Dragostea ma face dumnezeu si Tu,o,Dumnezeule te faci om!

[ortodox4life]

Sf.Nicoale Velimirovici


Acolo unde exista unul, nu exista iubire. Acolo unde sunt doi uniti exista doar un simulacru de iubire. Acolo unde trei sunt uniti, exista dragoste. Numele Tau este Iubire fiindca numele Tau este treime in Unitate.
Dacă Tu ai fi fost singuratic, Tu n-ai mai fi dragoste, ci ură.
Dacă Tu ai fi doime, ai fi o alternare de dragoste şi ură. Dar Tu eşti o treime şi, de aceea, Tu eşti iubire şi întru Tine nu există nici întuneric şi nici alternare.
Dragostea nu cunoaşte nici timp şi nici spaţiu. Ea este înafara timpului şi a spaţiului. Pentru iubire o zi este ca o mie de ani şi o mie de ani ca o zi.
Când sunt unit cu Tine în iubire, nu există nici cer şi nici pământ - doar Dumnezeu există. Nu există nici "eu", nici "tu" - doar Dumnezeu există.
Dragostea are trei ipostasuri: curăţie, cunoştinţă şi lumină. Fără curăţie dragostea nu este afecţiune, ci egoism şi patimă. Fără cunoştinţă dragostea nu este înţelepciune, ci prostie. Fără lumină dragostea nu e putere, ci slăbiciune.
Când patima, prostia şi slăbiciunea se împletesc, ele devin iad, ceea ce satanei îi place să numească 'iubire".
Când sufletul meu este o preacurată fecioară, conştiinţa mea este înţelepciune pătrunzătoare, iar duhul meu este lumină de viaţă dătătoare, eu sunt o iubire care coincide cu iubirea Ta. Prin dragoste eu Te văd pe Tine în mine, şi Tu mă vezi în Tine.
Prin iubire eu nu mă văd pe mine, ci doar pe Tine. Prin dragoste Tu nu Te vezi pe Tine, ci doar pe mine. Dragostea se jertfeşte pe sine si nu simte că jertfa înseamnă nu a primi, ci mai degrabă a oferi.
Copiii mei lumeşti: cuvântul "dragoste" este cea mai profundă rugăciune dintre toate.
"Nu există dragoste lumească?",mă întreabă cei apropiaţi mie.
In aceeaşi măsură în care există un Dumnezeu lumesc,le răspund eu.
"Dragostea lumească arde şi se mistuie, dragostea cerească arde fără să mistuie". Dragostea lumească, ca tot ce e lumesc, este doar un vis şi un simulacru de Iubire.
Dragostea ta, omule, se aseamănă iubirii dumnezeieşti în felul în care fumul se aseamănă flăcărilor.
"Când preschimbi o monedă de aur pentru câţiva bănuţi de aramă, nu-i numeşti pe acei bănuţi monedă de aur, ci doar nişte bănuţi de aramă. De ce numiţi voi oare dragostea dumnezeiască care a fost ruptă, sfărâmată şi prefăcută în cenuşă de timp şi spaţiu "iubire" şi nu "cenuşă"?
O, Doamne, învredniceşte-mă de iubirea prin care Tu vieţuieşti şi dai viaţă.
Fă-mă vrednic de dragostea Ta, o, Doamne, iar eu voi fi liber de toate legile.
Intră cu Dragostea Ta întru mine, iar dragostea mă va purta întru Tine.

Sfinte Nicoale roaga-te si pentru noi pacatosii!

[mihailt]

Unde a fost iubirea asta la sarbii ortodocsi cand s-au omorat cu sarbii musulmani?
Aia e iubire?

[ortodox4life]

Daca nu ar fi fost Sfantul Sava,Sfantul Lazar,Sf Ioan Popovici si Sf Nicoale Velimirovic,Serbia nu ar mai existat demult.Sfintii tin lumea prin rugaciunile lor,Doamne ajuta!

Doar un om facut dumnezeu putea scrie atat de frumos si adevarat despre dragoste.
Cata diferenta intre ce ESTE dragostea, si ce ne imaginam noi ca este ea. Nu e de mirare, ca ceea ce numeste omul in mod normal dragoste, dar in fapt este patima, sfarseste inainte de vreme in deziluzii, drame, tragedii chiar.
Oare cand vom invata acest alfabet al dragostei, ca ea sa dureze vesnic?