderii omului si milostivirii lui Dumnezeu,si cu apogeul pocaintei si postului pe plan personal ,pentru retrairea si la nivel personal al ingroparii cu Hristos.
In aceasta saptamana ,ca un exemplu,cel mai mult ma impresioneaza ,la deniile din Joia mare,momentul scoaterii Crucii de lemn din altar (cruce mare de lemn ,de vreo 2 metri) si baterea de cuie in ea .Sunetul acela de ciocan si de lemn,face legatura intre momentul prezent si momentul rastignirii Domnului,eternizand aceea clipa.Atunci cuiele acelea patrund in noi,caci ne aduc mai bine aminte de nedreptatea care s-a facut ,si cum materia s-a razvratit impotriva Creatorului .
E o saptamana a dragostei si a suferintei ,sau mai bine zis a dragostei castigata prin suferinta si jertfa

[ella87ella]

În prealabil postat de iustin10

In aceasta saptamana ,ca un exemplu,cel mai mult ma impresioneaza ,la deniile din Joia mare,momentul scoaterii Crucii de lemn din altar (cruce mare de lemn ,de vreo 2 metri) si baterea de cuie in ea .Sunetul acela de ciocan si de lemn,face legatura intre momentul prezent si momentul rastignirii Domnului,eternizand aceea clipa.Atunci cuiele acelea patrund in noi,caci ne aduc mai bine aminte de nedreptatea care s-a facut ,si cum materia s-a razvratit impotriva Creatorului .
E o saptamana a dragostei si a suferintei ,sau mai bine zis a dragostei castigata prin suferinta si jertfa

Sunt anumite biserici unde se scoate crucea, la noi la parohie nu se scoate...
Multumim celor care au postat in acest topic folositor perioadei in care suntem.
Multzi tzin postul negru vineri si sambata fara a manca si bea nimic.

[ella87ella]

Primele trei zile ale Săptămânii Patimilor (sau Săptămânii Mari) ne amintesc de ultimele porunci/sfaturi/îndrumări lăsate de Hristos ucenicilor Săi. Acestea sunt învățăturile amintite în slujba Ceasurilor (ținute după rânduiala din Postul Mare), urmate de Obedniță și de Vecernia unită cu Liturghia Darurilor mai înainte sfințite (zisă a sfântului Grigorie Dialogul, papa Romei).

Slujba Utreniei (numită denie) săvârșită în serile Duminicii Floriilor și a zilelor de luni și marți din Săptămâna Patimilor sunt grupate în jurul temei Mirelui, inspirate din Pilda celor zece fecioare (Matei 24, 1-13) care cheamă la pregătirea pentru A Doua Venire a lui Hristos, căci "în mijlocul nopții vine furul".

Tâlcuire de la părintele Teofil Părăian

Luni, în Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos, Biserica ne aduce aminte de fericitul Iosif cel frumos, cel frumos la trup şi la suflet. Este vorba de Patriarhul Iosif, care ne impresionează pe toţi prin dorinţa lui de a-I sluji lui Dumnezeu împlinind poruncile, prin dorinţa lui de a fi curat înaintea lui Dumnezeu, prin faptul că a fost bun şi binevoitor cu fraţii săi care l-au vândut în Egipt. El este o preînchipuire a Domnului nostru Iisus Hristos, cel vândut de Iuda, unul dintre ucenicii săi, este o preînchipuire a Domnului Hristos, care a ţinut să împlinească întru toate voia Părintelui Ceresc şi să ne fie nouă pildă de urmat. Fericitul Iosif este omul vrednic de pomenire pentru toate câte s-au întâmplat cu el. A fost iubit de părinţii lui, a fost iubit de Patriarhul Iacov. Fraţii lui l-au vândut în Egipt. A ajuns în Egipt şi asezarea sufletului său a fost probată într-o ispită peste care a trecut. A ajuns în închisoare învinuit fiind de păcate, el, care a ţinut să rămână fără de păcat, apoi ca tâlcuitor al viselor lui Faraon, mai-marele Egiptului, însă a fost găsit drept înţelept şi bun de a conduce Egiptul şi a salvat de la moarte prin înfometare pe concetăţenii săi şi pe conaţionalii săi, pe care după aceea i-a adus în Egipt. De aceea Sfânta noastră Biserică îl pomeneşte cu cinstire ca un preînchipuitor al Mântuitorului.
Tot în această zi de Luni binecuvântată, pomenim şi o minune pe care a făcut-o Domnul Hristos, o minune spre înţelepţirea credincioşilor, pentru că negăsind smochine într-un smochin neroditor, l-a blestemat să se usuce şi s-a uscat, iar Sfânta noastră Biserică pomenind această întâmplare, are în vedere o explicaţie pentru cei credincioşi, atrăgându-le atenţia că suntem toţi chemaţi spre rodire şi că Domnul Hristos aşteaptă ceva de la noi, si noi suntem datori să-i oferim Mântuitorului virtuţile noastre în loc de alte roade. Smochinul cel blestemat de Mântuitorul este un fel de pildă pentru noi, ca să ştim că Domnul Hristos răsplăteşte nu numai binele pe care-l fac oamenii, ci răsplăteşte şi pedepseşte şi îndărătniciile lor, şi neangajările lor spre bine. Se spune în Sinaxarul de la slujba de Luni, din Săptămâna Patimilor că Domnul Hristos nu şi-a arătat niciodată puterea pedepsitoare asupra oamenilor - să înţelegem în vremea propovăduirii Sale - dar şi-a arătat-o asupra unui smochin, ca să se înţeleagă din aceasta că El are şi putere pedepsitoare, iar credincioşii să se silească să fie, nu sub blestem, ci sub binecuvântarea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cum reiese şi dintr-o alcătuire din Postul Sfintelor Paşti, în care vorbim fiecare dintre noi cu propriul nostru suflet şi ne îndemnăm pe noi înşine să nu dormităm, ci să ne trezim şi să lucrăm pentru slava lui Dumnezeu şi pentru binele nostru vremelnic şi veşnic.

[ella87ella]

În sfânta si marea Marți se face pomenire de cele zece fecioare din Sfânta Evanghelie.

Tâlcuire de părintele Teofil Părăian
În Marțea Săptămânii celei Mari am făcut pomenire, tot îndrumați de Sfânta noastră Biserică, despre pilda celor zece fecioare, deci despre fecioarele înțelepte și despre fecioarele neînțelepte. Este o pildă spusă de Domnul Hristos și pe care Sfânta noastră Biserică ne-o pune în fata conștiinței în Marțea cea Mare. Și noi, parcurgând Săptămâna Sfintelor Pătimiri, am pomenit marți pilda cu cele zece fecioare și pe cele zece fecioare, luând aminte și prin textele liturgice din ziua respectivă la cele cinci fecioare înțelepte, care au avut untdelemn în candelele lor și care L-au întâmpinat pe Mirele care este Domnul Hristos, au intrat cu El în cămara nunții și s-au bucurat de ospățul mirelui, în timp ce celelalte cinci fecioare nu s-au putut bucura de întâlnirea cu Mirele pentru că au mers să-și cumpere untdelemn pentru candelele lor. Această pildă, Domnul Hristos ne-o pune în față ca să ne gândim la faptul că trebuie să fim întotdeauna pregătiți prin fapte bune pentru întâmpinarea Mirelui ceresc, să fim alcătuiți prin faptele nostre cele bune ca să putem lua parte la ospățul cel veșnic. Domnul Hristos ne îndeamnă la priveghere, concluzia pildei fiind: "privegheați și vă rugați că nu știți când vine Fiul Omului" (Matei 25, 13). Deci, Sfânta noastră Biserică ne învață în fiecare zi de marți din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, , să fim cu luare aminte la noi înșine, la datoriile noastre, să așteptăm pe Mirele ceresc cu inimă iubitoare și cu fapte bune, ca și întru aceasta să se preamărească Tatăl nostru cel din ceruri.
În această zi de marți, ca și în celelalte zile din Săptămâna Sfintelor Pătimiri, până miercuri inclusiv, la slujba de dimineață, la utrenie, se cântă atât troparul "Iată Mirele vine în miezul nopții..." cât şi troparul "Cămara Ta..." (svetilna / luminânda).

[ella87ella]

În Sfânta și Marea Miercuri se săvârșește Taina Sfântului Maslu, în amintirea ungerii lui Hristos cu mir, în Betania. La sfârșitul slujbei, preotul îi unge pe credincioși cu Sfântul Mir. Tot în această zi se pomenește vinderea lui Iisus de către Iuda (de aceea credincioșii ortodocși țin și miercurea ca zi de post de-a lungul întregului an).

[ella87ella]

Sfânta și Marea Joi începe cu slujba Vecerniei unită cu Sfânta Liturghie a Sfântului Vasile cel Mare. În această zi se face și sfințirea unui al doilea Agneț, care va fi folosit apoi de-a lungul anului la împărtășirea bolnavilor (și a copiilor). Acest moment amintește de prezența lui Hristos pe pământ la momentul Cinei cele de Taină. În unele locuri, după rugăciunea amvonului se face Slujba spălării picioarelor, amintind de gestul lui Hristos care a spălat picioarele ucenicilor, după Cină.

Seara se face Utrenia pentru Vinerea Patimilor, cu Denia celor 12 Evanghelii. Pericopele evanghelice citite amintesc ultimele învățături ale Mântuitorului către ucenici, precum și înainte-vestirea Patimilor Sale, rugăciunea pe care o face Hristos și Noul Legământ. Cele doisprezece pericope evanghelice citite atunci sunt:

Ioan 13, 31-18,1
Ioan 18, 1-29
Matei 26, 57-75
Ioan 18,28 - 19,16
Matei 27, 3-32
Marcu 15, 16-32
Matei 27, 33-54
Luca 23, 32-49
Ioan 19, 19-37
Marcu 15, 43-47
Ioan 19, 38-42
Matei 27, 62-66

[ella87ella]

Sfânta și Marea Vineri începe cu citirea Ceasurilor Împărătești, până la Vecernia de vineri după-amiază, în timpul căreia se face amintirea coborârii trupului Mântuitorului de pe Cruce. Preotul este cel care împlineşte coborârea de pe Cruce: el ia trupul Mântuitorului, simbolizat de Sfântul Epitaf (pânza pe care este pictată sau brodată imaginea lui Hristos) şi îl aşază în mijlocul bisericii pe un fel de năsălie care închipuie Mormântul Mântuitorului. În timpul slujbei de seară, numită Prohodul Domnului (sau a Plângerii la mormânt), preotul ia Sf. Epitaf, ducându-l, în procesiune, în jurul bisericii înainte de a-l așeza în Altar, pe Sfânta Masă (unde urmează să rămână până în miercurea din ajunul Înălțării Domnului). Procesiunea, urmată de credincioşii care poartă în mâini lumânări aprinse, simbolizează coborârea lui Hristos la Iad.

[ella87ella]

Sfânta și Marea Sâmbătă: Se slujesc Vecernia și Sfânta Liturghie a Sf. Vasile cel Mare, cu citiri din Psalmi și binecuvântările Învierii, care amintesc de coborârea Mântuitorului la Iad, semnificând "Prima Înviere" a lui Adam și biruința asupra morții.